1) Masele ceramice. Definiția. Compoziția chimică.

Din punct de vedere structural, ceramica dentară reprezintă un material compus din elemente:

•nemetalice-oxigen, fluor, siliciu, BOR

•metalice-calciu, magneziu, aluminiu

Compoziția maselor ceramice

- -Caolinul- este o varietate de argila superioară. Ca materie prima ceramica, este folosit pentru
plasticitate. Prin amestec cu apa formează o pasta, fiind un puternic opacifiant. Asigura
rigiditatea produsului.
- -Cuarțul- oferă rezistența, contribuie la transluciditate și menține forma masei ceramice in
timpul arderii.
- -Feldspatul-componentul principal, are rol de matrice, fiind responsabil de translucidare.

2)Clasificarea maselor ceramice după punctul de fuziune, în funcție de topografia straturilor și în

funcție de scopul utilizării.

Masele ceramice dentare se pot clasifica după mai multe criterii.

După punctul de fuziune, masele ceramice dentare se împart în:

- mase ceramice cu punct înalt de fuziune (1200-1400 ° C)

- mase ceramice cu punct mediu de fuziune (1050-1200 ° C)
- mase ceramice cu punct jos de fuziune (870- 1050 'C)

In funcție de topografia straturilor:

 ceramică de bază (miezul de ceramică);

 ceramică pentru dentină (mai translucidă, într-o largă gamă cromatică)
 ceramică pentru smalt (cu un grad mare de transluciditate);

In funcție de scopul pentru care sunt folosite în practica stomatologică, masele ceramice se împart în:

 masă ceramice pentru realizarea dinților artificiali și a fațetelor prefabricate pentru care se
utilizează ceramică cu punct înalt de fuziune;
 mase ceramice pentru restaurări protetice integral ceramice, pentru care se utilizează
ceramică cu punct mediu de fuziune;
 mase ceramice pentru reconstrucții metalo-ceramice, unde se utilizează ceramică de fuziune
joasă, care să nu depășească punctul de topire al celorlalți pe care se aplică

3) Modul de prezentare a maselor ceramice: fabricate industrial și preparabile în laborator.

Mod de prezentare

Masele ceramice se pregătesc fie pe scară industrială, fie în laboratoare.

- Masa ceramică fabricată industrial se livrează în formă finită și este reprezentată de către:
- dinți cu crampoane scurte butonate folosite pentru confecționarea protejării totale și parțiale
- fațete cu crampoàne scurte butonate sau cu crampoane lungi, folosite pentru realizarea
punctelor și care se fixează prin nituire sau.cimentare
 - coroane fizionomice
- fațete Steel
- implanturi ceramice: Bioceram, Cerapore, Frialit, Cerasiv

Ceramica preparabilă în laborator se prezintă sub formă de:

- PULBERI (frite) - comercializat în:

-trei sortimente de bază –

strat de bază (grund, opaquer)

- strat de dentină

- strat de smalț

- mase accesorii (suplimentare)

- mase de corecție

- mase pentru colorare

- mase transparentă.

4) Etapele arderii maselor ceramice pe structură metalică.

1.•Componenta metal este pregătită in vederea fuzionării cu masa ceramica sablata, degresată și e
supusa unei arderi de oxidare 4-5 min., la 900-960 grade C in prezenta aerului.

•Se amesteca apa distilată, cu pulbere, astfel, se prepara masa de opacitate, apoi se pensulează un strat
cu o grosime de 0,30mm, prin vibrare și tamponare cu hirtie de filtru.

•Se realizează apoi arderea in condiții de vacum la 960 grade C -10 min., urmată de ardere in aer 3 min.
După ardere, materialul este contractat și capătă grosimea de 0,25m.

2.•Depunem stratul pentru dentina și smalț prin vibrare și tamponare permanenta.

•Limita porțelanului de smalț și dentina trebuie estampata pentru a împiedica demarcația între cele 2
porțelanuri. Se aplica in cuptor 5-10 in vederea uscării.

•Se introduce in cuptor la 750 grade C, arzindu-se progresiv pina la 960 grade C. Se lasă sa se răcească
lent.

3.•Se realizează glazura prin ardere in prezenta aerului la 900-930 grade C obtinind astfel o masa
lucioasa sticloasa.

