Aspectele clinice ale cmpului protetic.

Amprentarea
Edentatia partiala
Starea de edentat partial este definita de afectarea integritatii morfologice si
functionale a arcadei dentare datorita pierderii functiei unui sau mai multor
organe dentare.

La nivelul arcadei dentare apare un spatiu liber: spatiu edentat sau bresa
dentara.

In functie de numarul dintilor care lipsesc la nivelul arcadei deosebim:

1. edentatii reduse lipsesc 1-3 dinti

2. edentatii intinse lipsesc mai mult de 3 dinti

3. edentatii subtotale sunt prezenti pe arcada 1-4 dinti

4. edenttatii totale
In edentatii au loc o serie de tulburari ale functiilor ADM,
in functie de localizarea si intinderea spatiilor edentate.

Complicatiile locale, loco-regionale si generale

tulburari fizionomice in edentatiile frontale

tulburari fonetice in edentatiile frontale

tulburari masticatorii in edentatiile din zona laterala

Pierdere dimensiunii verticale de ocluzie in edentatii din zona laterala

Migrari dentare

Abrazia patologica

Disfunctii ocluzo-parodontale

Disfunctii ale ATM-ului

1. Dintii restanti

Pierderea unui sau a mai multor dinti de la nivelul arcadei

determina ruperea echilibrului fortelor, cu aparitia de
modificari de pozitie asupra dintilor restanti: migrari
dentare.

Dintii adiacenti bresei sufera o miscare de translatie,

basculare (versiune) sau rotatie.

Dintii antagonisti bresei, sub efectul presiunii capilare din

spatiul parodontal, sufera o extruzie sau o egresiune.

Egresia: deplasarea dintelui in sens vertical, insotit de

tesutul alveolar (coroana clinica ramane constanta)
2. Modificari osoase
Clinic, se paote observa frecvent o egresiune a osului
alveolar care duce la disparitia sau reducerea spatiului
protetic util. in lipsa unui spatiu protetic util utilizabil,
care face imposibila aplicarea oricarui tip de tratament
protetic, se face apel la tratamentul chirurgical.
3. modificari la nivelul mucoasei

Dpdv anatomic: in mod normal tesutul alveolar si

mucoasa care il tapeteaza sufera simultan un proces de
atrofie. Ritmul de progresie al acestui fenomen depinde de
o serie de factori generali care tin de metabolismul fosfo-
calcic si de diferiti factori locali. In situatia in care ritmul de
progresie al atrofiei osoase este mult mai rapid decat cel al
tesutului mucos supraiacent, clinic se observa aparitia
crestelor balante.

Dpdv histologic: se constata o proliferare a stratului

cheratinizat al epiteliului superficial cu aparitia unei neo-
mucoase mult mai ferma, rezistenta si putin depresibila
(rezilienta redusa) in situatia in care pacientul a fost
protezat corect si la mom oportun.
4. modificari la nivelul rapoartelor
de ocluzie
In situatia clinica in care lipsesc un numar important
de dinti din zona laterala a arcadei, se va produce in
timp o suprasolicitare a dintilor anteriori. Ca si rezultat
in timp se observa vestibularizarea grupui dentar
frontal precum si retropulsia mandibulei urmata de
scaderea consecutiva a dimensiunii verticale de
ocluzie.
5. modificari la nivelul muscular si
al ATM-ului
Activitatea musculara masticatorie anormala datorita
scaderii eficientei masticatorii determina
suprasolicitarea mm masticatori si in final aparitia
spasmului muscular insotit de senzatia de durere de
intensitate variabila.
ATM-ul este adaptata sa lucreze sub presiune, motiv pt
care solicitarea sa repetata si intensa prin tractiune det
aparitia fenomenelor degenerative la nivelul
meniscului articular.
Factorii incriminati in
etiopatogenia edentatiei:
I Factori congenitali:
-Lipsa mugurilor dentari sau distrucia lor n stadiile
incipiente de dezvoltare duce la:
*anodonie- lipsa 100% a dintilor;
*hipodonie- lipsa ctorva dini;
II Factori postnatali:
1. extractii
3. avulsie traumatica: jocuri, accidente sportice, rutiere,
agresiuni
4. suprasolicitarea ocluzala prin tratamente
necorespunzatoare: iatrogenii
Clasificarea topografic a
edentatiei dupa Kennedy
Clasa I: edentatii biterminale, maxilare sau
mandibulare

