IMPORTANTA MODELULUI DOCUMENTAR SI DE STUDIU IN

MEDICINA SI TEHNICA DENTARA

'Das eigentliche Studium des Menschheit ist der Mensch'

Adevaratul obiect de studiu al omenirii este omul.

Diagnosticul in reabilitarea protetica, in ocluzologie si in ortodontie

se bazeaza pe anamneza, pe examenul loco regional, pe examinarile
radiologice si fotografice, si indeosebi pe analizarea modelelor de studiu.

Modelul reprezinta copia fidela a unui relief, unui segment din

ADM, inregistrat cu maxima fidelitate de catre o amprenta. Mai bine de un
secol modelele au fost si sunt inca obtinute prin diferite procedee tehnice
de realizare (turnarea amprentei, indesare, galvanizare, pulverizarea
aliajelor sau prin ardere). Aceste modele pot fi incadrate in asa zisa grupa
a modelelor traditionale fizice sau analoge. In ultimele decenii a
aparut o noua gama de modele, denumite modele virtuale. Acestea sunt
obtinute prin procedee de modelare numerica, de obicei pe baza
unei amprente optice. Au fost denumite virtuale, deoarece ele pot fi
vizualizate doar pe monitoarele calculatoarelor. Practic, ele rezulta in urma
preluarii tridimensionale a campului protetic prin diferite metode, datele
fiind stocate, prelucrate si redate de catre un calculator.

Scopul modelelor documentare este:

stabilirea diagnosticului de ocluzie functionala de

convenienta, habituala (denumita si de obisnuinta) sau patologica si
a planului de tratament preprotetic, proprotetic si protetic;

detinerea unei valori cu caracter didactic;

folosirea ca documente medico-legale;

valorificarea stiintifica; utilizarea unor mijloace eficiente de

educatie sanitara a pacientilor.

Orice model este compus din doua parti care formeaza un tot
unitar: modelul propriu zis si soclul. In stomatologie se confectioneaza mai
multe genuri de modele, care se clasifica in functie de mai multe criterii
astfel:

In mare clasificarea este a lui Bratu si col. deci trebuie citat

I./ Dupa materialele din care sunt confectionate:

Gipsuri:

dure clasa III DIN 13911;

extradure clasa IV DIN 13911 (Extrahart, Stone);

cimenturi.

Metale:

depuse pe cale galvanica;

aliaje usor fuzibile;

aliaje si pulverizare;

amalgame.

Polimeri:

rasini acrilice;

poliuretanice;

epoxidice cu adaos de umpluturi anorganice;

epimimetice.

Materiale compozite.
Siliconi.

II./ Dupa tehnologie de realizare:

turnare din gipsuri, mase plastice, aliaje usor fuzibile;

 indesare cimenturi /FOZ, silicat/, amalgame;

galvanizare, pulverizare din metale aliaje;

prin ardere de mase ceramice.

III./ Dupa caracterul de fixitate sau posibilitatea de mobilizare

a bonturilor:

cu bonturi fixe - confectionate din gipsuri dure,

cimenturi, amalgame - nu se mai folosesc de mult, polimeri,

cu bonturi mobilizabile.

modele sectionate cu pinuri Dowel, Pindex, Zeiser, Kiefer.

modele sectionate fara pinuri, prin sisteme Crack-Wafer,

Di-Lock, System-Tray, Model-Split, Zack, Accu-Trac Precision
die System, High-Tech etc.

modele realizate prin depunere de metale pe cale

galvanica;

modele realizate prin depunere de aliaje pulverizate,

sistemul metalomat;

modele de lucru cu bonturi mobilizabile si cape de transfer;

Atentie textul nu se potriveste in totalitate la bonturile

mobilizabile

IV. Dupa destinatia modelului:

document;

de studiu si diagnostic;

de lucru (pentru proteze unidentare sau RPF);

duplicat.
 sectionat si corijat din tehnologia PPMS

V. In functie de destinatie, se disting urmatoarele tipuri de

modele:

primul model efectuat nu este cel de studiu ci acela documentar

initial, care se ia la prima consultatie si demonstreaza starea de
fapt a pacientului la prezentarea la medic. Dupa asanarea cavitatii
bucale se realizeaza modelul de studiu

1. model de studiu si diagnostic, schimba 1,2

2. model documentar initial,
3. model preliminar,
4. model ale arcadelor antagoniste,
5. model de lucru,
6. model functional (in protezarea partiala mobilizabila si in cea totala)
7. model duplicat,
8. model monobloc, cu bonturi fixe,
9. model cu bonturi mobile,
10. model didactic sau model fantom,
11. model pentru ortodontie,
12. model sectionat si corijat utilizat in tehnologia protezelor
partiale mobilizabile scheletate PPMS
13. model auxiliar,
14. model virtual (numeric)
15. model documentar final (cu lucrarile protetice inserate in
cavitatea bucala)

Fiecare dintre acestea avand motivatia lui si de multe ori o

tehnologie aparte.

