Structura mijloacelor

protetice conjuncte
Curs 6
 Mijlocul de tratament pentru EPR

puntea dentara - elemente de agregare

= microproteze de acoperire
- corpul de punte(SPP)

2
 I. Elementele de agregare
 Sunt cel mai frecvent microproteze de invelis;
 Numar minim 2;
 Pot fi extinse la utilizarea intregii arcade;
 Extensia pe un element de agregare e o solutie
eronata;

3
 Conditii biologice ale
elementelor de agregare
1. Sacrificiul minim de substanta amelo-dentinara
2. Profilaxie pulpara
3. Profilaxie parodontala
4. Recuperare morfologica
5. Recuperare functionala
6. Conservarea rapoartelor ocluzale N

4
 1. Sacrificiul minim de
substanta amelo-dentinara
 Se prepara 1/3 din grosimea stratului amelo-
dentinar; dincolo de aceasta limita depulparea;
 La tineri(sub 18 ani) – este contraindicat
prepararea dentara(temporizare si tratament
alternativ)

5
6
7
 Cele mai biologice  puntile adezive(de colaj)
preparare limitata in smalt
 Inlay-uri preparatie in smalt si dentina
Coroane partiale design – in functie de
Onlay-uri topografia cariilor
 Coroana metalica  permite grosime 0,3 mm
 Coroanele mixte - 0,3-0,5 metal
- 1,2-1,5 pentru placaj fizionomic
 All-ceram – 1,5-2 mm

8
 2. Realizarea profilaxiei pulpare
 evitarea transmiterii temperaturii,
 utilizarea materialului izolant,
 cementul la priza - nu exoterm
= prevenirea
 nu preparatii accentuate
imbolnavirii  design conservativ(cor. substitutie, pinlay,
pulpei cavitati suplimentare retentie)
 tratamentul plagii dentinare
 preparatia la colet si calitatea inchiderii
marginale
 Prag drept vs. prag chamfer
 Prag bizotat
 Prag unghi obtuz
9
3. Realizarea profilaxiei parodontale
 Cel mai important obiectiv biologic
 Impune : - respecatarea conturului parodontal
- inchidere marginala perfecta
- stare de suprafata corespunzatoare
- convexitati coronare si respectarea
anatomiei corecte

10
 Sursele de suprasolicitare parodontala

 Joint-ulperiferic
 Unirea corp-punte si elemente de
agregare
 Gingia marginala

11
 Joint-ul protetic = zona de succes a microprotezei

Adaptarea marginala
 Cel mai important factor pentru
protectia dintelui;
 Exista totdeauna o discrepanta la
adaptarea dinte-coroana;

* Pragul drept – cel mai mare joint

periferic;
Silness, Hegdahl 1970
 Pragul bizotat extern

– joint periferic mai mic

– bizouri de peste 700
Rosner 1963, McLean 1980

12
 In practica, bizourile sunt de 45-600 ;
 La un bizou de peste 700 –
 marginile lungi si subtiri lezeaza parodontiul
 deformabile la proba clinica si cimentare

 distorsionate la arderea portelanului

 La bizourile de 45-600 se sporeste calitatea

adaptarii prin controlul adaptarii capei pe model
si in gura pacientului.

13
 Jointul protetic
 Potential loc de dezvoltare pentru caria
recurenta (ciment)
 Cu cat reconstructia e mai bine adaptata, cu atat
riscul de boala parodontala e mai scazut

 Felton D. A. , J. Prosth. Dent. 65: 357, 1991

14
 Tipuri de preparare la colet
 Exista mai multe tipuri de design de baza a
preparatiei la colet:
1. End-knife
2. End-knife chamfreinat(pana);
3. Chamfer (unghi rotunjit) si conje (varianta franceza)
– semielipsoidal si semisferic
4. Prag drept 900;
5. Prag unghi drept bizotat;
6. Prag in unghi obtuz 1350;

15
 1. Prag end-knife
2. Prag end-knife chamfreinat
 Reprezinta o preparatie istorica
 Sunt actualmente inadecvate (indicat
ocazional pe dintii inclinati)
 Conserva mult din structura dentara
 Riscant:
 Exista pericolul de supracontur gingival
 Poate fi compromis estetic – transapare
metalul
 Marginile subtiri de metal se pot
distorsiona
 Nu exista un control efectiv al reductiei
cervicale
 Nu se identifica usor marginile
preparatiei
Dr. Lin H.

