COMPONENTELE PUNTILOR DENTARE

- Cursul II -
 Componentele puntilor dentare

Puntea dentara este constituita din urmatoarele parti componente:

Corpul de punte format din dintii de inlocuire (dintii absenti de pe
arcada) cunoscut si sub numele de dinti intermediari.
Elementele de agregare (fixare) reprezente de microprotezele (proteze
monodentare), care sunt cimentate pe dintii stalpi.
 Elemente de Agregare

Intermediarii protezelor fixe

Conectorii
 Elementele de agregare : sunt coroane dentare cu ajutorul
carora puntea se sprijina pe dintii stalpi. O punte dentara trebuie sa aiba
minim 2 elemente de agregare. In functie de intinderea puntii, numarul lor
poate varia.
Corpul puntii : este partea care inlocuieste dintii absenti. Este
pozitionata de obicei intre elementele de agregare, desi exista cazuri in
care se situeaza in afara lor ( punti in extensie ).O punte poate avea mai
multe corpuri in functie de numarul breselor pe care le restaureaza.
 Corpul de punte si elementele de agregare nu sunt lipite
ulterior confectionarii. Ele sunt turnate impreuna pentru a asigura
structurii o rezistenta superioara.
Dintii pe care se sprijina puntea dentara prin elementele de
agregare se numesc dintii stalpi ai puntii.
Prin conventie, o lucrare dentara care contine mai multe
coroane dentare unite intre ele dar nu are corp de punte ( nu exista
dinti lipsa ) este considerata tot punte dentara.
 Puntea dentara este reprezentata de dintii artificiali ce inlocuiesc
dintii absenti din spatiul edentat al arcadei dentare. Ea restaureaza
integritatea morfologica a arcadei dentare si functiile aparatului dento-
maxilar. Corpul de punte suporta presiunile masticatorii de la dintii
antagonisti la nivelul fetelor ocluzale si le transmite elementelor de
agregare. Corpul de punte trebuie sa fie rigid, nedeformabil. Impreuna cu
elementele de agregare formeaza o singura piesa protetica- puntea
dentara- un ansamblu care restaureaza functiile afectate.
Deoarece intreaga lucrare protetica este rigida, nedeformabila, se
impune o pregatire speciala a dintilor stalpi pentru a permite insertia pe
campul protetic.
 Alegerea dintilor stalpi este una din cele mai importante etape in
planificarea unei punti dentare. Astfel inainte de a alege dintii stalpi,
medicul trebuie sa fie sigur ca, respectivul caz clinic, are ca indicatie de
tratament folosirea puntilor dentare pe dinti naturali.
Alegerea dintilor stalpi permite medicului sa decida :
cati dinti stalpi sunt necesari pentru a putea sustine adecvat puntea
dentara
care sunt dintii stalpi care se vor folosi pentru sustinerea puntii
dentare
Conditii specifice fiecarui dinte

Fiecare dinte va juca un alt rol in sustinerea puntii dentare. De

exemplu, dintii posteriori vor avea un rol mai important in sustinerea puntii
datorita marimii mai mari si a numarului superior de radacini.
"Puterea" cu care fiecare dinte va sustine puntea dentara depinde
de mai multi factori caracteristici fiecarei clase de dinti. Acesti factori pot fi
influentati de situatii patologice sau de inaintarea in varsta.

Numarul de radacini : cu cat este mai mare, cu atat stabilitatea dintelui

este mai mare
Lungimea si grosimea radacinilor : cu cat sunt mai mari, cu atat
stabilitatea dintelui este mai mare
Divergenta radacinilor : cu cat radacinile sunt mai divergente cu atat
dintele este mai puternic ancorat in os
Gradul de implantare osoasa : se refera la cantitatea si calitatea osului in
care este implantat dintele
In functie de aceste criterii, fiecare dinte primeste un indice care ne
arata cat de mult ne putem baza pe acesta in sustinerea puntii dentare.
Clasificarea corpurilor de punte poate fi facuta din mai multe puncte de
vedere, astfel:
Dupa materialul din care sunt realizate:
corpuri de punte metalice (masiv);
corpuri de punte nemetalice (fizionomice), acrilice sau ceramice in
puntile pentru spatiul edentat unidentar;
corpuri de punte mixte: metalo-acrilice, metalo-ceramice.
Dupa aspectul fizionomic:

corpuri de punte nefizionomice;

corpuri de punte fizionomice;
corpuri de punte partial fizionomice.