Modelele permit sa se vada mai bine, decat cu ocazia explorarii

intraorale, particularitatile individuale ale structurilor anatomice, ca si
simetria arcadelor si ocluzia dentara.

Aceste modele documentare constituie un important document al

starii oro-dentare initiale, unde sunt inregistrate toate elementele initiale.
In medicina legala aceste modele primesc o importanta deosebita. In
cazurile unor catastrofe majore - cutremur, incendiu, catastrofe aeriene,
explozii etc. - identificarea victimelor cu un avansat grad de destructie
corporala, se face dupa statusul odontal. Radiografiile si modelele
documentare deseori sunt de mare folos. De aceea, modelele, dupa ce au
fost etichetate, vor fi pastrate in modeloteca.

In medicina dentara modelul reprezinta etapa urmatoare

amprentarii campului protetic, el trebuie firesc sa compenseze coeficientul
de contractie al amprentei printr-o dilatare corespunzatoare. Logic, fiecarui
tip de material de amprentare ii corespunde un anumit material din care se
confectioneaza modelul.

Instrumente, dispozitive si aparate necesare confectionarii

modelelor din gips. Instrumentarul minim se refera la un bol de cauciuc,
o spatula de amestecat si un cutit de ghips. Pentru evitarea formarii bulelor
de aer in masa modelului se folosesc aparate ajutatoare: masa
vibratoare, vacuum malaxorul sau vibro?malaxorul. Aparatele de
soclat servesc fasonarii soclurilor prin intermediul actiunii de degrosare a
unei pietre sau benzi abrazive.

Conditii ce se impun modelelor (dupa Bratu si atentie sunt mai

multe)pot fi:

- conditii esentiale cum ar fi:

- exactitatea dimensionala;

- capacitatea de reproducere fidela a detaliilor;

- duritatea suprafetei si rezistenta la abrazie.

- conditii utile sunt:

- manipulare usoara;

- confectionare rapida;

- compatibilitate mecanica, fizica si chimica cu materialele

de amprenta.

Pregatirea modelelor
 Modelul este compus intotdeauna din modelul propriu zis si
soclu. Modelul propriu zis este pozitivul campului protetic, iar
soclul este structura de rezistenta a modelului. Acesta din urma
are variate aspecte legate si de zonele de intrebuintare ale
modelului. Soclul modelului se poate realiza cu ajutorul unor
conformatoare si la modelul documentar si/sau de studiu estede
forma pentagonala la maxilar si trapezoidala la mandibula (fig)

Inainte de a se efectua examinarea modelelor de studiu, este

indicat sa se traseze planul median pe ambele piese. Astfel, pe modelul
maxilar, la inceput se deceleaza si se noteaza cu creion chimic
urmatoarele elemente anatomice:

papila interincisiva;
centrul celei de a doua pereche de rugi palatine; de ce? prima
pereche de rugi palatine peste luata in considerare la analiza
modelului pentru montarea de dinti artificiali - zona fronatala
rafeul median;
spina nazala posterioara asta nu se poate desena
unde este desenul unui torus?
unde este desenul tuberozitatilor cand vorbim de edentatii terminale?
unde sunt unele repere de apreciere a fibromucoasei si a zonelor ce
pot fi gravate.

Pe modelul mandibular se iau ca repere centrul apofizelor genii

(apofizele geni nu se vad pe model - ci doar insertia frenului limbii, a
frenului buzei inferioare) si directia frenului limbii (care intotdeauna isi are
insertia constanta), trasand o linie mediana prelungita pe fata vestibulara a
soclului. Reperul de simetrie a hemiarcadelor este dat de o linie imaginara
trasata in plan sagital, ce imparte arcada in doua hemiarcade si care poate
avea ca reper frenul limbii si pe cel al buzei inferioare
 Figura 1. Pregatirea modelelor in vederea examinarii. Atentie la
marimea figurilor, care trebuie sa fie egala si proportionat dispusa in
pagina si la figura se scrie cu marime mai mica a corpului de litera - ex:
10 in loc de 12

!!!!!!!!!!!!! la Tab nu este egal la toate inceputurile de fraze. se

scrie in general cu justify pentru acoperirea paginiii la ambele
capete Mai jos am corectat

Etichetarea modelelor

Atat in practica curenta dar in deosebi in pedodontie si ortodontie

etichetarea pedanta a modelelor este importanta. Atat pe modelul superior
cat si pe cel inferior, pe suprafata posterioara, se vor aplica etichete care
trebuie sa contina:

numarul de ordine al pacientului si anul

primei consolatii? poate consultatii;

numele si prenumele pacientului;

data amprentarii;

numarul de ordine al modelelor si varsta biologica a pacientului.