16
 3. Chamfer (conje semielipsoidal)
 Reprezinta o preparatie
biologica
 Marginile sunt nete,
vizibile
 Asigura rezultate estetice
superioare
 Ofera o buna adaptare
marginala
 Plasarea subgingivala nu
Dr. Lin H.
pune probleme
17
 Chamfer
Indicat pentru coroane metalice si portinile linguale ale
coroanelor ceramo-metalice

18
 4. Prag in unghi drept
 Recomandat initial pentru
coroana Jackett (asigura
grosimea portelanului)
 Apar cervical margini
distincte, clare
 Latimea pragului ofera
control asupra reductiei
cervicale, dar e mai putin
conservativ pentru structura
dentara
 Rezistenta buna, nu
distorsioneaza la ardere Dr. Lin H.

19
•Indicat: margini vestibulare ale coroanelor
ceramo-metalice sau all-ceram

20
 5. Pragul cu unghi drept bizotat
 Indeplineste doua cerinte importante:
 Spatiu suficient pentru restauratie;
 Adaptare marginala optima;
 Mai putin conservativ cu structura dentara,
extinde preparatia spre apical
 Indepartare adecvata de tesut dentar in
zona cervicala;
 Margini ale preparatiei totdeuna distincte;
 Bun control al reductiei cervicale;
 Control asupra plasarii marginii
subgingivale;
 Rezistenta adecvata la distorsiuni ale
marginilor.
 Indicat pentru margini vestibulare ale
coroanelor ceramo-metalice posterioare, cu Dr. Lin H.
margini plasate supragingival.

21
22
 6. Pragul in unghi obtuz 135 0

Dr. Lin H.
 Este indicat la dintii cu
coroane foarte lungi
 Cu precadere pentru
coroanele ceramo-
metalice la pacienti cu
exigente estetice
 Asigura o grosime
cervicala adecvata
 Ofera o buna adaptare
marginala

23
24
 Cele mai frecvente preparatii la colet sunt cele
cu prag chamfer si prag drept

25
 4. Recuperarea morfologica prin
elemente de agregare
 Elementele de agregare trebuie sa aiba
morfologie corecta:
- contur parodontal corect(fara exces sau lipsa)
- respectata limita preparatiei
- joint periferic minim(adaptare perfecta)
- forma anterioara preparatiei + convexitati
naturale pentru contact corect si protectie
parodontala

26
 Caracteristicile punctului de contact:
- convexitatea maxima a fetei laterale spre 1/3
ocluzala
- contact cat mai redus (nu suprafata) cu
respectarea spatiului pentru
ambrazura dentara
ambrazura cervicala  papila
interdentara

27
 Refacerea parametrilor ocluzali corecti:
- contactare d-d maximala respectand principii
- contact tripodal –
 un dinte max cu 2 dinti mdb
 minim 3 contacte pe o supr. ocluzala
 contacte pe supr. convexe  punctiforme
- in dinamica  principiile ocluziei bilaterale echilibrate.

28
 5. Recuperarea functionala a
elementelor de agregare
 Elemente de agregare cat mai fizionomice
 coroane mixte(frontal)
 coroane metalice(lateral)
 Elementele de agregare sa refaca functia masticatorie
 Refacerea functiei fonetice
 inchide rezonatorul bucal
 morfologia corecta oferapuncte de contact in articularea fonetica
 stabilirea mdb in deglutitie

29
6. Conservarea contactelor ocluzale normale si
a rapoartelor mandibulo-craniene corecte

a. Pozitia corecta stabila a mandibulei “calata” la

maxilar in deglutitie
b. IM stabila
c. Pozitionarea corecta mandibulo-craniana in
3D