Clasa a Iia: edentatii unilaterale

Clasa a IIIa: edentatii intercalate laterale

Clasa a Iva: edentatii frontale

 Materiale amprentare
Amprenta - reproducerea negativa a tutror detaliilor campului protetic pe baza careia se confectioneaza
modelul in laboratorul de tehnica dentara
Clasificare :

Dupa materialul de confectionat : Dupa elasticitate: Independenta de folosirea repetata:

1.metalice ; 1.elastice; 1.reversibile(ceara, gutaperca, Stents,
2.nemetalice : 2.dure(ghipsul,R.A.S., Kerr, materiale bucoplastice);
-materiale termoplastice; R.A.C.); 2.ireversibile(ghipsul,R.A.S., R.A.C.);
-rasini acrilice simple auto /termo ;
-poliesteri /copoliesteri;
-rasini compozite
Cerintele catre materiale amprentare :
1) Plasticitatea dupa preparare ;
2) Fidelitatea sa reproduca detalii micronice si de sutimi de mm ale campului protetic ;
3) Elasticitate-dupa priza sa prezinte o faza elastica;
4)Rezistenta mecanica ;
5) Stabilitatea dimensionala -sa nu se dilate , sa nu se contracte (in limitele ISO) ;
6) Stabilitatea chimica : sa nu reactioneze cu mediul bucal si sa nu fie iritante ;
7) Compatibile cu materialele pentru modele.
 GIPSUL DENTAR

Proprietati : Dezavantaje:
Fidelitate, plasticitate foarte bune; Manipulare dificila;
Neiritant , netoxic. Volum mare in cavitatea bucala;
Timpul de priza modificabil, Indepartare foarte dificila de pe campul protetic, cu
Pret de cost scazut ; fracturarea amprentei ;
Exista riscul de pozitionare incorecta a fragmentelor;
Imbatranire in timp
Clasificare:
Clasa I- gips pentru amprentare;hemihidrate=gipsuri moi(amprente,modele preliminare)
Clasa II-gips pentru modele preliminare;
ClasaIII-gips dur Moldano(modele de lucru) hemihidrate(modele lucru)
ClasaIV-gips extradur ;
ClasaV-gipsuri sintetice (superdure)-modele ; Atentie !!! !Nu se foloseste la amprentare
Compozitie : 90% alabastru; hemihidrat de sulfat de calciu ( CaSO4 1/2 H2O-metoda arderii
uscate +impuritati de anhidrat si dihidrat(roca) ; 10% aditivi; acceleratori de priza ( sulfat de potasiu, 5%
sulfat de cupru ; NaCl :2-3%); inhibitori de priza (carbonatul de sodiu) ; coloranti (albastru de metilen,
eozina) ;substante aromatizante ;Borax 1% ( scade dilatarea de priza).
 Materiale
reversibile(termoplastice)
Placi(10-20 placi),Batoane(20-50bucati)Maron,Kerr, amprenta cu inel.
Denumiri comerciale :Stents ;Xantigen ;Ceroform ;Exact Compound.
Compozitie : Amestec de ceruri, rasini, coloranti, masa de umplutura. Rasinile naturale : copal,
Kauri (40%). Acestea confera plasticitate. Rasinile sintetice : derivate de la acidul cumaric.
Formula Stents:Copal 28% ;Rasina Sandarack6% ce poate fi inlocuita cu Shelleack, Colofoniu
Carnauba 4% (ceara vegetala) ;Stearina 2% ( confera luciu) ;Masa de umplutura: talc:5-
9%;Coloranti.