Acesta se aplica si pe fetele anterioare ale modelelor.

1. TEHNICA STUDIERII UNUI MODEL

Modelele se vor aprecia calitativ dupa urmatoarele caracteristici:

 o suprafata care sa redea fidel contururile, fara incluziuni de
aer;

o grosime suficienta a soclului pentru a evita fracturarea in

timpul manoperelor de laborator;

o redarea exacta a marginilor functionale;

o o margine de siguranta la nivelul soclului care sa depaseasca

cu 3mm marginea functionala;

asta nu e studiul modelului ci o apreciere a turnarii modelului.

Hohman are studiul modelului fffff buna pe edentatia totala si
partiala

Practic analiza separata a modelelori se refera la aprecierea

pozitiei unor repere antropometrice clasice si la interpretarea
acestora (ex: adancimea boltii palatine).

Studiul modelelor se face separat pe arcade si asamblate pe cel

putin un ocluzor pentru aprecierea rapoartelor ocluzale.

1.1. SCOPUL

Studiul arcadelor dento-alveolare la adapost de saliva are

urmatoarele obiective:

- stabilirea diagnosticului de leziune:!!!!!!!!!!nu se pune

diagnosticul cert de leziune odontala sau parodontala pe model. Modelul
este un adjuvant pentru aceste situatii.

odontala,

parodontala,

felul edentatiei, genul de edentatie se poate

diagnostica f. simplu clinic

felul ocluziei? - mai clar;

 - analiza variantelor in solutiile de tratament se poate
demonstrapacientului numai daca exista modele similare cu piese protetice
finite pe ele.;

- analiza spatiala? a conduitei de tratament protetic;

- evaluarea rezultatelor terapeutice:

- intr-un moment dat,

- in timp.

- depistarea accidentelor mici de camp ocluzo articular? nu

inteleg.

1.2. ORIENTAREA MODELELOR IN SPATIU

Soclul modelului trebuie sa ajute la evidentierea corecta a

dispozitiei dintilor, sa permita o manipulare si o depozitare facila. Inaltimea
totala a unei perechi de modele este standardizata si nu poate depasi 4 -
5cm (4cm pentru arcade temporare; 5cm. pentru arcadele cu dintii
permanenti).

Forma soclului este poligonala, cu varful corespunzand rafeului

median, laturile anterioare fiind echidistante fata de acesta. Fata
posterioara realizeaza un unghi drept fata de linia mediana a modelului
superior. Dispozitivul de realizare a soclului se numeste soclator Soclatorul
este un aparat utilizat in laboratorul de tehnica dentara, care degroseaza si
netezeste suprafata libera a soclului. Acesta nu realizeaza socluri. si
confera modelului superior o configuratie diferita de cel inferior cu nervurile
de retentie pentru pozitionare in ocluzor.Ceea ce se reprezinta in figuri este
dat ca impresiuni de un conformator utilizabil pentru realizarea soclului. De
regula aceste impresiuni apar la montarea in simulator, pe split cast si nu
uzual la modelele de studiu.
!!!!!!!!!!!!!!la figuri nu sescrie chiar de la marginea paginii ci se foloseste
sisteul de centrare

Figura 2.

Soclul modelului superior si inferior

1. METODOLOGIE pentru ce? titlu neclar . Daca este vorba de

analiza modelelor trebuie sa se mute capitolul la pg. 25/26

a. Examen static cu modelele deschise pe masa:

- vedere frontala;

- norma laterala stanga;

- norma laterala dreapta;

- vedere posterioara.
 b. Examen static al modelelor in pozitie fixata in ocluzie de
intercuspidare maxima. Ce se apreciaza aici? PIM, RC, relatii sagitale,
verticale, transversale intermaxilare - cu repere clare;

dizarmonii ocluzale - contacte premature

c. Relatia ocluzo-articulara dinamica doar pe simulator:

c/1. pozitie de protruzie maxima sau 'cap la cap ';

- vedere frontala;

- norma laterala stanga si dreapta;

- vedere posterioara.

c/2. pozitie de laterotruzie:

- dreapta;

- stanga.

Figura

a/. Planurile de orientare spatiala utilizate in studiul modelelor:

medio-sagital (MS); orizontal sau transversal (O) si planul frontal (F).de
unde este copiata figura - se scrie autorul ca sa nu fie probleme de plagiat.
Nr de figura se inser si in textul scris mai sus, dar in text nu se fac referinte
la cele trei planuri.

aici lipseste nr si text la figura

b/. Cele trei planuri de orientare a modelelor dupa FISCHER-

BRANDIES si STAHL: 1. Planul medio-sagital; 2. Planul ocluzal sau
transversal; Planul tuberozitatilor sau vertical.