30
Conditii biomecanice ale elementelor
de agregare

 Buna rezistenta la solicitarile mecanice

complexe
- Material
- Design:
- ingrosare la fata ocluzala,
- inel cervical

- linii de unire si descarcare a F

31
Sa transmita fortele masticatorii la dintii
suport in ax

- coroana plasata in poligonul de

sustinere parodontala
- elemente de agregare > 2/3 din
diametrul coronar

32
Retentia buna la coroana dentara  agregare

- coronara - intrinseca
Agregarea - extrinseca - partiala
- totala
- radiculara
- corono-radiculara

33
 Sisteme suplimentare de retentie 
 tehnici adezive
 gravaj acid a suprafetelor dentare
 conditionarea suprafetelor prin silani

 Sisteme speciale de retentie - pivouri dentare

- pivouri radiculare
- nervuri
- santuri
- elem. de intricare
(clavete)

34
 Critica elementelor de agregare
 Coroanele turnate
a. Cu grosime nedirijata
• Agregare coronara extrinseca totala
•  forte frecare  retentie f. buna pe substr. organic
• Pereti grosi - consum mare de material
- transmiterea variatiilor de temperatura
- se indeparteaza(taie) f. greu
• F. rezistenta
b. Cu grosime dirijata
• Agregare coronara extrinseca partiala
• Economie de material
• Izolare termica
• Adaptare cervicala f. buna

35
 Coroanele semifizionomice
- Acelasi tip de agregare
- Rezistenta f. buna
- Necesita depulparea d suport
- Retentia mai scazuta pt ca fata v mai accentuat preparata
- Alcatuite – comp. metalica -aliaje nobile Au, Pt, Pd
-seminobile Pd, Ag
-nenobile Cr-Ni, Cr-Co, Ti

a. Componenta metalica - realizare  clasic turnare

MODERN – tehnici noi:

- galvanizarea (atomi metalici in strat Au, Ni-Cr)
avantaj:adaptare perfecta
- sinterizarea: topirea superficiala a aliajelor s.f. pasta
la sf. lianti ceramici  leg ceram
- ambutizarea: presarea unei folii pe un bont
- CAD-CAM: fuzarea in met. a scheletului metalic

36
b) Componeta fizionomica
se realizeaza - acrilat
- polimer(rasini diacrilice compozite)
- ceramica
tehnici noi de adeziune la substr de
metal(Silicooter, Rocatec, OVS, Conquest, etc)

37
 Coroana semifizionomica acrilica
 Efect toxic(monomer rezidual)
 Fenomen imbatranire(colorare, fisuri)

 Adeziune mecanica slaba(macroretentie)

 Coenficient mare de contractie la polimerizare

 Ieftin

 Dotare de laborator modesta

38
 Coroana semifizionomica
fotopolimerica
 Rezistenta crescuta la abrazie
 Coeficient contractie mai scazut
 Adeziune chimica
 Nu reclama aliaje metalice speciale
Tehnica:
1. Conditionarea supr metalice – sablare
- gravaj electrolitic
- oxidarea supr met
- ceramizarea(Rocatec)
- silicati
- metalizarea
- cositorirea(OVS)
- silanizarea
2. Aplicarea rasinii
3. Initierea prizei(foto, termic, chimic) 39
 Coroanasemifizionomica metalo-
ceramica
- Capa metalica ce sustine fateta ceramica
- unirea – mecanic
- chimic
- Au coeficienti diferiti de elasticitate  se prefera
compozitele

40
Coroana fizionomica - acrilat
- compozit
- ceramica
 Coroana fizionomica acrilica
- material nerezistentcaracter provizoriu
- actiune citotoxica asupra parodontiului marginal
- utilizat: punti provizorii fizionomice
 Coroana fizionomica compozita
- indicata in zona frontala, edentatie de amplitudine mica
- bine tolerat, buna compatibilitate
- isi modifica culoarea
 Coroana ceramica
- Indicatii reduse
- Edentatie de mica amplitudine
- In ocluzii echilibrate
- Calitati: - biocompatibilitate exceptionala
- stabilitate cromatica
- Mai dur decat dintii naturali abrazii
41
 Coroana de substitutie
- agregare solida: cervicala si radiculara
- rezistenta buna
- necesita devitalizarea d si preparatii accentuate
- comanda axul de insertie
- exista 2 posibilitati de confectionare:
- cor. Richmond
- dubla piesa protetica

