Universitatea de stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

Catedra Stomatologie Ortopedica

“Ilarion Postolachi”

Modificarile de integritate
dentara prin uzura.
Studenta : Topala Valeria, gr.
S1504
 Notiuni

 Abfractia dentara este o pierdere a structurilor

dentare cauzate de forte care produc o flectare a
dintelui, se manifesta sub forma unor leziuni in forma
de V, la baza dintelui, in proximitatea gingiei.
 E o uzura datorata comportamentului biomecanic al
dintilor sub inpactl solicitarilor si localizata la coletul
dentar.
 Abfractia dentara este o
pierdere a structurilor dentare
cauzate de forte care produc o
flectare a dintelui, se manifesta
sub forma unor leziuni in forma
de V, la baza dintelui, in
proximitatea gingiei.
 E o uzura datorata
comportamentului biomecanic
al dintilor sub inpactl
solicitarilor si localizata la
coletul dentar.
 Eroziunea este un proces de dezintregrare chimica superficiala
a substantelor dure dentare, cauzata de contactul cu
substantele acide. Este cauzata de un proces chimic si nu
bacterian.
 Acest proces poate fi provocat de expunerea la mediu
acid(industria chimica) si se localizeaza la nivelul fetei
vestibulare a dintilor superiori si inferiori, descreste ca
intensitate spre zonele laterale(apare mai rar la nivelul
molarilor).
 Eroziunea se poate instala si la
bolnavii ce prezinta regurgitatii
repetate sau stari cronice de
voma si se intaleaza pe fetele
orale ale dintilor frontali
mandibulari. De asemenea,
apare si in cazul bolnavilor care
iau medicamente ce contin acid
clorhidric in doze terapeutice.
 Eroziunea se poate instala si la
cei care prezinta in cadrul
obiceiurilor alimentare si
consumul excesiv de citrice,
sucuri acidulate.
 Atritia e o pierdere graduala a
tesuturilor dure ca rezultat al functiilor
sau parafunctiilor
 reprezinta uzura fiziologica a dintilor
prin pierderea structurii dure dentare,
la nivel incizal si ocluzal, produsa in
timpul functionalitatii sistemului
stomatognat. Absenta atritiei se
considera ca fiind semn de blocaj
ocluzal si poate fi intalnita frecvent in
cadrul anomaliilor dento-maxilare, ce
modifica parametrii morfologici ai
ocluziei. Atritia e o pierdere graduala a
tesuturilor dure ca rezultat al functiilor
sau parafunctiilor
 Atriţia îndeplineşte următoarele roluri funcţionale:
 Atriţia suprafeţelor ocluzale
 - reduce relieful ocluzal accidentat, condiţie a retenţiei plăcii
bacteriene şi resturilor fermentabile şi, implicit, riscul de producere a
cariilor ocluzale
 - reduce din braţul de pârghie extraalveolar reprezentat de coroana
clinică a dintelui care, în cursul erupţiei continue, are tendinţa de
alungire şi de suprasolicitare a parodonţiului profund;
 - reduce gradul de înclinare al pantelor cuspidiene şi se reduc, astfel,
rezultantele oblice nocive ale forţelor axiale;