2. INFORMATII DE ORDIN GENERAL despre modele asta

ar trebui sa preceada analiza modelelor - pg 25

1. Denumirea arcadei:

- maxilara;

- mandibulara.

2. Integritatea arcadei:

- integra;

- intrerupta.

Prezenta sau absenta tuturor detaliilor anatomice.

4. Nominalizarea defectelor modelului:

- bule de aer;
 - suprafete sterse;

- torsionari;

- deformari;

- lipsa de substanta.

5. Varsta biologica a bolnavului:

- prezenta dintilor temporari;

- notarea dintilor temporari in sistemul FDI (Federatiei Dentare

Internationale)

5.5 5.4 5.3 5.2 5.1 6.1 6.2 6.3 6.4 6.5
8.5 8.4 8.3 8.2 8.1 7.1 7.2 7.3 7.4 7.5

- dentitia mixta;

- dentitia permanenta la:

- adult tanar;

- adult;

- perioada senescentei;

- notarea dintilor permanenti in sistemul FDI:

1.8 1.7 1.6 1.5 1.4 1.3 1.2 1.1 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 2.8
4.8 4.7 4.6 4.5 4.4 4.3 4.2 4.1 1 2 3 4 5 6 7 8

Notarea dintilor

Acest sistem de notare la ce sistem ne referin? pentru ca sunt mai

multe consta din inscrierea cifrelor corespunzatoare hemiarcadei si a
dintelui, intr-un unghi rezultat din intretaierea a doua linii perpendiculare.
Linia orizontala desparte dintii superiori de cei inferiori, iar linia verticala
corespunde liniei mediene a fetei, despartind dintii hemiarcadelor drepte,
de cei ai celor stangi. Inscrierea pe schema se va face ca si cand am privi
pacientul in fata, deci ce este scris in partea stanga, corespunde partii
drepte a pacientului.

6. Forma arcadelor:

a. Forme normale:

- semicirculara la dentitia temporara (dintii de lapte);

- semieliptica la dintii permanenti ai arcadei

superiorare (maxilare);

- parabolica la dintii permanenti ai arcadei inferioare

(mandibulare),

b. Forme patologice:

- forma de lira sau omega;

- de V, de U sau de M, asimetrie de hemiarcade, etc.

7. Simetria transversala

INFORMATII ASUPRA STATUSULUI ODONTAL

1. Apelul dintilor:

a. dinti prezenti pe arcada - integritatea numerica pentru

varsta biologica;

b. dinti absenti.

2. Volumul dintilor:

- marime normala;

- macrodontie;

- microdontie;
 Forma dintilor poate fi:

- normala anatofoma, sau dinti speciali la proteze

marginea incizala;

relieful ocluzal;

- anomalii: fuzionati, bigeminati;

4. Pozitia dintilor fata de normal poate prezenta modificari:

- in sens sagital;

- in sens transversal;

- in sens vertical.

5. Axul dintilor

- se apreciaza in raport cu:

planul de ocluzie;

baza soclului, cred ca mai corect este cu structurile ce

marcheaza baza osoasa raportata la pozitia dintilor pe
model. Soclul nu se analizeaza.

6. Inventarul topografic a leziunilor coronare odontale:

a. carii: - localizare;

- extindere.

- aspectul refacerilor odontale cu sau fara

implicatii protetice.

b. abrazie:
 - fiziologica; fatete de uzura

- atritie;

- patologica de gradul I, II, III, IV, V.

c. distrofii, displazii;

d. modificari morfologice ale campului ocluzal:

- contacte premature; interferente dentare,

denivelari marcante de plan de ocluzie, extruzii, egresii, basculari si rotatii
dentare

7. Tratamente prin reconstituire a morfologiei:

a. refaceri ale reliefului ocluzal:

- refacere a reliefului ocluzo - proximal;

b. criterii de apreciere a refacerilor:

- adaptarea;

- modelarea;

- finisarea;

- respectarea morfologiei;

- desfiintarea morfologiei;

- incarcarea morfologiei;

- aprecierea ambrazurilor.

c. redimensionare gresita:

- supradimensionare :

margini debordante;
 muchii ascutite;

- subdimensionare:

prezenta suprafetelor de retentie pentru placa

bacteriana si resturi alimentare;

imprimarea cuspidului antagonist.