42
 Inlay-ul
- ca element de agregare indicat anterior dar si
posterior
- pe fetele invizibile ale dintilor
- necesita dinti mari, voluminosi
- se pot reface 1-2 dinti lipsa
- reclama exactitate in executie
- comanda axul de insertie al constructiei

43
 Onlay-ul

- are contact mai intins cu dintele in suprafata

- are rezistenta mecanica buna
- retentia trebuie completata elemente speciale
- utilizate la punti Maryland

44
 II. Corpul de punte

 Are rolul de a substitui d absenti de la nivelul SPP

 Raspunde obiectivelor: - biologice
- biomecanice

45
Obiectivele biologice ale corpului de
punte
 Din punct de vedere profilactic:
- preintampina dishomeostazia sistemului
- stabilizarea rel. mandibulo-craniene
- reface ocluzia functionala
- reduce rata rezorbtiei osoase
- conserva tesuturile inconjuratoare

46
Obiectivele biologice ale corpului de
punte
 Din punct de vedere curativ – reface morfo-
functional sistemul

47
Obiectivele biomecanice ale corpului
de punte

 Rigiditatea ~ materialul din care e confectionat

grosimea
amplitudinea SPP
 Cand nu e rigida, o punte se deformeaza

48
 Deformarea elastica
- depinde de:
- modul de elasticitate
- duritatea aliajului
- amplitudinea si grosimea
corpului de punte
- deformarea elastica
consta in indoire urmata
de revenire
- gradul de indoire trebuie
sa fie foarte redus si sa nu
depaseasca rezilienta
ligamentara
49
 dintii stalpi drepti si paraleli prezinta
conditii optime de transmitere a F

dintii inclinati spre spatiul edentat vor

favoriza indoirea

dintii inclinati in afara spatiului

edentat se vor opune, aparent, flexiunii

50
- deformarea depinde si de profilul corpului de
punte
un corp de punte convex se opune cu
eficacitate deformarilor

corpul de punte concav favorizeaza

deformarea

- curbura de ocluzie mandibulara - defavorizeza

biomecanic reconstituirile mandibulare

51
 Deformarea plastica

- se produce o alterare maxima a structurii,

corpul deformat nu mai revine la forma avuta
- constructia corpului de punte se face din aliaje
care nu se deformeaza plastic
- cu cat corpul de punte e mai mare, cu atat
rezistenta la deformarea plastica e mai mica

52
 Rezistenta mecanica

- corpul de punte sa aiba rezistenta suficienta pt. a nu se

deforma
- F declansate: 30-80 KgF
exceptional 100-300Kf

53
 Fractura corpului de punte
- apare in zona de solicitare max. sau min rezistenta
- frecvent este favorizata de
- defecte de turnare
- defecte de modelare
- constructie conceptual gresita
- compromite definitiv constructia protetica

54
 Rezistenta la abraziune
- au ca scop asigurarea formei initiale si stabilitatea
morfologica a acestuia
- depinde - rezistenta aliaj
- conditii de dezvoltare a fortelor
- mare la punti ceramo-metalice (ceramice )
- favorabila pentru aur si aur-platinat (asemanatoare
dintilor naturali)

55
 Caracteristicile corpului de punte:
 Amplitudine
 Latime

 Inaltime

 Profil

 Raportul cu creasta edentata

 Realizarea tehnologica

56
 Amplitudinea
- ~ amplitudinea SPP
- normal se inlocuiesc 1 pana la 3 dinti absenti
(exceptie 4 elemente in zona frontala)
- de exceptie: in edentatii terminale extensia
distala

57
 Latimea
- ~ diametrul vestibulo-oral al crestei edentate,
SPP sau a d inlocuiti
- cu cat diametrul >  - contact mai intins cu
creasta
- zone retentive pe
versant oral
- cu cat inaltimea >  se poate creste latimea

58
 Inaltimea
- ~ cu inaltimea SPP dar si de latimea crestei edentate
- intre: - fata mucozala a corpului de punte 
- tangenta la muchia crestei
- tangenta la cuspidul oral al c. p.