Dupa forma structurii aliajului metalic:

corp de punte masiv metalic;

corp de punte cu casete metalice si fatete din acrilat;
corp de punte cu semi casete metalice si fatete din acrilat;
corp de punte cu casete metalice si fatete din portelan;
corp de punte cu cupe metalice si componenta fizionomica acrilica;
corp de punte cu semi cupe metalice;
corp de punte cu bara metalica acoperita din acrilat;
corp de punte cu bara si bonturi metalice acoperite de coroane
acrilice;
corp de punte cu bara si bonturi metalice pentru dinti tubulari din
portelan.
Dupa raportul corpului de punte cu creasta alveolara:

corp de punte cu raport in sa;

corp de punte cu raport in semisa;
corp de punte cu raport tangent linear la maxilar;
corp de punte cu raport tangent linear la mandibula;
corp de punte cu raport punctiform;
corp de punte suspendat.
 Corpul de punte cu raport in sa

Are dini intermediari de dimensiune i volum asemntor cu al

dinilor naturali
Acoper (ncalec) creasta alveolar pe ambii versani pe o zon
echivalent cu suprafaa de colet a dinilor pe care i nlocuiete,n
contact intim cu mucoasa
Nu permite curirea i autocurirea (produc reacii inflamatorii)
Se recomand n cazuri restrnse,din considerente de ordin fonetic
pentru zona frontal.
Se mai recomand n creste cu lime mare si cu dini scuri.
 Corpul de punte cu raport in semisa

Se indic cnd se impune refacerea fonaiei i esteticii, dar este

impetuoas in pstrarea igienei.
Reducerea suprafeei de contact i distanarea de mucoas spre oral
asigur posibilitatea unei bune de igienizari.
Se indic n creste late la maxilar
Faa mucozal a corpului de punte se aplic pe versantul vestibular
i se ntinde ca o a pn la mijlocul crestei alveolare de unde se
distaneaz rotunjindu-se spre oral, delimitnd ntre mucoas i
corpul de punte un spaiu triunghiular.
Exist tendina tehnicienilor de a extinde corpul de punte dincolo de
coama crestei.
Apar zone de subintrnduri cu unghiuri ascuite i posibilitate de
retenie alimentar
 Cu contact tangential linear

Stabileste un contact linear cu mucoasa la nivelul unei linii

corespunzatoare cu coletul
Sunt indicate mai ales la arcada superioara
 Modelarea puntii cu contact tangential

Reface parial morfologia coronar a dinilor lips, la nivel vestibular,

ocluzal i 1/3 oral, restul este un versant oblic n jos dinspre
vestibular spre ocluzal

La acest tip de contact cu creasta

se reduce din volumul fetei orale,
de unde rezulta o fa palato-
mucozala uor convex,
neted,cu o direcie oblic n
prelungirea versantului vestibular
al crestei alveolare.Astfel
contactul va fi linear.
 Oblicitatea depinde de distanta dintre crestele alveolare si planul de
ocluzie.Se indica in zona laterala maxilara la dintii cu coroane
inalte.
 Cu contact linear la mandibul

Se obine prin modelarea fetelor oclzale,linguale si vestibulare. Faa

linguala se modeleaz usor convex n sens cervico-ocluzal iar n sens
M-D va fi neted,fr anuri i fr schiarea intermediarilor.
Direcia ei trebuie s fie uor convergent spre muchia crestei
alveolare,unde se ntlnete cu faa vestibulara.
Aceasta se modeleaz individualizat cu anuri de descrcare numai n
treimea ocluzala, n rest celelalte 2/3 se modeleaz fr relief,uor
convexe n sens cervico-oclzal i n ntregime convergent spre lingual.
Din unirea feei vestibulare cu cea linguala rezulta muchia mucozal
care se suprapune pe mijlocul crestei alveolare,n contact uor cu
aceasta.
 Cu contact punctiform

la acest corp punte fiecare intermediar realizeaza cate un contact

punctiform cu creasta edentata pe mijlocul ei.Datorita aspectului pe care-l
au intermediarii se mai numesc si corpuri de punte conice.
 se utilizeaza in zona laterala mandibulara, pe creste edentate
inguste. Plasate pe creste late,apar ambrazuri prea mari care
retentioneaza alimentele
 Modelarea cu contact punctiform

Fetele vestibulare si orale converg spre zona cervicala, de unde rezulta

ca intermediari au o forma conica. Intre convexitatile vestibulare si
orale, se creaza zone de retentie alimentara destul de greu accesibile
curatirii
Partea dinspre mucoasa fixa modelandu-se sub forma de conuri
rotunjite ale caror varfuri iau contact cu creasta alveolara intr-un pct.
Cu contact suspendat

