Sunteți pe pagina 1din 3

Cursul 3

Fiziologia parodontiului marginal. Etiopatogenia afectiunilor parodontale

PM – structurare morfo-functionala a.i. sa optimizeze functiile ADM.

Functiile ligamentului supraalveolar – indeplineste:

1. Fixarea si mentinerea gingiei pe dinte la un nivel constant ceea ce este vizibil in cursul eruptiei
active;
2. Intareste structura corionului gingival, oferind marginii gingivale libere consistenta si rezistenta
la impactul alimentar exercitat in mod fiziologic;
3. Se opune tendintei de retractile gingivala in fata agresiunilor mecanice asupra marginii gingivale
libere si santului gingival;
4. Asigura transmiterea presiunii masticatorii din zonele active la restul dintilor prin fibre dento-
dentare/ transeptale la arc. integre chiar si in lipsa pct. de ctc. din incongruenta dento-alveolara
cu spatiere.
5. Formeaza o bariera biologica in timp fata de agresiunea microbiana, extinderea inflamatorie si a
proliferarii epit. joctional si sulcular in desmodontiu.

Functiile cementului:

1. Asigura fixarea fibrelor ligamentelor parodontale – se creeaza conditii pentru ca solicitarile


asupra dintilor sa fie transferata din persiune in tractiuni asupra cementului;
2. Imbunatateste impantarea dintilor – prin depunere continua de noi str. prin fenomentul de
apozitie.
3. Rearanjarea orientarii si dispozitiei fibrelor din ligamentul periodontal in cursul procesului de
mezializare fiziologica si eruptie active;

Spre deosebire de osul alveolar, C prezinta fenomene de remodelare in conditii functionale.

C joaca un rol favorabil in tratamentul ortodontic care se realizeaza prin deplasarii datorita resorbtiei
osului alveolar si al rezistentei mecanice a C radicular la solicitarile controlate.

Cand apar forte excesive – rezorbtia C si rizaliza….

Functiile desmodotiului si ale ligamentului periodontal:

1. Funtiile de structura si restucturare tisulara: ligamentul periodontal si intreg complexul


desmodontal se afla intr-un continuu si constituit process de modelare si restructurare
functionala = celulele si fibrele sunt treptat inlocuite de altele noi printr-o mitoza inalta in
special a fibroblastilor si a celulelor endoteliale. Pe langa functia colageno-formatoare ,
fibroblasetele se pot diferentia in osteoblastele si cementoblastele. Pe langa aceatsa functie,
fibroblastele prezinta si o functie colagenolitica si fagocitara asupra colagenului atasat de fibra
de colagen prin intermediul fibronectinei si avand capacitatea migratoare de-a lungul fibrelor
2. Functia fibrelor ligamentare periodontale in raport cu orientarea lor:
a. Fibrele crestei alveolare: retin fibrele in alveole opunandu-se fortelor proximale, laterale si
formeaza o bariera de aparare a structurilor desmodontale adicente.
b. Fibrele transeptale: mentin dintele in alveola in contact sau in relatie de apropiere, in
incongruenta dento-alveolara cu sptiere si formeaza o chinga de unire intre dinti. Rol:
transmitere echilibrata a fortelor din zonele active in zonele nesolicitate direct prin
masticatie sau alte circumstante functionale;
c. Fibrele orizontale: se opun fortelor paraaxiale laterale;
d. Fortele oblice: se opun fortelor axiale prin mecanisme specific sustinute de teoria tensiunii
ligamentare de preluare a solicitarii dentare care atribuie un rol important fibrelor de
collagen care in cursul solicitat prin impact se dezonduleaza si transmit tensiunea sub forma
de tractiune asupra osului alveolar. Se produce o deformare elastic tranzitorie, care daca nu
este exagerata, este neutralizata de osul bazal al maxilarului si mandibulei.
e. Fibrele axiale: se opun fortelor de tensiune si deplasare din alveola in sens axial;
3. Functia de preluare a solicitarilor dentare: asigura rezistenta fata de fortele ocluzale de impact,
transmiterea fortelor catre osul alveolar, protectia formatiunilor vasculo-nervoase, mentinerea
unor relatii gingivo-dentare normale;
4. Funtia de nutritie: desmodontiul asigura nutritia C, osului alveolar si gg. prin vase de sange si
asigura drenajul sanguin si limfatic;
5. Functia senzitiva si senzoriala: asigurata de fibrele nervoase specializate in transmiterea
senzatiei dureroase, tactile si de persiune.

