Sunteți pe pagina 1din 58

Puntea dentara 1.Edentatia partiala-definitie,etiopatogenie Edentatia partiala reprezint starea ADM caracterizata prin absenta a 1-15 dinti de pe o arcada.

Deregleaza morfologic si functional aparatul dentomaxilar ceea ce duce la complicatii loco-regionale si la distanta (generale). Pierderea unui singur dinte duce la modificari in dinamica mandibulara, cu repercursiuni asupra contactelor dento-dentare ,situatie ce impune tratament cat mai precoce (profilaxie teriar) Etipatogenia edentaiei pariale: Factori congenitali: anodontie absenta de pe arcada a unuia sau a mai multor dini ca urmare a lipsei mugurilor dentari (agenezie);Edentatia de cauza aparenta: absenta dintelui de pe arcada, in paralel cu coexistenta lui in profunzime Cauze: - condensari osoase; tumori; prezenta unui dinte temporar pe arcada; Cauze dobandite: - caria si complicatiile ei; Tratamente endodontice incorecte; complicatii periapicale ce nu pot fi rezolvate chirurgical; durere pulpitica; parodontopatii marginale cronice profunde; Extractia dentara Cauze:- procese tumorale ; dini n focare de fractur; procese inflamatorii maxilare (osteomielite); sinuzite odontogene; scop ortodontic;boala de focar; cauze sociale. 2.Clasificarea edentatiei partiale 1.Criteriul terapeutic; 2.Criteriul functional; 3.Criteriul topografic (localizarea edentatiei ). 1. Criteriul terapeutic Cummer:este dat de linia crosetelor (linia ce uneste dintii stalpi); Clasa 1 linia crosetelor e oblica in diagonala fata de linia mediosagitala; Clasa 2 linia crosetelor e transversala fata de linia medio-sagitala; Clasa 3 linia crosetelor e unilaterala, nu depaseste linia mediana; Clasa 4 linia crosetelor e bilaterala combinata cu linia transversala (aspect poligonal). 2. Criteriul functional Friedman Clasificarea se relizeaza pe baza functiei indeplinite de segmentele dentare absente de pe arcada. Clasa 1 lipsesc dinti cu rol in incizia alimentelor;
1

Clasa 2 lipsesc dinti din regiunea laterala cu rol in zdrobire si faramitare; 2.1. bresa este delimitata de dinti restanti anterior si posterior; 2.2. bresa este delimitata de dinti restanti doar anterior; . Criteriul topografic Kennedy Clasa 1 edentatia biterminala: cuprinde toate edentatiile din ambele regiuni laterale ale arcadei; Clasa 2 edentatia uniterminala: lipsesc dinti dintr-o regiune laterala; Clasa 3 edentatia laterala (intercalata); Clasa 4 edentatia frontala: lipsesc dinti de o parte si de alta a liniei mediene. Criteriul topografic Costa edentatia frontala (lipsesc dintii incisivi sau/si caninii); edentatia laterala sau intercalata (lipsesc dintii din zona PM sau/si M); edentatia terminala (lipsesc dintii din zona PMsau/si M); edentatia mixta(edentatii la care pot coexista brese frontale, laterale,terminale Cand bresa cuprinde: -edentatie redusa lipsesc 1-2 dinti; -edentatie intinsa lipsesc 3 sau mai multi dinti; -edentatie subtotala mai exista 1-3-4 dinti; -edentatie extinsa bresa cuprinde dinti din zona laterala si anterioara; 3.Complicatiile edentatiei partiale 1.La nivelul bresei edentate distingem : Migrarea verticala a dintilor: extruzie: migrarea verticala a dintilor fara proces alveolar; egresiune: migrarea dintilor cu proces alveolar (cu os); Exp: edentatie M1i: M2i migreaza orizontal, se inclina spre M1, iar PM2 se inclina spre distal, M1S migreaza vertical extruzie. Migrari orizontale ale dintilor (sindromul molarului de 6 ani) inclinare (versiune sau basculare); translatie totala (corporeala); bascularea dintilor vecini bresei (mezio-versiunea M2 si disto-versiunea PM2) si migrarea verticala a M1S se pierd punctele interdentare ca urmare a migrarilor dentare,denivelarea planului de ocluzie, cu aparitia contactelor si interferentelor premature. 2.Manifestari la nivelul crestelor alveolare
2