Spatiul de cel putin 6 mm din care 3 mm sa fie grosimea corpului de

punte si 3 mm inaltimea spatiului dintre baza corpului si mucoasa
crestei. Este de dorit ca in sens M-D sa avem cel putin 10 mm.Fata
mucozala se realizeaza convex fara unghiuri ascutite.
 Modelarea puntii suspendate

Pentru a se realiza o astfel de punte trebuie s:

existe o suficienta distanta intre creasta alveolara edentata si
suprafata ocluzala a antagonistilor, pentru a putea asigura o grosime
suficienta corpului de punte
 Intre corpul puntii si creasta sa ramana o distanta de 3 mm,fata
gingivala a corpului urmand sa fie plana/usor convexa ptr a
permite trecerea alimentelor asigurandu-se un sistem igienic de
autocuratire.
Elementele de agregare

Sunt microprotezele prin care puntea se fixeaza de dintii stalpi. Aceste

proteze monodentare constituie mijlocul terapeutic, protetic al leziunilor
coronare si elementele de agregare ale puntilor dentare. Pentru proteza
mobilizabila sunt utilizate ca elemente favorizante in asigurarea
ancorarii si a sprijinului. Microprotezele ca elemente de agregare ale
puntilor dentare sunt supuse unor forte suplimentare, acelor preluate de
la nivelul corpului de punte. Pentru a le suporta, trebuie sa fie cu o
rezistenta si fixatie marita. Alegerea microprotezelor ca elemente de
agregare se realizeaza in functie de urmatorii factori: topografia
edentatiei, intinderea bresei edentate, caracteristicile mecanice ale
microprotezei, morfologia coronara si numarul dintilor stalpi, posibilitatile
tehnico-materiale (clinice si de laborator).
Topografia edentatiei.

Zona in care se afla situat dintele stalp reprezinta criteriul pentru

precizarea tipului de microproteza din punct de vedere estetic. In zona
frontala elementele de agregare trebuie sa fie total fizionomice sau partial
fizionomice reprezentate de: incrustatii, coroane partiale, coroane mixte
sau coroane de substitutie. In edentatiile laterale puntea dentara trebuie
sa asigure, in special, masticatia. Elementele de agregare pe dintii laterali
(premolari, molari), putin vizibil, dar supusi la presiuni mari, sunt
reprezentate de coroanele de invelis metalice, cele care ofera rezistenta
cea mai mare. Cu totul exceptional se pot folosi elemente de agregare
partial fizionomice sau total fizionomice (coroane mixte, metalo-acrilice
sau coroane metalo-ceramice).
 Intinderea edentatiei influenteaza alegerea microprotezelor de
agregare deoarece, prin legatura cu corpul de punte, suporta toate
presiunile masticatorii. Elementele de agregare ale puntilor lungi, din
cauza suprasolicitarilor se pot deforma, rupe sau decimenta. Sunt
indicate microproteze rezistente mecanice, cu retentivitate foarte buna la
dintii stalpi.
 Microprotezele de acoperire metalice turnate si coroanele de
substitutie prezinta caracteristicile solicitate de puntile intinse.
Caracteristicile mecanice ale microprotezei. Doua dintre
caracteristici prezinta interes in alegere pentru a fi folosite ca elemente de
agregare: rezistenta mecanica la deformare elastica si la rupere si
retentivitatea sau fixitatea pe dintele stalp.
 Structura fizico-chimica a materialului din care este realizata
microproteza si grosimea peretilor acesteia confera rezistenta la rupere
si deformare. Coroanele turnate, coroanele de substitutie si coroanele
mixte din aur platinat, sunt superioare celorlalte microproteze.
Retentivitatea la dintele stalp este asigurata numai de coroane
turnate cu grosime totala si de coroanele de substitutie.
Morfologia coronara si numarul dintilor stalpi. Este cunoscuta
variabilitatea formei si volumul coroanei pentru fiecare dinte in cadrul
aceleiasi arcade si variabilitatea in cadrul diferitelor arcade. Exista dinti
cu dimensiuni mari, dinti voluminosi si dinti cu dimensiuni reduse si dinti
mici. Dintii voluminosi asigura retentivitate optima fiind posibila si
realizarea coroanelor mixte. Dintii mici nu asigura retentivitate. Pe
acestia sunt contraindicate coroanele mixte.
 Pe dintii cu pierderi mari de substanta coronara in zona frontala
sunt indicate coroanele de substitutie sau reconstituirile corono-radiculare
acoperite de coroane mixte. Pe dintii cu pierderi mari de substanta din
zona laterala (molari), dupa reconstituiri corono-radiculare sunt indicate
coroane de acoperire metalice.
 Numarul dintilor poate influenta alegerea intre coroanele de
acoperire turnate cu grosime totala si coroanele de acoperire turnate cu
grosime dirijata, sau intre coroanele de substitutie si reconstituirile
corono-radiculare acoperite de coroane mixte. Ori de cate ori nu exista
certitudinea unei posibile preparatii corecte la nivelul dintilor stalpi care
sa favorizeze insertia lucrarii protetice se recurge la coroane turnate cu
grosime dirijata sau din doua bucati.
Conditiile tehnico-materiale.
- daca sunt optime, pot fi indicate si folosite toate tipurile de
microproteze ca elemente de agregare de la incrustatii, coroane si 4/5,
coroane de substitutie pana la coroanele turnate. Daca aceste conditii nu
sunt corespunzatoare, indicatiile sunt limitate numai la un anumit tip, care
este posibil sa fie realizat. In toate edentatiile frontale si fronto-laterale
poate fi utilizata cu foarte mult succes coroana mixta metalo-ceramica.
Este foarte rezistenta si cu un aspect fizionomic deosebit de bun.
Indicatiile microprotezelor ca elemente de agregare