 - atriţia suprafeţelor aproximale transformă punctul de contact în
suprafaţă de contact, ceea ce asigură atât o protecţie mai bună a papilei
interdentare, cât şi o bună stimulare a dinamicii vasculare din corionul
gingival.
 Prin atriţia suprafeţelor aproximale, urmată de mezializarea fiziologică
a dinţilor, se reduce spaţiul ocupat de papila interdentară; aceasta, prin
involuţie, are tendinţa de a elibera parţial sau total spaţiul ambrazurii
gingivale, ceea ce favorizează retenţia de placă bacteriană, resturi
alimentare, care iniţiază inflamaţia microbiană a gingiei. Prin atriţia
suprafeţelor aproximale şi mezializarea fiziologică este compensat
spaţiul liber prin retracţia papilei şi se previne instalarea inflamaţiei.
 Abrazia este diferita de atritie si reprezinta uzura patologica sau
pierderea lenta de substante dure dentare, provocata de:
 · frictiunea cu corpuri straine, altele decat alimentele;
 · parafunctii;
 · obiceiuri vicioase;
 · ticuri profesionale : interpozitia cuielor sau a acelor de cusut la
tapiteri, cizmari si croitori; instrumente de suflat; fumatul pipei;
deschidera sticlelor cu dintii; consum exagerat de seminte;
roaderea unghiilor(onicofagie);
 abrazia dintilor in scopuri estetice(la grupurile etnice din jurul
golfuluiTonkin);
 abrazia datorata nisipului la populatiile din desert;
 abrazia la cei care mesteca tutun;
 Abraziunea patologica.
 Abraziunea dentara este un semn al capacitatii de
adaptare si rezistenta a tesuturilor parodontale la
stress-ul ocluzal.
 Absenta fatetelor de uzura la subiectii ce au depasit
varsta de 25-30 ani trebuie considerata ca un factor
traumatogen ce actionaeza asupra parodontiului.
 S–a demonstrat ca trauma ocluzala este favorizanta
instalarii parodontopatiei marginale. Clinic parodontiul
afectat de trauma ocluzala isi manifesta suferinta prin
durere, cresterea mobilitatii , recesiune parodontala,
sangerare, modificari cantitative si calitative ale
fluidului gingival.
 Etiologie
 Factorii determinanţi:
 bruxismul (cea mai frecventă cauză după unii autori);
 mutilări dentare cu caracter etnic
existenţa unor malocluzii (prognatism mandibular, laterodeviaţii, anomalii
dentare de poziţie);
 suprasolicitarea unor dinţi în timpul masticaţiei prin pierderea aleatorie a
dinţilor
 Obiceiuri precum: spartul seminţelor între dinţi, tăiatul aţei cu dinţii,
introducerea cuielor, acelor între dinţi, cântatul la instrumente muzicale,
menţinerea interdentară a pipei);
 Prezenţa pe hemiarcada opusă a unor lucrări protetice metalice foate
dure şi sau incorect finisate;
 Periajul dentar incorect, calitatea periuţelor de dinţi şi proprităţile
abrazive ale pastelor sau pudrelor de dinţi;
Abraziunea produsă de periajul dentar incorect
 Pudrele sunt mai abrazive decât pastele;
 Periajul orizontal determină o pierdere mai mare de substanţă
dentară decât periajul vertical.
 O alta cauza de abrazie este reprezentata de lucrarile protetice incorecte din aliaje
 dure, cu duritate mai mare decat cea a smaltului.
 Abrazia de origine etnica este in functie de
 obiceiurile locale specifice
 Alti factori ce influenteaza abraziia dentara :
 Predominanta fortelor ocluzale orizontale(masticatie de tip frecator) = predispozitie la abrazie
 accentuata genetalizata
 Ocluzia adanca acoperita: produce abrazia patologica a grupului dintilor frontali maxilari și a
 incisivilor mandibulari.
 Viteza de evolutie a uzurii fiziologice (in conditiile arcadelor dentare complete și a ocluziei
 eugnate) are variatii individuale și este influentata de :

 Calitatea smaltului și a dentinei (amelogeneza/dentinogeneza imperfecta favorizeaza

 progresia rapida a uzurii) - variatii individuale.
 Regimul alimentar (regimul alimentar vegetarian favorizeaza uzurile dentare, prelucrarea
 termica a hranei reduce viteza de avansare a abraziei dentare).
 Tipul masticator
 Regimul alimentar - anumite componente alimentare depasesc duritatea smaltului dentar ș i
 produc abrazii importante ale acestuia .
 -Fitolitii (se gasesc în legume: morcovi, sfecla)
 -Cuartul
 -Siliciul amorf
 Consistenţa alimentelor influenteaza direct proportional viteza de uzura a dintilor
 CARACTERISTICI
 Simptomul principal este prezenta uzurii avansate a tesuturilor dure ale
dintilor sa ale nui grup de dinto care a dus la dereglarile de structura
anatomica a coroanelor.