5) Caracteristicele maselor ceramice.

•Modificări volumetrice- manifestata prin contracții .Aceasta este influențată de cantitatea de lichid și
temperatura, granulația masei ceramice, tehnica de condensare utilizată (vibrare, spatularea,
magnetizarea, presarea).Concentratia este mai mare unde grosimea este mai mare

•Temperatura de topire- este înaltă, este un material refractat.

•Duritatea-400-417 Unitati pe scara Brinell. Aceasta duritate determina abrazia neuniforma a dintilor
antagoniști. Este apropiată de cea a smaltului.
•Densitatea- mesele ceramice sunt mai dure decat smaltul dentar

•Rezistența la presiune- este ridicată și este superioară.Ea este dependentă de compoziția și structura
interna, de prezenta bulelor de aer si a golulilor

•Stabilitate coloristica- ridicată, deoarece sunt inerte din punct de vedere chimic și impenetrabile pentru
substante din mediul bucal.

•Transluciditate- este foarte buna ceea ce recomanda ceramica ca un material de restaurare valoros.

•Tolerabilitatea biologica- este foarte buna atunci cind sunt folosite ca dinti de înlocuire, fațete sau
implante. Masele ceramice sunt neutre din punct de vedere biologic.

6) Sisteme ceramice noi: Hi-Ceram -Vita, Cerestore, In – Ceram-Vita, Dicor, tehnica Empress.

-Hi-Ceram-Vita- arderi succesive a masei ceramice pe un model unitar din material refractar silico-
fosfatic. Pe model se ard, 2-3 straturi ale nucleului la temperatura de medie fuziune a mesei ceramice,
peste el se ard straturile de dentina, smalț și glazura specifice sistemului.

-Crestare (Johnson & Johnson)- sintetizarea ceramicii pe un miez alumino-ceramic

-In-Ceram-Vita- cea mai folosită metoda.p/u obtinerea lucrarilor total ceramice si se bazeaza pe miezuri
aluminoase care sunt infiltrate cu o sticla pentru obtinerea de substructure cu rezistenta ridicata.

-Dicor- realizarea coroanelor din sticla ceramica turnată. Sticla ceramica este sub forma de blocuri care
se încălzesc la temperatura = 1300 grade C, apoi este introdusă cu o centrifuga in tiparul obținut după
ambalarea unei machete de ceara

Tehnica EMPRESS - utilizează o ceramică feldspatică întărită cu leucit (40-50%). Cristalele de leucit pot
să crească rezistența la rupere a matricei sticlei felspatice. Tehnica constă în presă în tipar a ceramică în
stare plastică într-o presă termică (1100 ° C) urmată de arderea masei incizale și a glazurii.

7) Tehnici de copiere mecanică.

impun realizarea unei machete din rasina dura pe un model clasic. Sistemul de copiere înglobează 2
dispozitive:

- Dispozitivul de scanare (profilometrul)- o tija metalică care urmărește conturul machetei

realizată din rășină.
- b) Dispozitivul de frezare- un micromotor cu freze diamantate de diferite forme.

8) Tehnici de frezare computerizată (CAD-CAM).

CAD-CAM- computer Aided Design/ Computed Aided Manufacturing.

Sistemul dat consta din 3 dispozitive de baza:

1.Dispozitiv de achizionare a datelor- consta dintr-o camera intraorala cu care se face amprenta
tridimensională a cimpului protetic.

Amprenta se poate face:

-intraoral (din cavitatea bucala)

-extraoral( de pe un model de lucru)

2.Dispozitivul de prelucrare a datelor și de concepere a designului restaurarii- consta dintr-un computer

dotat cu programe necesare prelucrarii imaginii obținute prin amprenta optica și elaborarii designului
restaurarii. In functie de structura scanata, computerul sugerează forma și morfologia restaurarii finale
operatorului modifica designul propus in functie de particularitatile cazului.

3.Dispozitivul de frezare asistata- consta din 1-2 micromotoare coardonate de unitatea centrală de
prelucrare a datelor, care frizează dintr-un bloc de ceramica feldspatica sub racire continua cu jet de apa
forma finala a restaurarii realizată de operator.