Sunteți pe pagina 1din 7

RESTAURARILE INTEGRAL CERAMICE MODERNE

Girbea Alexandru Alin gr 8 CTD an 3

RESTAURARILE INTEGRAL CERAMICE MODERNE Prim restaurari integral ceramice se intelege acel tip de restaurare protetica care se confectioneaza integral din ceramica, fara o infrastructura metalica. Sistemele integral ceramice prezinta o serie de avantaje: estetica optima, biocompatibilitate excelenta, conductivitate termica redusa, stabilitate chimica. Cea mai la indemana clasificare este aceea in functie de tehnologia folosita: 1. Proteze obtinute prin depunerea de straturi succesive de ceramica 2. Proteze obtinute prin turnare 3. Proteze obtinute prin infiltrare si sinterizare 4. Proteze obtinute prin injectare (presare) la temperatura scazuta sau inalta 5. Proteze obtinute prin strunjure (frezare sau sonoeroziune) PROPRIETATI

Exista doi parametrii reprezentativi pentru ceramica: rezistenta la incovoiere si rezistenta la fractura. Rezistenta la incovoiere a unui material este proprietatea acestuia de a se opune aparitiei fracturilor la solicitari de incovoiere. Ea depunde de solicitari si de calitatea suprafetei externe care nu trebuie sa prezinte microfisuri. Masele ceramice clasice au o rezistenta la incovoiere de 50Mpa iar oxidul de zirconiu din masele ceramice moderne 900Mpa. Rezistenta la fractura a unui material este proprietatea acestuia de a se opune propagarii fracturilor deja existente in masa sa. Cu cat aceasta rezistenta este mai mare cu atat fracturile se propaga mai greu facand restaurarea mai durabila. Ceramica stratificata are cea mai mica rezisenta la fractura, urmeaza ceramica turnata iar ceramica infiltrata perzinta valori care la depasesc pe cele ale dentinei si smaltului. Oricum este foarte important sa existe cat mai putine fisuri in profunzime si suprafata si masa ceramica sa prezinte cristale dispuse cat mai omogen pentru a impiedica propagarea fracturilor.

Comparativ cu structurile dentare sau cu alte materiale de restaurare, ceramica prezinta o duritate foarte mare. Aceasta o poate contraindica in rezolvarea unor cazuri clinice (parafunctii, supraprotezari pe implante) datorita abraziei pe care o determina asupra antagonistilor. Abrazia depinde si de rugozitatea suprafetelor. Sistemele integral ceramice moderne au o rezistenta comparabila cu cea a metaloceramicii. Studii clinice au dovedit aparitia fisurilor si fracturilor la nivelul coroanelor jacket care au fost cimentate cu cimenturi conventionale. Aceste defecte pot fi drastic reduse prin fixarea cu cimenturi diacrilice. Utilizarea acestora presupune un dublu gravaj (cu acid fosforic pentru tesuturile dentare si cu acid fluorhidric pentru ceramica), aplicarea de adezivi dentinari si de agenti de silanizare. Sistemele integral ceramice au o biocompatibilitate buna. Aceasta se datoreaza in mare parte stabilitatii legaturii intre elementele componente si compozitiei chimice anorganice a ceramicii si faptului ca prin eliminarea componentelor metalice sunt evitate fenomenele de coroziune si galvanism. Estetica este incomparabil mai buna decat a restaurarilor metaloc-ceramice. Restaurrile integral ceramice au fost realizate pentru prima oar n anul 1886 de ctre C.H. Land care a inventat tehnica realizrii coroanelor si inlay urilor integral ceramice pe folie de platin. Cu toate avantajele estetice cunoscute astazi,dar cu neajunsul unei rezistene mecanice reduse, ele nu au avut un mare succes fiind declasate n anii 40 de aparitia rsinilor acrilice, mai usor manevrabile,pret de cost sczut si aspect estetic multumitor.Rezistenta sczut la uzur si permeabilitatea crescut n mediul bucal au determinat restrngerea indicatiilor de folosire a rsinilor acrilice la tratamente provizorii. Atentia cercettorilor a fost ndreptat din nouctre ceramica dentar. La sfrsitul anilor 50 au aprut materiale ceramice pentru uz dentar cucoeficient de dilatare termic apropiat de al aliajelor dentare fcnd posibil realizarea coroanelor metalo-ceramice care reprezint si astzi soluia de tratament cu cea mai larg rspndire.n cazul coroanelor metalo-ceramice, datorit comportamentului diferit, sub actiunea fortelor mecanice si termice al celor dou tipuri de materiale, apare riscul desprinderii componentei fizionomice de pe capa metalic de suport.Fisura poate aparea fie in masa ceramica,fie in grosimea stratului de oxizi de legatura. Acest neajuns se poate nltura, fie prin realizarea capei de suport dintr-o ceramic cu rezistenta mecanic crescut al crei aspect mai putin estetic trebuie mascat cu straturi succesive de ceramic,