Coroana fizionomica din acrilat se poate utiliza numai in zona

frontala, in edentatiile reduse de 1-2 dinti, pentru o perioada scurta de timp.
Lucrarea protetica (puntea) este realizata in totalitate din polimetil-metacrilat
si are un caracter de provizorat, fiind folosita pana la obtinerea protezei
definitive.
Coroana fizionomica din ceramica. Aceasta microproteza se obtine
foarte dificil, are un pret de cost ridicat, este casanta, este recomandata
exceptional de rar si numai in edentatiile unidentare din zona frontala.
Incrustatiile din cavitatea de clasa a II-a sunt preparate ca elemente de
agregare numai pentru un singur dinte stalp, mezial sau distal. Pentru dintii
arcadei superioare au un bun aspect fizionomic.
Coroanele partiale 3/4 si 4/5 sunt folosite in edentatiile laterale ca
elemente de agregare pe dintii stalpi meziali (canini sau premolari). Fiind
pastrat aspectul cromatic si integritatea morfologica a fetei vestibulare are un
pronuntat caracter fizionomic.
 Coroana metalo-ceramica este o microproteza care impune,
pentru a fi aleasa element de agregare, ca dintele stalp sa nu prezinte
dimensiuni reduse. Pentru executare sunt necesare conditii tehnico-
materiale corespunzatoare. Este un element de agregare fizionomic si
rezistent, caracteristici ce o recomanda sa fie preferata. Coroana metalo-
ceramica este un element de agregare indicat pe caninii si premolarii
voluminosi si eventual palatinizati. Pentru dintii cu implantare
normala,apare in general, necesitatea devitalizarii urmata de reconstituirea
metalica.
Coroana metalo-acrilica total fizionomica Julius Mathe, este
folosita pentru aspectul sau si pentru pretul de cost scazut. Este indicata la
pacientii a caror profesiune solicita prezenta unei fizionomii deosebite.
Coroanele metalo-acrilice (partial sau total fizionomice) in viitor vor
fi inlocuite de coroanele metalo-ceramice, datorita calitatilor pe care le
prezinta. Pentru avantajele financiare sunt indicate in multe situatii cele
metalo-acrilice.
 Coroanele de substitutie sunt intrebuintate ca element de agregare
pe dintele stalp mezial in edentatiile laterale. Este mai mult folosita in
edentatiile frontale, deoarece este rezistenta si fizionomica. Pentru
mentinerea ocluziei si participarea la conducerea mandibulei, se realizeaza
cea cu caseta metalica si fateta fizionomica. Este limitata indicatia de
sacrificiu mare de tesuturi dentare pe care il cere sectionare coroanei
naturale a dintelui stalp si de imposibilitatea indepartarii, cand trebuie sa fie
refacuta puntea.
Coroanele de invelis metalice, cu toate variantele obtinute prin cele
trei procedee tehnologice: turnate, din doua bucati si stantate, sunt indicate
in mod diferentiat pentru fiecare situatie clinica, coreland cu posibilitatile
tehnico materiale. Intotdeauna acopera dintii stalpi distali in edentatiile
laterale. Dintre coroanele metalice, este preferata cea turnata cu grosime
dirijata pentru multiplele avantaje pe care le are.
Coroana din doua bucati si cea stantata sunt indicate ca elemente
de agregare numai daca nu se poate confectiona coroana turnata.
Coroana turnata cu grosime totala, ca element de agregare, are o
singura indicatie: dintele stalp (molar, premolar) cu dimensiune cervico-
ocluzala redusa.
 Rolul puntilor dentare

Puntile dentare au 2 roluri majore : restaurarea morfologica a

dintilor absenti si prevenirea complicatiilor ce pot surveni in urma
pierderii dintilor.