Triunghi profilactic
(V. Burlui)

59
INFLUENTA LATIMIII CRESTEI
ASUPRA TRIUNGHIULUI
PROFILACTIC

1a= triunghi retentiv

1b= triunghi profilactic
60
INFLUENTA INALTIMIII SPATIULUI PROTETIC
ASUPRA TRIUNGHIULUI
PROFILACTIC
2a= triunghi retentiv
2b= triunghi profilactic
61
 CONDIŢII CONDIŢII
FAVORABILE DEFAVORABILE
INALTIMEA a mic a mare
CORPULUI b mare b mic
DE PUNTE c mic c mare
α mare α mic
62
 Profilul
- corpul de punte trebuie sa se incadreze cerintelor
morfo-functionale
Sagital - curburile de ocluzie sagitale
- zona frontala curba cu concavit.-max
Transversal - curburile transversale ± circumscrierea
- armonia fizionomica frontala
Vertical - plan de ocluzie simetric, amonios

63
 Forma pe sectiune
- ~ cu conceptia constructiva
- exista diferite forme:
- sa simetrica
- sa asimetrica(semi sa)
- forma de trefla(punti suspendate mdb)
- forma de cupa

64
 Raportul cu creasta edentata
- exista 3 tipuri
- 1. Corp de punte in
contact cu creasta
- 2. Corp de punte
suspendat
- 3. Corp de punte in
contact partial cu creasta
3a. Corpul de punte in semisa
3b. Corpul de punte cu contact
partial liniar
3c. Corpul de punte cu contact
punctiform

65
 Raportul cu creasta edentata
1. Corp de punte in contact
cu creasta
- Realizeaza raport in suprafata
cu mucoasa
- Senzatie de arcada integra
Dezavantaje biologice:  nisa
ecologica
 proces inflamator
evolutiv
congestie si turgescenta
hiperplazia si hipertrofia
ulceratii, rezorbtii osoase
66
2. Corp de punte suspendat
- Este construit la 2-3 mm fata de muchia crestei
- Avantaje: biologice si igienice
- Indicat: - SPP cu inaltime > 5 mm
lungime > 1 dinte
- De regula: zonele laterale mandibulare
- Nu se indica la maxilar sau in zonele frontale

67
 IGIENIZAREA
CORPULUI DE PUNTE SUSPENDAT

68
3. Corp de punte in contact partial cu creasta
- Poate fi construit sub urmatoarele forme:
- cu contact in semisa
- cu contact liniar
- cu contact punctiform

69
3a. Corpul de punte in semisa
- Avantaj: satisface exigente fizionomice
- Dezavantaj  poate declansa fen patologice
inflam datorita contactului cu
creasta(mai ales daca grosimea
mare a crestei edentate)
Indicatii: in zonele frontale(fizionomia)
Contraindicatii  in zonele laterale ale arcadei

70
Contact partial cu creasta

Semisa

71
REALIZAREA CORPULUI DE PUNTE IN SEA/ SEMISA
IN FUNCTIE DE LATIMEA CRESTEI
72
3b. Corpul de punte cu contact partial liniar
tangent
~ linia de contact cu creasta
pe muchia crestei
 Contactul tangential liniar
- realizeaza contact cu versantul V al crestei
- contact confectionat fovorizeaza autocuratarea (fete
convexe)
- ~ grosimea crestei - daca mare: contactul mutat
spre varful crestei
- daca mica: spre versant
vestibular

73
Contact partial cu creasta :

. Liniar -pe muchia crestei

-tangential

74
 PLASAREA CONTACTULUI PARTIAL TANGENTIAL
FATA
DE MUCHIA CRESTEI IN RAPORT DE LATIMEA CRESTE

75
 3c. Corpul de punte cu contact liniar spre
muchia crestei
- realizeaza contactul prin polul gingival al
corpului de punte
- contactul pana in vecinatatea papilei(2-3 mm)
 Spatiul necesar autocuratirii

Indicat: mandibular

76
3d. Corpul de punte cu contact punctiform
- contacte punctiforme la fiecare intermediar
- contactele realizate intre suprafete convexe
Indicat: mandibular