printr-o tehnic asemntoare cu cea folosit la coroanele metalo-ceramice,fie prin realizarea ntregii reconstituiri dentare dintr-o ceramic special care mbin ambele caracteristici: rezistent mecanic crescut si efect estetic foarte bun.n anul 1965 McLean si Hughes folosesc prima ceramic ranforsat cu particule de alumin n concentratie mai mare, pentru capa de suport si mai sczut, pentru restul coroanei din considerente fizionomice, mbunttind proprietile mecanice cu aprox. 40% fat de ceramica feldspatic.Mai trziu, n anul 1985 Michael Sadoun dezvolt aceast tehnic adugnd n compozitia ceramicii aluminoase pentru cap, oxizi de zirconiu si magneziu care au determinat o crestere a rezistentei la flexiune pn la 600Mpa. Sistemul se numeste In-Ceram si este realizat prin infiltrarea unei structuri poroase din alumin obtinut prin sinterizare cu sticl pe baz de aluminosilicat de lanthan. Se recomand pentru realizarea de reconstituiri dentare de mic ntindere (inlay, onlay) sau mai mare ntindere (coroane, punti frontale). Nu se recomand pentru fatetri. O a doua posibilitate este ceramica turnat. Masa sticloas Dicor este turnat ntrun conformator obtinut dup tehnica clasic a machetei de cear ambalate. Structura sticloas obtinut astfel este ulterior supus unui proces termic de ceramizare prin care se formeaz cristale de mic cu rol n rezistent (125 MPa). Dup acest proces piesa obtinut are un aspect oarte asemntor cu al smaltului dentar. Individualizarea reconstituirii se face prin aceleasi tehnici descrise mai sus. Acest sistem este indicat pentru realizarea coroanelor si fatetelor in zona frontal, inlay si onlay n zona lateral. Trebuie mentionat un avantaj important al sistemului Dicor si anume abrazarea mai redus a dintilor antagonisti. Fig.2 O alt metod de obtinere a nucleului dur este presarea la temperatura crescut (IPS Empress,Optec) sau joas (Cerapress, Cerestore) a unor mase ceramice cu diferite compozitii. Sistemul IPS Empress I contine ingoturi din ceramic ranforsat cu cristale de leucit (silicat de potasiu si aluminiu) din care prin presare la temperaturi nalte(1170 C) se realizeaz capa desuport ntr-o form apropiat de dintele natural.Individualizarea estetic este obtinut prin tehnica layering cu sistemul de ceramic de machiaj Eris. Rezistenta la flexiune este de numai 120 MPa (Fig. 2). Indicaiile acestui tip de ceramic se limiteaz la micropoteze unidentare: inlay, onlay sau coroane solitare.

Empress II este o variant mbunttit care contine n masa ceramic cristale de disilicat de litiu a cror form seamn cu cea a prismelor de smalt (Fig. 3). Lipsa metalului la sistemle integral ceramice ofer un mare avantaj estetic.Opacitatea si culoarea gri a metalului nu mai trebuie mascate prin straturi de ceramic n defavoarea aspectului natural.La coroanele integral ceramice alturi de acest avantaj major se mai poate aduga: - sacrificiu de substan dentar mai mic 0,6-2 mm; -sunt mai usoare; - au retentivitate mai mare pe bontul protetic dac sunt cimentate prin tehnica adeziv; -sunt inerte din punct de vedere chimic; nu exist riscul desprinderii componentei ceramice de pe suportul metalic; - nu mai apar modificri de culoare la nivel gingival; - dac este necesar un tratament endodontic, orificiul de acces se poate obtura cu material compozit. De asemenea trebuie mentionate si cazurile n care coroanele metalo-ceramice nu pot fi nlocuite cu cele integral ceramice si anume: punti mai mari de un intermediar, punti n zona molar, punti totale, punti pe implanturi, coroane pe dintii stlpi ce sustin elemente de mentinere si stabilitate pentru proteze scheletate. Etape principale de lucru: Tehnica In Ceram: -realizarea modelului de lucru si aplicarea die spacer-ului -realizarea modelului duplicat dintr-un gips special. -aplicarea pe bontul modelului a unei suspensii de Al2O3 Amestecului i se extrage lichidul astfel incat,chiar inainte de sinterizare ,se ajunge la o condesare a materialului pentru nucleu,rezultand o structura relativ stabila.Arderea de sinterizare pe bintul din gips se face intr-un cuptor Vita In Ceram timp de 4 ore la o temperatura de 1100 gr celsius. Rezulta un schelet de Al2O2,foarte rezistent,care se prelucreaza si se adapteaza pe modelul de lucru.

Urmeaza aplicarea pe aces nucleu dur a maselor de ceramica Vitadur N pentru dentina si smalt.

Tehnica Cerestore: -realizarea modelului de lucru din rasina epoxidica speciala si aplicarea lacului de distantare -modelarea din ceara a machetei nucleului ceramic -ambalarea modelului impreuna cu macheta din ceara -eliminarea cerii si preincalzirea tiparului la 180 de grade -presarea unei tablete plastice din ceramica -arderea nucleului obtinut timp de 8h la 1320 de grade C -arderea ceramicii pentru dentina si smalt. Tehnica Dicor: -realizarea modelului de lucru si aplicarea lacului de distantare -realizarea machetei din ceara a viitoare lucrari protetice -ambalarea machetei -eliminarea cerii si preincalzirea tiparului la 900 gr C -turnarea sticlei Dicor,la temperatura de 1360 gr C,cu o centrifuga speciala -dezambalarea lucrarii protetice din sticla si ambalarea in alta masa de ambalat -ceramizarea sticlei in cuptoare speciale timp de 10 ore -colorarea lucrarii,care se face prin amestec de culoare si masa de glazura ce arde in final pe suportul piesei protetice. Tehnica Empress: -prepararae substructurii organice si inregistrarea amprentei -realizarea modelului de lucru -modelarea din ceara a machetei viitoarei lucrari protetice -ambalarea machetei -eliminarea cerii si preincalzirea tiparului la 800 gr C -presarea unui lingou din ceramica in stare plastica,folosind cuptorul pentru presare,la 1100 gr C si presiunea de 3.5 bari -arderea masei incizale si aplicarea glazurii coloorate.