Atrofia crestei alveolare depinde de: varsta pacientului (atrofia accentuata la varstnici); vechimea edentatiei cauza edentatiei afectiunile generale (endocrinopatii, diabet, etc) modul in care s-au realizat extractiile. 3.Complicatii locale Modificarea dimensiunii verticale de ocluzie ca urmare a pierderii stoputilor ocluzale. Abrazia dentara -localizata la zona respectiva; -generalizata in cadrul bruxismului; Disfunctii ocluzo-parodontale ce insotesc disfunctiile ocluzale si modificari la nivelul ATM (parodontiul se citeste in ocluzie, deci orice modificare la nivelul parodontiului inseamna o modificare in ocluzie); Modificari musculare. 4.Modificari la distanta - suferinte digestive pana la 50% din pierderea dintilor ADM nu modifica digestia; apar efecte compensatorii (stagnarea in stomac mai mult, miscari stomacale mai active, secretie gastrica suplimentara); - suferinte psihice nevroza de edentatie. 4. Examenul clinic al pacientului edentat partial Examenul clinic Examenul general aspect general nlime, greutate, culoarea tegumentelor, puls, tensiune arterial, respiraie, temperatur. o Examenul extraoral: (inspecie, palpare, auscultaie) o Inspecia din fa i din profil a masivului facial: simetria etajelor, profil buze, anuri periorale, etc. o Palparera sinusurilor anterioare ale feei, puncte de emergen trigeminal, contururi osoase o Examenul ATM static/dinamic (inspecie, palpare, auscultaie) o Examenul muchilor masticatori i cervicofaciali o Paalparea ganglionilor : submandibulari, mentonieri, genieni, pre/retroauriculari, occipitali, cervicali, etc. o Examenul intraoral: o Examenul mucoasei orale depistarea precoce a leziunilor cu potenial de malignizare sau maligne (leucoplazia, eritroplazia, lichen plan bucal, candidoz), leziuni ulceratice, de decubit, etc.
3

o Examenul parodontal: o Gradul de igien oral o gingia: culoare, volum, ntindere, sngerare spontan/ la palpare, nivelul inseriei (retracie gingival, extruzie denar egresiune dentar) o Palparea anului periodontal-cu sonda parodontal parodontometria, o afectarea furcaiei radiculare o treme, diastem o Mobilitatea dentar o Examenul dentar: o Apelul dinilor: dini prezeni/abseni extracie, anodonie, incluzie dentar dini supranumerari. o Leziuni coronare netratate o Restaurri coronare directe i indirecte: material, gradul de adaptare ocluzal, marginal, complicaii (carii secundare, perforaii, fracturi, mobilitate, modificri de culoare). o Teste de vitalitate o Examenul ocluziei dentare static i dinamic ocluzie: migrri dentare, restaurri care modific planul de ocluzie -IM (long centric, contact prematur n RC) dento-dentare (ghidaje, obstacole) Examen clinic general pacient normosom, hiposom, hipersom din punct de vedere al dezvoltariisomatice; psihic labil/ echilibrat; dorinta de colaborare. Algoritmul examinrii de ansamblu a pacientului: Va urmri asspecte somatice i psihice: starea de contien; constituia morfologic - tipul contituional; talia, nlimea, greutatea; starea de nutriie; simetria general; echilibrul static (postural);
4

echilibrul dinamic (mersul); stare psihic; dezvoltarea cranio facial. Examen clinic al extremitatii cefalice Examen exobucal (facial) Inspectie: A.1. Norma frontala aspect tegumente: normale, cianotice, congestive, palide, nevi pigmentari, efelide(pistrui), cicatrici posttraumatice sau post-interventii chirurgicale (incizii, abcese,adenite); simetria fetei (hipertrofii musculare, pareze, nfundare obraz unilateral=edentatie laterala ntinsa, nfundare buza superioara= edentatie frontala mediana, deviatiede sept atentie la delimitare liniei mediene pentru lucrari protetice frontale, respiratie orala, compresiune de maxilar); proportionalitatea etajelor fetei (proportie estetica, nu obligatoriu egala) santuri nazo-geniene si labio-geniene: sterse sau accentuate; ragade accentuate + etaj inferior micsorat = D.V.O. micsorat; fanta bucala: ntredeschisa/deschisa obisnuit (la pacientii cu respiratie predominant orala, n tendinta de nchidere a fantei bucale se constata contractia molului barbiei); rosul buzelor/aspect/herpes recidivant = amprentare dificila; alte elemente caracteristice afectiunilor generale sau locale. A.2.Norma laterala profil: usor convex (normal), drept, accentuat convex, concav (prognatiemandibulara, edentat total); treapta buzelor: buza superioara depaseste usor buza inferioara (normal),inversata (buza inferioara depaseste buza superioara); santul labio-mentonier accentuat/sters; tangenta la planul bazal al mandibulei/ndreptata spre scuama occipitala; unghiul mandibular (125) Palpare contur osos integru/cu deformari, depresiuni, proeminente dureroase saunu; puncte sinusale (frontale, etmoidale, maxilare) nedureroase/sensibileusor/dureroase uni sau bilateral;
5