1. Restaurarea morfologica a dintilor absenti

Este principalul rol al puntilor dentare. Acestea trebuie sa compenseze
functiile dintilor pe care ii inlocuiesc cat mai aproape de starea de
dinainte de efectuarea extractiilor dentare. De asemenea, puntile
trebuie sa restaureze cat mai adecvat si dintii stalpi care vor fi slefuiti.
 Functia masticatorie

Puntile dentare, fiind fixate definitiv pe dintii stalpi, vor

transmite fortele masticatorii de-a lungul radacinii acestora in osul
alveolar. Practic, fortele se transmit osului alveolar similar masticatiei
pe dinti naturali.
Intensitatea fortelor masticatorii transmise fiecarui dinte stalp
depinde de intinderea puntii si de calitatea dintilor stalpi.

- Rezistenta mecanica a lucrarii

nu se ingusteaza suprafata
ocluzala a corpului de punte, ea
trebuie sa fie in limitele
suprafetelor ocluzale ale dintilor
restanti
corpul de punte o morfologie
ocluzala care sa realizeze cu
antagonistii contacte eficiente
pentru masticatie
 Spre deosebire de punti, protezele totale transmit toate fortele
masticatorii gingiei de sub ele. Este si motivul pentru care confortul
masticator este inferior, iar adaptarea la asemenea lucrari se face ceva
mai greu.
Foarte important : In cazul puntilor dentare, nu se transmite nici
o forta gingiei si osului de sub corpul de punte. Practic, intreaga
masticatie se realizeaza pe dintii naturali si nu pe gingie. Este aspectul
care da procesului masticator un confort excelent.
suprafata ocluzala trebuie sa fie suficient de rezistenta
pentru a nu fi abrazata de catre antagonisti si in acelasi
timp ea nu trebuie sa fie abrazanta pentru antagonisti
suprafata ocluzala, fie metalica fie ceramica, in general.
In anumite situatii putem accepta si acrilat pe suprafata
ocluzala
marginea incizala trebuie sa fie subtire si rezistenta, nu
din acrilat
 masticatia trebuie sa se poata realiza bilateral
daca intr-o edentatie intinsa, alegem ca dinti stalpi doar dintii
limitanti, pacientul va resimti nesiguranta masticatiei pe aceasta
lucrare va trebui sa alegem un numar mai mare de dinti stalpi,
atat pentru preluarea solicitarilor ocluzale cat si pentru favorizarea
automatizarii miscarilor masticatorii
 Functia estetica

Pierderea dintilor afecteaza grav estetica, mai ales daca este

vorba de o zona vizibila. De aceea, refacerea functiei estetice este,
pentru multi pacienti, cel mai important deziderat.
Refacerea cat mai adecvata a esteticii pacientilor depinde
foarte mult de materialele din care va fi confectionata puntea
dentara. Puntile ceramice, mai ales cele pe schelet de zirconiu ofera un
important avantaj comparativ cu alte tipuri de punti.
 Functia fonetica
Este afectata mai ales in lipsa dintilor frontali superiori. Deoarece puntile
dentare sunt lucrari fixe putin voluminoase (spre deosebire de protezele
dentare de exemplu), reobisnuirea cu vorbitul normal se face foarte rapid
dupa cimentarea puntilor ( 1-2 zile ).

2. Prevenirea complicatiilor ce pot surveni in urma pierderii dintilor

In urma extractiilor dentare, in cavitatea bucala se produc, in timp,
importante modificari care pot perturba grav functiile aparatului
dentar. De asemenea, aceste modificari pot complica serios etapele
realizarii puntilor dentare.
Prevenirea acestor complicatii va fi mult mai eficienta daca
puntea dentara se va executa imediat dupa pierderea dintilor.
 trebuie sa facem protezare provizorie pentru a stabili nivelul la care va fi
plasata marginea incizala (cuvinte ce contin litera "F"), morfologia fetei
palatinale, raportul cu creasta edentata trebuie sa fie in sa, in general
(doar in edentatia recenta, in zona frontala, este permis raportul in
semisa)
respectarea DVO daca este marita - dintii se lovesc (cuvinte cu "S")
finisarea lucrarilor lustruirea, glazurarea foarte bune
fizionomia influenteaza fonatia; daca culoarea, forma, marimea dintilor pe
care i-am realizat, fie separat fie impreuna, sunt incorect realizate,
pacientul isi schimba miscarile din fonatie cu scopul de a nu expune zona
protezata.
VA MULTUMESC