4. INFORMATII ASUPRA STATUSULUI PARODONTAL

A. Cautarea elementelor care traduc suferinta parodontala

a. Starea papilelor interdentare:

- normala;

- retractie;

- hiperplazie

b. Troficitatea tesuturilor parodontale la nivelul jonctiunii dento-

alveolare:

!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!troficitatea tesuturilor nu se vede pe model. unde nu se

vede atrofia insertiei epiteliale. Ce se poate vedea pe model este hipertrofia
sau hiperestezia dentinara si retractiile gingivale.Punga parodobtala nu se
poate evalua pe model

- atrofia insertiei epiteliale;

- hipertrofie epiteliala;

- retractie epiteliala;

- punga parodontala decelabila.

c. Migrarile dentare fata de pozitia armonioasa in arcada, pot fi:

 - in sens sagital:

vestibulo - oral - pentru frontali; si oro- vestibular nu?

mezio - distal - pentru laterali;idem ca mai sus

- in sens transversal:

mezio - distal - pentru frontali;

vestibulo - oral - pentru laterali;

- in sens vertical:

plonjare nu cunosc acest termen stiintific pentru dinti

doar pentru tuberozitati;

egresiune;

extruzie.

d. Starea ambrazurilor:

- ariile de contact interdentar; ? treme sau diasteme nu

exista

- inchiderea nisei interdentare;

- simetria ambrazurilor;

B. Cautarea elementelor care produc suferinta parodontala, prin decelarea

factorilor care modifica troficitatea tisulara parodontala:

- prezenta tartrului;

- obturatii defectuoase, debordante;

- lucrari protetice necorespunzatoare.

5. INFORMATII CU PRIVIRE LA EDENTATIE

 5.1. Clasificarea edentatiei: in general lumea moderna se rezuma
doar la clasificare Kennedy, care este comoda, accesibila si universala.
Restul sunt rar folosite, putand fi mentionate ca tendinte istorice de
clasificare.

- dupa APPLEGATE;

- dupa BAILYN;

- dupa COSTA;

- dupa CUMMER;

- dupa FRIEDMANN;

- dupa KENNEDY;

- dupa criteriul topografic COSTA poate fi: terminal; lateral;

frontal.

- maxilar;

- mandibular.

- dupa MISCH si JUDY se refera nu la edentatie in mod special,

ci la oferta osoasa necesara inserarii implantelor .

In 1923 E. KENNEDY din New York, a publicat o clasificare simpla si

practica, motiv care a permis sa se raspandeasca aproape in toate scolile
din lume si sa persiste pana in zilele noastre.

Autorul a redus numarul mare de forme clinice la numai patru

grupe, orientandu-se in acest sens dupa topografia
breselor. Denumirea edentatiei o face prin clase:

- clasa I, cuprinde edentatiile din ambele regiuni laterale ale arcadei,

bresele fiind delimitate numai mezial de dinti restanti.

- clasa II, cuprinde edentatiile dintr-o singura regiune laterala a

arcadei, cu bresele delimitate de dinti numai mezial;
 - clasa III, cuprinde edentatiile din ambele regiuni laterale ale
arcadei, cu bresele marginite de dinti restanti atat mezial cat si
distal;gresit!!!!!!!!!!!! cls. III se refera la o singura bresa din zona laterala
delimitata atat anterior cat si posterior de dinti restanti

- clasa IV, cuprinde edentatiile din regiunea

frontala;

La aceste patru clase principale, KENNEDY a

adaugat ulterior si alte subclase, determinate de
numarul breselor pe care le a numit
'modificari'. Singura clasa unde nu sunt admise
modificarile este cea de a IV-a.

Figura 5.

a/. Clasificarea edentatiilor dupa KENNEDY.

b/. Modificari in clasificarea lui KENNEDY.

In 1958 O. APPLEGATE din SUA aduce unele modificari clasificarii

propuse de KENNEDY in urma cu 40 de ani, asociind la criteriul topografic
al lui KENNEDY elemente de fiziologie si terapie ale edentatiei partiale.
Practic APPLEGATEgrupeaza edentatiile in 6 clase, dupa localizarea
breselor, dupa valoarea dintilor-stilpi si dupa tipul protezelor proiectate. El
a pastrat clasificarea lui KENNEDY, la care a impartit clasa a III-a in alte 2
subclase, corespunzatoare protezei partiale
diferentiate.

Figura 6. Clasificarea edentatiilor dupa

APPLEGATE.

Cred ca in 2007 ne putem dispensa de o clasificare care nu se utilizeaza

curent si care este din 1928

In 1928 BAILYN propune o clasificare in care se orienteaza

dupa topografia si intinderea breselor. Autorul incadreaza:
 - in clasa I, edentatiile cu bresele formate din maximum 3 dinti lipsa,
delimitate la ambele extremitati de dinti restanti.

- in clasa a II-a introduce edentatiile cu brese formate din maximum

3 dinti lipsa, delimitate numai la o extremitate de dinti restanti.

