Consecințele pierderii

vitalității dinților.

diminuarea rezistentei structurale, cu aparitia pericolului fracturii

coronare, coronoradiculare sau radiculare (abordarea terapeutica implica
rezolvarea simultana atat a mentinerii restaurarii cat si a protectiei tesuturilor
dure dentare restante)

modificarea proprietatilor fizice ale tesuturilor dentare: (deshidratarea

dentinara, care antreneaza slabirea retelei de colagen dentinar)

pierderea sensibilitatii proprioceptive:modificarea pragului de perceptie a

solicitarilor ocluzale poate determina instalarea senzatiei de discomfort la o
solicitare ocluzala dubla fata de cea resimtita anterior pierderii vitalitatii
• troficitatea țesuturilor dure nu mai este asigurata

• dintele nu mai poate face față tuturor solicitărilor mecanice

• pierderea unor elemente tisulare pulpare și umorale cu rol în

fagocitoză și formarea de anticorbi

• încetarea proceselor neoformatoare de dentină

• distrugerea aparatului de recepție și transmisie a pulpei

dentare

• pierderea translucidității și alterarea caracterului fizionomic

• gradul mare de distrucție a porțiunii coronare creează
dificultăți în asigurarea

• retenției și a rezistenței viitoarei restaurări a dintelui