 Ştergerea reliefului ocluzal al dinţilor

 Reducerea înălţimii coronare a dinţilor
 Lărgirea suprafeţelor ocluzale a dinţilor laterali atunci când uzura s-a produs
până la nivelul ecuatorului acestora;
 Inversarea curbei transversal de ocluzie
 Boselarea proceselor alveolare

Abraziunea se prezintă ca un şanţ sau o despicătură în formă de „V” care,

accentuându-se, poate cauza fractura dintelui.
Microscopic, o suprafaţă cu abrazie prezintă denivelări sub formă de
linii,escavaţii, fosete mici orientate aleator.
În abraziunea prin periaj acestea se preziuntă sub forma unor linii aproape
paralele, deoarece materialul abraziv trece de-a lungul întregii suprafeţe
dentare, într-o anumită direcţie.
 ASPECT CLINIC – MACROSCOPIC:
 Tendinţa de rotunjire a pantelor cuspidiene, marginilor incizale;
 Aspect denivelat, adâncit, escavat, fără margini bine delimitate şi
de profunzimi diferite;
 Formele de abraziune şi localizarea lor sunt determinate de
structura smalţului, tipul de ocluzie, tipul de masticaţie
 micşorarea DVO;
 mărirea spaţiului interocluzal până la 1-1,5 cm;
 dereglareaaspectului fizionomic(pronunţate plicele nazo-labiale,
plica mentonieră, comisurile gurii sunt coborâte,buzele prăbuşite
spre oral, în timpul vorbirii dinţii nu sunt observaţi);
 apariţia artrozelor;
 sindromul Costen;
 Ocluzia
 Ocluzia e principalul factor de care depinde repartizarea şi modelul de
abraziune: în cazul unei ocluzii clasa I după Angle, abraziunea va apărea pe
suprafeţele ocluzo-vestibulare ale inferiorilor şi ocluzo-orale ale
superiorilor, formând o pantă ocluzală “ad palatum” valabilă de obicei
pentru PM şi M1, panta ocluzală se reduce la neutru pentru M2 şi poate fi
negativă pentru M3.
 Se mai întâlneşte o forma clinică de abraziune “ad palatum”, localizată pe
faţa palatinală a dinţilor frontali maxilari. Înălţimea dinţilor nu este
modificată, dar se reduce grosimea vestibulo-orală la nivelul feţei
palatinale care prezintă faţete sau concavităţi de uzură cu extensie până
spre colet. Astfel se produce modificarea pantei retro-incisive a ghidajului
anterior cu limitarea sau pierderea acestuia în timp.
 Ackermann descrie abraziunea elicoidală localizată la nivelul grupului
molar şi interesează cuspizii vestibulari ai primului molar mandibular,
cuspizii orali ai molarului al doilea mandibular si cuspizii vestibulari ai
molarului de minte mandibular, având aspect de elice (helicoidul lui
Ackermann).