- in clasa a III-a incadreaza bresele mai mari de 3 dinti lipsa,

delimitate la ambele extremitati de dinti restanti.

Pentru precizarea acestor forme de edentatie se adauga si denumirea

topografica a breselor, adica edentatie din regiunea frontala sau laterala.

Figura 7.

Clasificarea edentatiei dupa BAILYN

Terminologia propusa de E. COSTA pentru denumirea edentatiilor

partiale a fost experimentata si introdusa la noi in tara, cu rezultate
multumitoare. Absenta molarului de minte nu este considerata edentatie,
deoarece, terapeutic, niciodata nu se restaureaza aceasta lipsa dentara; in
schimb, prezenta acestui dinte pe arcada influenteaza diagnosticul starii de
edentatie cand lipsesc dintii din vecinatatea lui. Autorul nominalizeaza
fiecare bresa, 'citind-o' practic in sensul acelor de ceasornic.

Astfel COSTA denumeste:

- edentatie frontala - lipsa unora dintre dintii incisivi sau canini;

- edentatie laterala - lipsa unora dintre dintii din regiunea premolara

si molara, la care bresa este delimitata la ambele extremitati de dinti
restanti, poate fi edentatie unilaterala sau bilaterala, in functie de gradul
de acoperire a unei hemiarcade sau a ambelor hemiarcade;

- edentatie terminala, cand lipsesc dintii din regiunea premolara si

molara nu este adevarat:

o edentatie terminala poate fi data de absenta a 2 molari - molarul

de minte si cel de 12 ani, fara a include premolarii sau molarul prim la care
bresa este delimitata de dinti restanti numai mezial, poate fi edentatie uni-
sau biterminala.

- edentatie mixta cand pe arcada dentara pot exista cele trei forme
de brese: brese laterale, frontale si terminale.

? edentatia subtotala, edentatia extinsa - de pe o hemiarcada pe

cealalta?

In clasificarea lui E. COSTA exista maximum 7 posibilitati de

edentatie, dintre care patru intereseaza grupul dentar lateral, cate doua
edentatii pe fiecare parte a arcadei, iar restul de trei posibilitati intereseaza
grupul dentar frontal.

Citirea edentatiei incepe in totdeauna la maxilar din partea dreapta, si

se termina la mandibula in partea stanga.

Precizarea in scris a breselor de pe aceeasi hemiarcada se face

despartind denumirea lor prin virgula, iar precizarea pozitiei breselor din
dreapta de cele din stanga arcadei se face printr-o linie orizontala. De
exemplu: edentatie latero, fronto-latero, terminala.

Notarea edentatiei se poate face si prescurtat prin initialele breselor:

Ed. L-F, L, T, care exprima o bresa laterala dreapta si trei brese stanga.
 Figura 8.!!!!!!!!!!!!!de unde este copiata schita? se trece
autorul

Denumirea edentatiilor dupa COSTA

CUMMER din Canada a tinut seama mai mult de forma viitoarelor

proteze decit de situatia clinica initiala. Criteriul clasificarii lui il
constituie pozitia liniei crosetelor care trece prin dintii stalpi,
denumita fulcrum line sau Kipplinee, dupa autorii germani, in jurul
careia basculeaza protezele. Cummer defineste patru clase:

- clasa I, la care linia crosetelor este oblica in diagonala fata de

linia medio -sagitala a arcadei dentare;

- clasa II, la care linia crosetelor este transversala fata de linia medio-
sagitala a arcadei dentare;

- clasa III, linia crosetelor este unilaterala, fara sa intretaia linia

medio-sagitala a arcadei dentare;

- clasa IV, la care linia crosetelor este poligonala, ceea ce ofera

optimum de stabilitate la protezele partiale;

Clasificarea nu prezinta insa numarul si pozitia dintilor absenti, din

care sa reiasa forma de edentatie, ci aceasta trebuie dedusa dupa forma
protezei.

Figura 9.

Clasificarea edentatiilor dupa CUMMER

 FRIEDMANN propune o clasificare bazata pe functiile indeplinite
de segmentul dentar absent din arcada: asta este o clasificare asa
veche si nefolosita. Mai bine se renunta la ea

- clasa I-a, cuprinde edentatiile in care lipsesc dintii din segmentul

anterior cu functie in incizia alimentelor;

- clasa a II-a, cuprinde edentatiile in care lipsesc dintii din segmentul

lateral cu functie in zdrobirea si faramitarea alimentelor. In aceasta clasa
autorul a prevazut doua variante:

- varianta A, la care bresa este delimitata de dinti restanti atat

mezial cat si distal;

- varianta B, la care bresa este delimitata numai mezial de dintii

restanti, ceea ce ar corespunde edentatiei terminale;

Figura 10.

Clasificarea edentatiilor dupa FRIEDMANN.

