Croete Simple Acrilice:

croete simple acrilice alveolare;

croete simple acrilice dentare;
croete simple acrilice dento-alveolare;
Croete simple metalice:
croete simple metalice plane;
CROETE SIMPLE METALICE DIN SRM
cervico-ocluzale,
cervico-alveolare,
muco-alveolare
Croete metalo-acrilice
CROETE SIMPLE
CROETE SIMPLE ACRILICE ALVEOLARE
CROETE SIMPLE ACRILICE DENTARE
crosetul n tur de ah
descris de Kemmeny
Croet acrilic inelar Crosete dento-alveolare
Crosetele cervico-ocluzale
4. ELEMENTE DE MENTINERE, SPRIJIN SI STABILIZARE :
CROSETE SIMPLE DIN SIRMA
Crosetul cervico-ocluzal
deschis edental
Crosetul cervico-ocluzal intors Crosetul cervico-ocluzal
deschis dental
Crosetul cervico-ocluzal bidental

Crosete interdentare
Crosetele cervico-alveolare
Stahl
Adams
inelar
Croet proximal cu patrice
Croet proximal cu caset
Croet din srm cu trei brae
Crosetul cervico-interdentar
Crosetul muco-alveolar
ANALIZA
MODELULUI DE
STUDIU LA
PARALELOGRAF
Paralelograful a fost
introdus prima data
in laboratorul de tehnica
dentara in anul 1918 folosit
la realizarea design-ului
protezei partiale scheletate
ELEMENTELE COMPONENTE ALE PARALELOGRAFULUI
1. TIJA DE ANALIZA (REPERAJ)
retentivitatilor
dentare
paralelismului
suprafetelor de ghidaj

ROL:
In determinarea
2. MINA DE GRAFIT
Mina de grafit este deplasata in jurul dintelui stilp, precum si de-a lungul
crestei alveolare pentru a identifica si marca linia ecuatorului protetic.
La nivelul dintelui, aceasta va trebui sa aiba virful la nivelul marginii
gingivale,permitind trasarea liniei ghid ca in urmatoarea imagine
corect
incorect utilizat astfel va detrmina
erori in amplasarea elementelor
protezei
3. RETENTIOMETRUL
Retentimetrul permite masurarea retentivitatilor dentare si stabilirea locului
de amplasare a portiuni terminale, flexibile a bratului retentiv al crosetului.
Acest punct va fi notat la locul unde marginea discului retentiometrului
atinge dintele stilp, avind grija ca , in acelasi timp, tija retentiometrului sa
atinga dintele la nivelul ecuatorului protetic
Prezinta urmatoarele marimi : 0.25mm; 0.50mm; 0.75mm

4. RAZUSELE
Acest accesoriu este utilizat cind se doreste sa se indeparteze retentivitatile
nedorite de pe modelul de studiu. Se adauga ceara in zonele retentive nedorite
si apoi se indeparteaza excesul cu ajutorul razusei , obtinind astfel suprafete
paralele, si deci axa de insertie
a). Proteza partiala nu poate
fi inserata in cavitatea orala
datorita neindepartarii
retentivitatii

b). Elementele proteze nu
interfera cu axa de insertie

4. RAZUSELE
Razusele pot fi de asemeni utilizate la prepararea
suprafetelor de ghidaj, prin indepartarea cerii de la
nivelul machetelor dintilor stilpi
4. RAZUSELE
TIMPII ANALIZEI MODELULUI DE STUDIU LA
PARALELOGRAF
1. Stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si
dezinsertie a protezei;
2. Trasarea ecuatorului protetic ;
3. Stabilirea locului in care se plaseaza virful portiunii
flexibile a bratului retentiv al crosetului;
4. Fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf
(tripodarea).
1. Stabilirea suprafetelor de ghidaj
Sub actiunea fortelor, proteza are
tendinta de a se desprinde de pe cimpul
protetic
Axul de insertie trebuie ales astfel incat
design-ul protezei sa asigure un unghi
drept intre planul de ocluzie si aceasta
1. STABILIREA CELEI MAI ACCEPTABILE AXE DE INSERTIE SI
DEZINSERTIE A PROTEZEI
1. Stabilirea suprafetelor de ghidaj
analiza fetei proximale a
dintelui mezial edentatiei
analiza fetei proximale a dintelui distal
edentatiei
Modelul este pozitionat pe masuta paralelografului astfel incit planul
de ocluzie sa fie orizontal
Modelul este pozitionat cu planul ocluzal orizontal.
Se determina zonele retentive corespunzatoare axei de
insertie
apreciind marimea unghiului de convergenta
ecuatoriala
2. Zonele retentive dentare necesare amplasarii portiunii terminale a
bratului retentiv al crosetelor
Cind modelul maxilar prezinta
edentatie frontala, proteza partiala cu
axul de insertie vertical va fi
inestetica datorita spatiului dintre
sea si dintii stilpi.
Aspectul protezei va fi imbunatatit
daca axul de insertie este ghidat de
edentatia teminala
3. Zonele de interferenta
In cazul existentei unei interferente
osoase vestibulare maxilare insertia seii
la acest nivel, in cazul unei axe de
insertie perpendiculara pe planul de
ocluzie, ar determina plasarea acesteia
la distanta de cimpul protetic, cu
repercursiuni negative asupra
stabilitatii proetezei
Modificarea axei de insertie:
va fi paralela cu suprafata
vestibulara a crestei
SPRIJIN

MENTINERE

STABILIZARE

INCERCUIRE

RECIPROCITATE

MENTINERE INDIRECTA
FUNCTIILE CROSETELOR TURNATE