Functiile osului alveolar: rol important in fixarea dd. pe maxilar si mandibular. Complexul morfo-
functional “ Cement – desmodontiu – os alveolar” asigura implantarea dintilor in car eosul alveolar
actioneaza prin:

1. Fixarea fibrelor ligamentului periodontal;


2. Preluarea solicitarilor exercitate asupra dintilor si tranfsormarea acestora in tractiuni dispersate,
echilibrate in osul alveolar propriu-zis si transmiterea osului bazal prin intemediul trabeculelor
osoase.
3. Asigurarea unui support integru de-a lungul radacinii dentare care se constituie intr-un brat de
parghie intraalveolar de cca. 2/3 din lungimea totala a dintelui

Implantarea dentara depinde de:

1. Lungimea radacinii;
2. Nr rad și gradul de divergenta
3. Suprafața rădăcinilor
4. Forma și volumul rad
5. Zonele de rezistența ale oaselor max care întăresc osul alveolar: liniile oblice int și ext
mandibulare, creasta zigomatico-alv la maxilar, extremitatea frontala a apofizei palatine in
dreptul I sup.
6. vârsta și starea de sănătate constituțională

Procesul de remaniere a osului alveolar se realiz prin resorbție și apozitie osoasa iar formarea noului os
se face in 2 etape:
1. Producerea de osteoblasti a unei matrici organice
2. Mineraliz matricei

Formarea matricei organice este controlată prin 2 mecanisme și functia de crestere.

Aspecte ale fiziologiei parod. marginal: in cursul functiei ADM dintii sufera fenomene de uzura: atritie,
abraziunea, abfracte, eroziune.

1. Atritia
- fenomen de uzura a suprafețelor dentare între ele. Se produce la niv marginilor incizale,
suprafețelor ocluzale și aproximale prin exercitarea funcțiilor ADM (masticatie și
deglutiție). Poate atinge cote patologice prin tulb structurale de mineralizare a dinților
sau disfuncții.
- Roluri funcțional:
1. Atritia F.Oc. ale DP - Reduce relieful ocluzal accidentat condiție a retenției de placa
bact și a resturilor fermentescibile, apărând și riscul de producere a cariilor ocluzale . La
pers cu carii ocluzale mari masticatia este deviata spre zone mai puțin afectate in
detrimentul procesului de autocuratire pe dinții cariați unde se instalează cu o mai mare
probabilitate inflamația parod marginal
2. Atritia suprafețele ocluzale la DP - reduce din brațul de pârghie extraalv marind
coroana clinica a dintelui care are tendința de alungire și de suprasolicitare a
parodontiului profund
3. Atritia ocluzala reduce gradul de înclinare a pantelor cuspidiene , reducându-se
rezultatele forțelor oblice și orizontale ale forțelor axiale și paraaxiale nocive
4. Atritia suprafețele aproximale transforma contactul interdent dintr o zona redusă
inițial intr o zona extinsă, îmbunătățind deflectia alimentelor către zonele externe
periferice ale șanțurilor gingivale.

2. Abraziunea: suzura suprafetelor dentare prin substante sau interpunere de corpi straini, pulberi,
dentifrice, slefuirea voluntara a dintilor din cursul unor ritualuri entice-religioase.

3. Eroziunea: lipsa de substanța dura dentară care nu afectează suprafața ocluzala a dinților fiind
localizata la colet dar și pe FV. Printr o demineralizarea acida ( in regurgitații acide din boala ulceroase,
reflux gastroesofagian, contactului profesional și consumatorii de citrice și băuturi carbogazoase)

4. Abfractia: lipsa de subst lacunara la colet și e cauzată de trauma ocluzala; dentina este dura și lucioasa

S-ar putea să vă placă și