77
 Realizarea tehnologica
~ material - metalic
- semifizionomic
- fizionomic

 Corp de punte metalic – total nefizionomic

- prin turnare
- met. Holguss(gol la int.) economic

 Corp de punte fizionomic – total ceramic

- total compozit
- provizioriu din acrilat

 Corp de punte semifizionomic – in Y

- in T
- bara
- bara cu ciupercuta

Modern: -caseta
-semicaseta
-cupa
-semicupa
-ajurata
78
 Corp de punte semifizionomic in forma de
caseta
- are o structura metalica cu 3 suprafete
- mucozala
- orala
- ocluzala

- pe aceasta structura se plaseaza elemente retentive

(bride metalice, perle, butoni, plase retentive

79
 Corp de punte semifizionomic semicaseta
- structura metalica – suprafata mucozala
½ din fata orala a c.p.
- contactele ocluzale trebuie sa se realizeze pe
structura metalica
- elemente retentive: butoni de retentie ce
formeaza insule metalice de contact d-d centric

80
 Corp de punte semifizionomic in
cupa/semicupa
- se utilizeaza pentru corpul de punte cu contact
punctiform
- indicat in edent mandibulara
- portiunea metalica cuprinde:
- versant oral
- pol mucozal
- prima portiune (cervicala) a versantului
vestibular
- elementele de retentie pot ajunge la fata ocluzala

81
 Corpul de punte ajurat
- in scopul economiei de material pretios(Au
platinat in ceramo-metalic)

- structura metalica e invizibila

- e dispusa sub forma de ochiuri de-a lungul

liniilor de forta
- materialul fizionomic acopera totul
- se accepta contactul portelanului cu creasta
82
 Solidarizarea corpului de punte la elem. de
ajugare

- poate fi realizata prin - sudare

- turnare peste
- imbricare
- turnare monolit

83
 Realizarea prin sudura
- presupune realizarea separata a coroanelor si
acorpului de punte
- exista diferente intre - aliaj turnat
- aliajul de sudura
 coroziunea
- nu mai este utilizata

84
 Turnarea corpului de punte peste elementele de
agregare
- confectionarea elementelor de agregare in
prima etapa
- etapa II: confectionarea corpului de punte care
acopera partial (aripioare orale) elementele de
agregare
- metoda folosita in trecut pt coroane de wipla
(otel inoxidabil)

85
Turnarea monolit
- metoda moderna, corecta
Avantaje: scurtarea timpului de executie piese
rezistente

86
 Puntea imbricata
- reprezinta o solutie constructiva de regula
costisitoare (impune utilizarea de elemente
prefabricate)
Indicatie: -defecte de paralelism
-punti segmentare
-punti plurale
-imobilizare in parodontopatii

87
Corpul de punte

88
 Corpul de punte=dintele artificial din proteza
fixa cu rol de refacere a morfologiei si a functiei

89
 Cerinte ale corpului de punte
 Biologice –suprafata tisulara usor de curatat
-acces la dintele stilp
-fara presiune pe creasta
Mecanice -rigiditate
-rezistenta la fractura
-legatura buna metal-ceram
Estetice -buna imitatie a dintelui natural
-pare sa creasca din alveola
- fara presiuni pe creasta edentata

90
 In vederea conceperii corpului de punte trebuie
analizate
1.spatiul protetic potential
2.arcada edentata reziduala-directia
resorbtiei osoase
3.modificarile chirurgicale posibile
4.arhitectura gingivala

91
 1.Spatiul protetic potential
 Versiile si egresiile dintilor limitrofi complica
solutia-tratament ortodontic
-tratam protetic cu devitalizare si
schimbare axa dentara prin preparare
-obligatorie analiza in ceara

92
93
94
 Cand ortodontia nu e posibila, mai avantajos
estetic este o punte cu dinti mai putini

95
 2.Arcada alveolara reziduala
 Rezorbtia si atrofia modifica in timp forma
 Protetic pot apare -triunghiuri negre inestetice
-impact alimentar
-proiectarea salivei