In 1987 MISCH si JUDY au combinat clasificarea KENNEDY a

edentatiilor cu diferite grade de atrofie a osului restant, facand-o astfel
utilizabila in reconstructiile protetice prin sau pe implante. Astfel, atat
edentatia totala, cat si cele patru clase KENNEDY, au fost impartite in patru
diviziuni, notate de la A la D, in functie de inaltimea, latimea si lungimea
crestei alveolare, parametrii ce caracterizeaza oferta osoasa cantitativa.
Figura 10.

3 - 11.1. Clasa I KENNEDY completate de MISCH si JUDY;

3 - 11.2. Clasa II KENNEDY completate de MISCH si JUDY;

Figura 4.10.

3 - 11. Clasa III KENNEDY completate de MISCH si JUDY;

3 - 11.4. Clasa IV KENNEDY completate de MISCH si JUDY;

5.2. Prezenta unor solutii de tratament protetic:

- felul rezolvarii:
 adjuncta - mobila sau mobilizabila !!!!!!!!!!! mobila se
spune doar pentru proteza totala, restul sunt
mobilizabile;

conjuncta - fixa;

- executia pieselor protetice:

a. - corecta/ ansamblu;

- incorecta prin conceptie, vechime, executie;

b. - forma si adaptarea axiala /transversala a elementelor

de agregare

- designul intermediarilor RPF; raportul acestora cu

creasta alveolara

c. - ocluzal:

- cervical;

- interdentar.

Cred ca se cere a fi realizat un capitol de camp protetic maxilar si

mandibular

5. Calitatea crestelor alveolare:

a. Campul protetic maxilar are ca substrat osos reprezentat de

apofizele palatine maxilare, lamele orizontale palatine si creasta alveolara
edentata. Peretele extern al crestei alveolare edentate poate prezenta trei
aspecte:

- creasta retentiva vestibular;

- creasta neretentiva vestibular;

 - creasta neutra.

b. Forma crestelor: in V, in U, in semicerc.

c. Inaltimea crestelor: joasa, medie, inalta.

d. Latimea crestelor: ingusta, medie, lata, hipertrofiata,

atrofica astea nu exista ca aceasta incadrare.

Mai trebuie pomenit si de aspectul neted sau boselat al

crestelor, de directia crestelor - ascendenta sau descendenta distal, zonele
de interfernta cu protezele, zonele de maxima retentivitate importante
protetic

e. Calitatea protetica a dintilor limitrofi spatiului edentat in

functie de ce? de atrofia osului crestei alveolare sau de gradul de migrare a
dintilor?:

- foarte buna;

- buna;

- recuperabila;

- irecuperabila.

f. Insertia formatiunilor mobile periferice:

- pe maxilarul superior:

frenul buzei superioare;

bride laterale.

- pe mandibula:

frenul buzei inferioare; frenul limbii, bridele

laterale, pliurile longitudinale

- bride postoperatorii
 - insertia planseului:

inalta;

medie,

joasa.

g. Prezenta elementelor osoase specifice titlul acesta

mi se pare nepotrivit este vorba despre zonele biostatice
maxilare: tuberozitatile maxilare si bolta palatina:

PE MAXILAR:

- tuberozitatea:

prezenta, de dimensiune:

-redusa, absenta, atrofica;

-medie;

-hipertrofiata.

retentiva distal;

retentiva vestibular;

cu hipertrofia polului inferior (cu sau fara indicatie

chirurgicala).

- bolta palatina forma de: U, V, plata.

Cu elemente protetice negative:

sutura intermaxilara;

torusul palatin - formatiune ovalara

osoasa de marimi variabile, prezenta pe diverse
segmente ale liniei mediane a palatului dur. Poate
constitui de multe ori un impediment in protezarea
 mobila a maxilarului edentat, situatie care
impune masuri protetice speciale- folierea sau
chiar rezectia lui chirurgicala.

Dupa LAMDA eu stiu ca il cheama LANDA aceasta formatiune poate

prezenta urmatoarele caracteristici:

- este de forma ovalara, situata in treimea posterioara a palatului

dur;

- este de forma ovalara si ocupa doua treimi posterioare ale

palatului dur;

- este de forma ovalara, situata in cele doua treimi anterioare ale

palatului

dur.