 Clasificare
Localizare
Abrazia poate fi localizata in anumite zone: vestibulara, linguala, proximala sau
generalizata.
GRADUL DE ABRAZIUNE
 Gradul I
 – afecteaza doar stratul de smalt
 Gradul II
 – aparitia unor insule de dentina;
 Gradul III
 – între insulele de dentina apar punti de unire tot în dentina;
 Gradul IV
 – dentina apare uniforma pe o suprafata întinsa, fiind delimitata la exterior de
un inelde smalt
 Gradul V
 – deschiderea camerei pulpare.Curbele de ocluzie se orizontalizeaza sau chiar
se pot inversa,de asemeni se modifica orientarea planului de ocluzie.
 Dupa V. Kurleandski
 Localizata este caracteristică abrazia locală a dinților de pe un sector al unei sau
ambelor arcade dentare;
 Generalizata se manifestă printr-un proces ce cuprinde toţi dinţii.
 A.Grozovski
 Verticala se întilnește la pacienții cu ocluzia ortognatică cînd abrazia este
localizată pe suprafețele vestibulare ale dinților frontali înferiori și pe cele
palatinale ale antagoniștilor, invers, în caracteristic pentru progenie.
 Orizontala se manifestă cînd sunt lezate suprafețele orizontale ale dinților; este
tipică pentru ocluzia dreaptă.
 Mixta cînd particularitățile de ocluzie și factorii etiologici duc la abrazia
suprafețelor verticale şi orizontale ale dinților.
 E.Gavrilov
 Limitata este cacarteristic localizarea procesului pe un dinte sau un
grup de dinţi;
 Difuza este caracteristic micşorarea uniformă a înălțimii coroanelor dinților
prezenți.
 V.Kopeikin
 Coroana e lezata pina la 1/3 din inaltimea sa
 Coroana e lezata in limitele 1/3 si 2/3
 Depaseste 2/3.
M.Busan a elaborat următoarea clasificare a abraziune dentare:
 Dupa stadiile de dezvoltare:
 Fiziologica – in limitele smaltului
 De trecere – in limitele smaltului si partial ale dentinei
 Patologica – in limitele dentinei
 Dupa profunzimea lezării:
 Pana la 1/3 din inaltimea coroanei
 De la 1/3 pana la 2/3 din inaltimea coroanei
 De la 2/3 din inaltimea coroanei pana la gingie
 Dupa planul lezării:
 Orizontala
 Verticala
 Mixta
 Dupa întinderea lezării:
 Limitata
 Generalizata
 Dupa gradul de sensibilitate a dentinei:
 In limitele normei
 Cu hiperestezie
Perler deosebește 5 grade de abrazie
 Abrazia este limitată in stratul de smalţ
 Abrazia a depășit stratul de smalţ si se observa insule de
dentina
 Abrazia este mai avansată, deoarece intre insule apar punţi
de legătura tot din dentina
 Abrazia este si mai avansata când dentina apare sub forma
unei suprafeţe întinse, limitata doar de o margine de smalt.
 Abrazia este foarte avansata cu deschiderea camerei
pulpare
 METODE DE DIAGNOSTIC
 1. Fotometric (fotostatic)
 2. Biometric al modelelor de studii.
 3. Iregistrarea axci terminale balama cu ajutorul arcului
facial.
 4. Inregistrarea Dimensiunii verticale de ocluzie.
 5. T Scan- analiza ocluzală coputerizată.
 6. Radiologice. Ortopantomografia, Teleradiografia,
Tomografia ATM.
 7. Densitometria osoasa.
 8. Parodontometria.
 9. Electromiografic.
Tratamentul protetic al abraziunii
patologice localizate