96
97
 In plus creste distanta dintre plan ocluzie-plan
gingival iar dintii reconstituirii protetice devin
lungi

98
Clasificarea Siebert
 Defecte de clasa I
pierderea latimii cu
inaltime nomala

 Defecte de clasa II
pierderea inaltimii cu
latime normala

 Defecte de clasa III

pierderea in ambele
dimensiuni , 91% la
pierderea incisivi
superiori 99
Defect de clasa Ia

100
Defect de clasa a II-a

101
Defect de clasa a III-a

102
4.Refacerea arhitecturii gingivale

103
104
 Prezervarea procesului alveolar si a arhitecturii
gingivale trebuie facuta imediat postextractional

105
 Spear - 1999
 Forma ovala opreste colapsul gingival
 2,5mm apical
 Lustru perfect pentru control placa

106
107
108
Clasificarea corpurilor de punte
 Fara contact mucozal –igienic
-igienic modificat

 Cu contact mucozal -sea

-semi-sea
-cupa, semicupa
-ovate

109
 Selectia corpului de punte depinde de estetica si
cerintele igienice

=maxilar- estetica primeaza, dintii falsi

trebuie sa iasa din alveola

=zone posterioare- conturul poate fi

modificat in scopuri igienice, mai putin estetice.

110
 1.Corp punte igienic
 Indicat in zonele posterioare mandibulare
 Ofera bun acces pentru igiena
 Inestetic
 Confectionat din metal

111
 2.Corpul de punte in sea
 Are o fata concava care acopera polul crestei reziduale
 Creeaza un profil de emergenta corect
 Nu se recomanda

112
113
3.Corpul de punte in semi-sea

114
 Pentru imbunatatirea conditiilor de igiena,
suprafata gingivala trebuie sa aiba
-suprafata convexa atit cit se poate
-zona de contact minima cu creasta
in forma literei T

115
116
4.Corpul de punte cupa

 pacientul mentine usor igiena

 trebuie modelat convex pe
toate fetele
 are un contact punctiform cu
creasta
 indicat mandibular unde
estetica nu e foarte important

117
118
 5.Corpul de punte “ovate”
 -aparenta cea mai estetica
 -suprafata sa convexa creeaza in tes moale o depresiune
 -tratament atent pentru obtinerea rezultatelor

119
 Corpul de punte fizionomic elimina posibilitatea
existentei portelanului nesustinut (semisa)

120
 CONSIDERATII ESTETICE
PRIVIND TRATAMENTUL PRIN
PUNTEA DENTARA

121
 Singura modalitate prin care pacientul apreciaza
calitatea lucrarii este CUM ARATA

 Estetica esteCRITERIU DE EVALUARE si

MOTIV de continuare a tratamentului

122
 Cel mai frecvent esecurile estetice sint date de
rezorbtia osului alveolar

123
124
125
 Important unde cade
lumina in jurul dintelui
natural in special gingival
=o lucrare neadaptata
corect antreneaza aparitia
de umbra la colet ce strica
iluzia

=recesiuni la nivel
gingival duc la buraj
alimentar, care compromit
in plus efectul estetic

126
 Dimensiunea incizo-gingivala a
corpului de punte
 Dupa extractie se produce rezorbtie osoasa=>
dinte artificial lung

 O pozitie anormala a conturului cervical nu e

imediat observabila

127
 Pentru cazuri cu pierderi de rebord osos accentuate
solutia e utilizarea portelanului roz pentru a simula
tesutul gingival
 Asemenea punti necesita o urmarire atenta a igienei
orale

128
Forma nefiziologica a unei
epiteze gingivale

129
Intermediari in pierdere
importanta tisulara

130
Reabilitare protetica in pierdere
tisulara importanta

131
Elemente intermediare, cu
epiteza

132
Extensie nefiziologica

133
Consecinta unei extensii
exagerate

134
 Dimensiunea medio-distala
a corpului de punte

 Principiile perceptiei
vizuale adaptate la
design-ul puntii

135
 Pentru dintii zonei laterale- trebuie duplicata
dimensiunea portiunii celei mai vizibile din
dinte, meziala

136
137