La populatia noastra aceasta formatiune se situeaza cel mai frecvent

in treimea mijlocie a palatului dur. Prezenta lui pune in dificultate
protezarea, in special cand este situat la limita dintre palatul dur si palatul
moale.

exostozele

santul pterigo - maxilar:

- adanc;

- mediu;

- jos;

apofiza zigomatica a maxilarului. La o atrofie osoasa

mare apare sub forma unui camp larg, apoi se
curbeaza aproape orizontal, in afara si poate
ajunge la nivelul crestei edentate, producand
dificultati in stabilizarea viitoarei proteze.
 PE MANDIBULA:nu am mai vazut titlu de subcapitol cu pe
mandibula. Se spune la nivelul sau componenta osteoperiostala
sau dura mandibulara, care contine:

- substratul osos este reprezentat de creasta alveolara, ceea

ce asigura o suprafata de sprijin deficitara viitoarei proteze, mult mai mica
decat la maxilar;si unde sunt tuberculii piriformi

- creasta oblica externa pe care se prinde buccinatorul, poate

ajunge aproape de muchia crestei edentate, in caz de resorbtie accentuata;

- creasta milohioidiana pe care se insera m.este o abreviere care

nu figureaza la tabelul din pagina 3 si ca atare se va scrie prima data
cuvantul intreg si in paranteza abrevierea adica: muschiul (m.) milohioidian
si ofera limita inferioara pana la care se poate intinde marginea linguala a
viitoarei proteze totale mandibulare;

- deasupra liniei milohioidiene, in dreptul premolarilor, pot exista

proeminente osoase numite torusuri mandibulare, care atunci cand
exista poate produce dificultati in protezarea mobila;

Zone biostatice mandibulare:

- tuberculi piriformi corespund trigonului retromolar la dentat. In

urma extractiei ultimului molar, peretele distal al alveolei sufera o resorbtie
mai redusa fata de peretele mezial, si astfel apare aceasta proeminenta
numita tubercul piriform pe care se insera ligamentul pterigomandibular.

- medial de aceasta proeminenta se gaseste nisa

linguala retromolara, delimitata lateral de tuberculul piriform, ligamentul
pterigomandibular si muschiul constrictor superior al faringelui; posterior
este delimitata de m. palatoglos, iar planseul nisei este format de tendonul
muschiului stiloglos. Miscarile limbii si deglutitia antreneaza acesti muschi si
implicit ei vor mobiliza viitoarea proteza, daca se termina pe zone
ascendente ale tuberculului piriform sau interfereaza cu plica
pterigomaxilara.

- anterior, nisa linguala se continua cu spatiul lingual, delimitat

spre exterior de versantul lingual al crestei edentate mandibulare, spre
interior de marginea laterala a limbii, iar inferior de m. milohioidian. Acest
spatiu se continua anterior cu spatiul triunghiular sublingual.

!!!!!!!!!!!!!! Daca vorbim de unele zone functionale de la

mandibula trebuie obligatoriu sa fie delimitate si prezentate toate
zonele functionale maxilare si mandibulare si implicatiile lor
protetice.

In concluzie: Modelul de studiu este replica pozitiva a

elementelor morfologice bucale. In ortodontie este instrumentul numarul
unu al stomatologului, in protetica dentara este piesa de lucru cea mai
importanta al tehnicianului dentar.

Este de preferat ca modelul propriu-zis si soclul sa fie

confectionate din acelasi material.

textul asta nu se potriveste aici Criteriile esentiale care trebuie respectate

sunt urmatoarele:

1. paralelismul bazei inferioare a modelului inferior cu planul de

ocluzie sau cu dintii cuspidati inferiori;

2. paralelismul marginilor verticale posterioare, ceea ce permite

regasirea ocluziei in intercuspidare maxima.

BIBLIOGRAFIE

1. BORTUN C., BRATU D.: Protezarea edentatiei totale. Ed. Marineasa,

Timisoara, 1998;

2. BRATU D., NUSSBAUM.: Bazele clinice si tehnice ale protezarii fixe.

Ed. Signata. Timisoara. 2001;

3. BRATU D., IEREMIA L., URAM-TUCULESCU S.: Bazele clinice si

tehnice ale protezarii edentatiei totale. Ed. Imprimeria de Vest.
Oradea. 2003;

4. GRIVU O., JIANU R., PODARU A.: Tehnica ortodontica. Ed. II.-a.
Ed. Mirton, Timisoara. 1996;
5. IEREMIA L., BRATU D.: Viziunea intersistemica in medicina dentara.
Ed. Univ. Petru Maior, Targu Mures, 2006;

6. IEREMIA L., BRATU D., NEGRUTIU M.: Metodologia de examinare

in protetica dentara. Ed. Signata, Timisoara, 2000;

7. MATEKOVITS Gh.: Reabilitarea orala pentru tehnicienii dentari. Ed.

Nero-G, Timisoara, 2000;

8. ROMINU M., BRATU D.: Materiale dentare. Ed. Brumar. Timisoara.

2003; atentie nu sunt toti autorii

9. URAM- TUCULESCU S., AMARIEI C., BRATU D.: Aparate si

instrumente in tehnica dentara. Ed. Ex Ponto, Constanta,
1997.