 La o abrazie de gradul 1 indiferent de prezenta sau lipsa

contactelor dento-dentare in zona abraziata
restabilirea coronara este posibila prin aplicarea
incrustatiilor sau a coroanelor de invelis.
 La complicarea abraziei cu edentatii partiale se vor
utiliza punti dentare fixe sau PPM.
 La o abrazie de gradele 2 si 3 cind contactele dento-dentare sunt
pastrate:
*Pregatirea proprotetica: care va asigura crearea spatiului interdentar
din aceasta zona . Pentru aceasta folosim aparatele ortopedice sau
ortodontice care vor duce la o suprasolicitare functionala a dintilor
din zona lezata(ii va infunda) si la o dezocluzie intre arcadele
dentare in celelalte segmente.
*Ca aparate ortopedice pot fi :
-gutiere dentare din acrilat
-gutiere dento-gingivale
-PPM
*Rar sunt folosite aparate fixe .
 La utilizarea acestor aparate e necesar de a tine cont ca numarul
dintilor inclusi in gutiera sa fie cu mult mai mare decit celor supusi
suprasolicitarii functionale.
 Marimea spatiului in zonele de dezocluzie la fixarea dispozitivului
nu trebuie sa depaseasca 1-1,5mm.
 La aparitia contactelor dento-dentare in zonele de dezocluzie
(dupa 7-14 zile de la fixarea dispozitivului) se va aplica un strat de
acrilat autopolimerizabil ceea ce va evita reaparitia spatiului de
dezocluzie.
 Astfel in 3-6 luni vom obtine in zona dintilor lezati spatiul necesar
pentru restituirea morfologica a dimensiunilor verticale a
coroanelor.
Tratamentul protetic al abraziunii patologice generalizate a
ţesuturilor dure dentare forma decompensata
Forma compensata – adică fara reducerea DVO, când spaţiul interocluzal este in limitele
normei (2-3 mm)
În fazele incipiente ale abraziunii(gradul I), fara micșorarea DVO când arcadele dentare
sunt integre, tratamentul ortopedic poarta un caracter complex, orientat spre
lichidarea hiperesteziei cu intensificarea proceselor de remineralizare.
 Se indică deasemenea crearea a cel puţin trei puncte de contact (dupa triunghiul
Bonwill) din materiale rezistente(incrustaţii sau coroane de înveliş).
 În cazul breşelor dentare se vor confecţiona punţi dentare sau proteze parţial
mobilizabile.
Tratamentul protetic al pacienţilor cu abraziune dentară generalizată de gradele II şi
III de forma compensată este foarte dificil şi depinde nu numai de gardul de
abraziune dar şi de lipsa sau prezenţa breșelor dentare.Tratamentul se efectuează în
două faze.
 În prima fază se va urmări nu numai crearea spaţiului interocluzal necesar, dar şi
restructurarea reflexului miotatic muscular. Se vor folosi aparate ce permit realizarea
dezocluziei consecutive(iniţial în zona frontală, apoi consecutiv în zonele laterale).
 După restructurarea reflexului miotatic muscular şi crearea spaţiului satisfăcător între
arcadele dentare se trece la cea dea II-a fază a tratamentului în care se vor utiliza
microproteze conform indicaţiilor, asigurând trei puncte de contact între arcadele
dentare din materiale rezistente.
Forma decompensata – este forma complicata a ocluziei reduse.
 Mai complicat este tratamentul pacienţilor cu abraziune patologică forma
decompensată, adică cu micşorarea DVO. În aşa cazuri indiferent de starea arcadelor
dentare, tratamentul va fi efectuat în două etape şi va fi foarte îndelungat şi anevoios,
cu necesitatea unei perseverenţe deosebite atât din partea medicului cât şi a
pacientului.
 M.Busan considera aceasta forma de abrazie ca o patologie
complicata de ocluzie redusa si pune la baza tratamentului
starea functionala a ATM.
 In caz de micsorarea DVO pina la 4 mm:
* fara deformari a arcaderelor dentare tratamentul se poate
face intr-o etapa. In zona frontala mai rationala este
utilizarea coroanelor de invelis din portelan MC sau MA,iar
in zonele laterale-punti metalice intreg turnate. Spatiul
interocluzal sa fie in limitele 2-3mm pentru crearea
punctelor dentare multiple ceea ce va repartiza uniform
presiunile masticatorii.
*cu deformarea arcadelor dentare si apofizelor alveolare
tratamentul se va face in 2 sedinte:
-I sedinta: slefuirea selectiva a dintilor, aplicarea
aparatelor ortodontice,compactostectomia cu
aplicarea consecutiva a aparatelorortodontice(pentru
nivelarea planului de ocluzie).
-II sedinta: utilizarea protezelor dentare pentru
restabilirea DVO
 In caz ca DVO se micsorea za mai mult de 4 mm
* I etapa: se utilizează aparate ortopedice(gutiere
dentare,dentogingivale,aparate ortodontice, proteze parţial
mobilizabile) confecţionate conform indicaţiilor clinice
individualizate. Aceste aparate majorând DVO, pun elementele
sistemului stomatognat în noi condiţii funcţionale, astfel prin
întindere se majorează lungimea fiziologică a muşchilor, ceia ce
duce la apariţia hipertonusului muscular şi restructurarea
muşchilor. Sarcina principală în reabilitarea acestor pacienţi,este
adaptarea funcţională a muşchilor.
*II etapa: confectionarea protezelor dentare adaptindu-le la noua
DVO