Proprietati : Indicatii :
Rigide la temperatura mediului ; Amprenta clasica cu inel de cupru ;
Plasticitate mica ; Inchiderea marginala la zonele cheie (lingura
Fidelitate medie ; individuala)- testele Herbst ;
Stabilitate: se deformeaza daca nu sunt Obtinerea amprentei de hemiarcada
bine racite. Dupa racire se contracta 2- (Stents+silicon) ;
3%. Pentru obtinerea lingurilor individuale ;
Nu au efect toxic, iritant, se prepara Amprenta antagonistilor (rar) ;
usor. Amprente functionale pentru proteza totala
Pentru confectionarea valurilor de ocluzie
istorica.
 MATERIALE ELASTICE-
HIDROCOLOIZI REVERSIBILI (H.R)
Sistem coloidal bidirectional (trec din faza de gel in
sol si din sol in gel);
Formula compozitionala :
Agar-agar 12-14%;Apa 83-85,5% ;Borax 0,2% (influenteaza
vascozitatea);Sulfat de potasiu 1,5%
Proprietati :
Pierd apa , se deshidrateaza :SINEREZA ;
Fidelitate -sunt superioare alginatelor ; inferior
elastomerilor;
Stabilitatea dimensionala;
Risc de soc termic, disconfort, durere(Lichefierea
are loc la 70-100C;Gelificarea la 30-50C) ;
Hidrocoloizii
HIDROCOLOIZII IREVERSIBILI (ALGINATELE)-
-Sistem coloidal unidirectional;
-Derivati ai acidului alginic;
Clasificare:
- clasa A - amprentare inlay + coroane;
- clasa B - amprente preliminare (edentatia partiala,
edentatia totala);
-clasa C - amprenta anatomica, de studiu;
Forma de prezentare:
Pulberea- sarurile acidului alginic puternic hidrofile;
lichidul -apa/ apa distilata.
Prin amestecul lor rezulta o solutie (sol) cu
plasticitate buna care prin gelificare rezulta un gel cu
proprietati imuabile.
Proprietatile materialelor elastice alginice:
au inlocuit materialele rigide in etapa de
amprentare;
plasticitate si fidelitate ;
stabilitate dimensionala scazuta (pierd apa in
mediu uscat prin fenomenul de sinereza)
timpul de priza 2-4 minute.
 Materiale elastice-ELASTOMERII DE
SINTEZA
Elastomeri polisulfurici
(tiocauciucuri, polisulfura de
cauciuc);
Proprietati:
-insolubile in apa si solventi deci
pot fi electrodepuse;
-stabilitatea dimensionla
-vascozitatea este mare si rapida
cu reactia de vulcanizare;
-La 24 ore se contracta mai mult
ca siliconii de aditie
-nu au efect toxic;
-nu se mentine mai mult de 8-10
minute pe campul protetic;
-au un miros dezagreabil.
Elastomeri siliconici
(substanta de baza este un xiloxan
ce rezulta in urma combinarii unor
substante organice cu siliciu)
Au fost sintetizati ca o reactie la
dezavantajele elastomerilor
polisulfurici (deformarile
remanente, mirosul neplacut,
timpul de priza crescut, patare
haine, protectie).
Elastomeri polieterici
Substanta de baza-
tetrametilenglicol;
Acceleratorul: ester al acidului
sulfuric
Proprietati:
au vascozitatea cea mai mare din
grupa elastomerilor;
stabilitatea dimensionala buna;
valorile contractiei sunt
apropiate de cele ale siliconilor de
aditie;
flexibilitatea cea mai mica dintre
elastomeri;
rigiditate mare;
efect iritant local datorita
catalizatorului (sulfona);
Forma de prezentare: Pasta-Licid
Pasta-Pasta
The End