Sunteți pe pagina 1din 5

c  c

Ý  

Introducerea ceramicii în stomatologie se datoreaza în primul rînd calitatilor estetice


deosebite precum si faptului ca este un material inert foarte bine tolerat de tesuturi.

Marile  
 ale acestui material sunt: cromatica ideala (apropiata de cea a dintilor
naturali, stabilitate coloristica, transluciditate), biocompatibilitatea, conductivitatea termica
redusa, inertia chimica, rezistenta mecanica la rupere si încovoiere, densitatea de suprafata si
luciul.

  
  ceramicii sunt: rezistenta scazuta la tractiune, pretul de cost ridicat, faptul
ca prelucrarea si ajustarea dupa finalizarea suprafetelor este imposibila iar prezenta unor fisuri
interne si externe duc la fractura.



La ora actuala, în domeniul protezelor unidentare, masele ceramica pot fi utilizate în


urmatoarele cazuri:

1. incrustatii

2. coroane jacket

3. coroane mixte

4. dispozitive corono-radiculare

5. fatete de ceramica prefabricate



În functie de tehnologia confectionarii unor piese protetice avem:

1. arderea pe folie de platina

2. tehnica metalo-ceramica

3. fabricarea industriala de fatete sau dinti artificiali

4. sisteme speciale integral ceramice



Din punct de vedere chimic, ceramica dentara este un silicat complex. Materiile prime
care intra în compozitia sa, sunt: feldspatul, cuartul si caolinul. Pe lînga acestea mai sunt
prezenti: oxizi metalici, fondanti, pigmenti, lianti, compusi alcalino-pamantosi.

Feldspatul este un produs de origine minerala, care dupa ardere devine sticlos si îsi
pastreaza forma.
Cuartul determina transluciditatea materialului si ramîne nemodificat la temperatura
normala de ardere a portelanului, ceea ce contribuie la stabilitatea masei în timpul încalzirii.

Caolinul este un material argilos care da portelanului opacitatea si împreuna cu apa


formeaza o suspensie care se poate modela. La sistemele ceramice moderne continutul de caolin
este exterem de redus putînd chiar sa lipseasca.

Alumina (trioxidul de aluminiu) este o substanta dura si rezistenta. Ceramica ce contine


mai mult de 75% alumina face parte din categoria ceramicilor aluminoase.

Fondantii sunt compusi alcalini si alcalino-pamîntosi cu rol în scaderea temperaturii de


ardere.

Pigmentii coloranti anorganici reprezentati de oxizi metalici.

Liantii organici sunt: amidonul, glucoza sau zaharoza, dextrina, care au rol în marirea
capacitatii de omogenizare a mase ceramice.

Masele ceramice au o compozitie usor diferita de la o varietate la alta în functie de


tehnologia de lucru.

În general apar sub forma de pulberi care se amesteca cu lichidul dar unele mase
ceramice moderne pot sa se prezinte sub forma de lingouri.

 

Duritatea este mai mare decît cea a smaltului si decît a aliajelor cobalt-crom sau nichel-
crom.

Conductivitatea termica este scazuta.

Contractia termica se datoreaza eliminarii apei si poate sa ajunga pîna la 30-40%.

Transluciditatea maselor ceramice arse în vid este apropiata de cea a smaltului, nuantele
prezinta o stabilitate absoluta.

Fragilitatea se datoreaza faptului ca rezistenta la compresie este superioara rezistentei la


tractiune.

Masele ceramice sunt materiale inerte nefiind atacate de acizii obisnuiti si nici de alti
agenti chimici cu exceptia acidului fluorhidric.

Masele ceramice nu sunt atacate de saliva, sunt foarte bine tolerate de parodontiul de
învelis precum si de tesuturile dentare. Ceramica dentara nu retine placa bacteriana gratie
excelentei configirati de suprafata. Este un izolator termic pentru dentina si pulpa, împiedicînd
transmiterea variatiilor termice din cavitatea bucala.

Duritatea mare a maselor ceramice asociata cu fragilitatea, cer o mare precizie în


stabilirea raporturilor ocluzale; în caz contrar duc la instalarea dezechilibrului ocluzal, a
bruxismului, durerilo si cracmentelor ATM, disfunctiilor musculare sau la fracturarea
materialului. Din punctul de vedere al uzurii antagonistilor naturali, acesta este mai crescut decît
în cazul altor materiale stomatologice.




 
   

Etapele clinico-tehnice sunt urmatoarele:

1. examenul pacientului

diagnosticul

stabilirea indicatiei de tratament

alegerea culorii

2. prepararea dentara

3. amprenta

stabilirea relatiilor intermaxilare

realizarea unei restaurari provizorii

i. realizarea
modelului de lucru

ii. montarea în
simulatoare ApDM

iii. adaptarea
foliei de platina

iv. modelarea si
arderea succesiva a
straturilor de portelan

4. proba în cavitatea bucala

v. glazurarea restaurarii

5. cimentarea în cavitatea bucala

Prepararea dentara trebuie facuta astfel încît sa lase loc unui strat de portelan uniform cu
grosimea de1mm. Exceptie fac marginea incizala sau fata ocluzala unde avem nevoie de
o grosime de 1,5 mm din motive estetice si de rezistenta. Înlaturarea stratului uniform
impune realizarea prepararii cervicale sub forma unui prag circular cu latimea de 1mm, la
nivelul gingiei sau subgingival.

Amprenta se va realiza cu materiale cu precizie mare, în trei timpi.

Montarea în simulatoare ApDm este obligatorie.

Modelul cu bonturi mobilizabile trebuie turnat din gipsuri dure sau extradure sau obtinut
prin galvanoplastie.
    
 trebuie sa fie cît mai precisa. Folia de platina cu grosimea de
0,0025 mm se decupeaza cu foarfeca si se aplica pe bont cu o spatula din lemn de portocal. Se
preseaza pe bont excesul si se acorda o atentie deosebita unghilui intern al pregului. Adaptarea
finala se face cu instrumente de brunisare. Matricea se arde în vacuum, 2-3 minute, la o
temperatura ceva mai mare decît cea de ardere a portelanului (å 1200 •C), astfel se elimina
grasimile si gazele de la suprafata foliei.

  !   !"## ! !  "   


cuprinde mai multe etape:

- masa de pulbere pentru miezul aluminos este amestecata cu lichidul

- pasta obtinuta se depune cu ajutorul pensulei pe suprafata matricei din folie de


platina care a fost umezita

- se condenseaza pasta prin trecerea peste o suprafata zmtata si tamponarea cu hîrtie


absorbanta

- se usuca la gura cuptorului si se arde în vid la 900ºC, timp de 5 minute

- miezul aluminos confera rezistenta coroanelor jacket datorita continutului mare de


oxid de aluminiu, deoarece acesta este relativ opac, se aplica în strat subtire pe
suprafata vestibulara (0,3 mm), în timp ce, pe suprafata orala, grosimea stratului va fi
maxima (se lasa doar 0,3mm pentru dentina si smalt)

- se prepara si se depune pe miezul aluminos masa de dentina astfel încît sa fie


supradimensionata cu 25-30%

- se condenseaza pasta, se creaza spatiul pentru smalt

- se aplica portelanul pentru smalt, se condenseaza usor si se absoarbe excesul de apa

- se usuca la gura cuptorului si se arde 4 minute la 900ºC în vid

- se lasa sa se raceasca lent

- se modeleaza coroana cu freze si pietre

- se îndeparteaza folia de platina

În cadrul $ %
#  $"#se verifica: adaptarea interna, adaptatra marginala,
se ajusteaza

punctele de contact proximale si adaptatea ocluzala. Se fac retusurile de forma, se noteaza


deficientele de culoare.

În laborator se depun &!   # # ", se ard 3-4 minute la 950ºC în vid.

De obicei coroanele jacket sunt realizate din mase ceramice autoglazurante si nu necesita
o faza separata de   '" ; totusi evista si variante la care se depune masa de glazura,
se usuca apoi se arde 2 minute la 700ºC, la presiune atmosferica normala.
Cimentarea în cavitatea bucala se face de obicei cu cimenturi adezive a caror nuanta este
aleasa astfel încît sa nu modifice culoarea restaurarii.

Alte variante tehnologice de obtinere a restaurarilor integral ceramice sunt: arderea


maselor ceramice pe model refractar, turnarea, frezarea computerizata, infiltrarea si
sinterizarea, injectarea la temperatura joasa sau ridicata, realizarea piesei protetice prin
sonoeroziune.