puncte de emergenta ale nervului trigemen (supraorbitale, infraorbitale,mentoniere) nedureroase/usor sensibile/dureroase sau dureri iradiante; mastoida; ganglioni (n special cei submandibulari): volum/consistenta normala,nedurerosi, mobili, neaderenti la planurile profunde; musculatura: durere localizata sau iradiata, cu sau fara declansareaspasmelor musculare. Se poate concluziona: palparea conturului osos, punctelor sinusale, etc este nlimite normale. Percutia hipolcalcemie/tetanie/semn Chvostek pozitiv Examenul A.T.M. Inspectie: Deschiderea cavitatii bucale: n limite normale ca amplitudine (grosime index + medius + inelar/falanga 2 sau falanga 2 police); limitare antalgica (dureroasa); continua, n arc (n plan sagital); n treapta; sacadata; n baioneta cu laterodeviere dreapta/stnga. Palpare Index n conductul auditiv extern si policele aplicat pretragian. excursia condililor simetrica/asimetrica; cracmente, crepitatii (explica posibila dizarmonie ocluzala, vechimea edentatiei,migrari dentare); sensibilitatea la palparea pretragiana n timpul excursiei condililor. Examenul endobucal ncepe cu inspecia arcadelor dentare maxilare i apoi mandibulare,dreapta,stnga i cuprinde dinii,parodoniul marginal,crestele alveolare i mucoasa bucal. Inspecia Dinii Nr i topografia dinilor care ofer posibilitatea unei terapii prin puni sau nu; Prezena cariilor,obturaiilor multiple ce arat susceptibilitate la carie; Calitatea tratamentului endodontic; Existena lucrrilor protetice vechi corecte i incorecte clinico-tehnic; Abraziunea i atriia dinilor; Prezena leziunilor cuneiforme;
6

Prezena unor distrofii ale coroanelor dentare; Prezena sau absena zonelor de contact,tremelor,diastemelor; Malpoziii dentare primare i secundare postextracionale cu migrri orizontale,verticale,nclinaii,rotaii,ce necesit sacrificiu suplimentar de substan dentar; Morfologia dinilor; Inspecia parodoniului marginal prin explorarea papilei i a marginii gingivale libere: aspect; modificri de culoare; retracia gingival ce exprim nivelul de ataare la nivelul dintelui; semne de intoxicaie cu plumb-lizereu negru; prezena tartrului i a plcii bacteriene ce impun tratamentul antiinflamator preprotetic; retracii neinflamatorii i miloliza sunt semnele unei traume ocluzale; pungile parodontale; gradul de mobilitate dentar. Examenul crestelor alveolare: form ; nlime; lime; direcie; prezena unor neregulariti la nivelul crestelor; dimensiunea spaiului protetic vertical i mezio-distal; lipsa esuturilor mucoosoase; inseria bridelor i frenurilor; Inspecia mucoasei: bucale,bolt,planeu,obraz,limb,buze; orificiul canalelor glandelor salivare Wharton,Stenon; leziuni inflamatorii,tumefacii,abces; leziuni de tipul leucoplaziei,lichen plan,ulceraii,afte bucale; formaiuni tumorale-polipi,epulide; fistule ece exprim resturi radiculare n profunzime; cordoane fibroase pe mucoasa jugal la locul de proiecie interaarcadic; semne de intoleran la diferite materiale(stomatopatii protetice). Palparea-cu sonda se examineaz: Adncimea cariilor; Adaptarea incrustaiilor; Prezena cariilor secundare;
7

Adaptarea axial i transversal a coroanelor de nveli; Spaiul dintre punte i mucoas; Mobilitatea dentara: - se determin cu mobilometrul; - ntre 0-1mm mobilitate de gradul 1; - mobilitare mai mare de 1mm vestibulo-oral=mobilitate grad 2; - grad 3 mobilitate axial i transversal; - grad 4-avulsia; Adncimea pungilor parodontale se detremin cu o sond butonat i gradat. Percuia: n ax a dinilor limitani breei edentate pentru a decela eventuale afeciuni inflamatoriiale parodoniului apical dar i elemente traumatice ocluzale; vestibulo-oral furnizeaz date asupra parodoniului de nveli marginal iar cea axial aupra parodoniului apical; Un sunet mat trdeaz deficiene de implantare dentar sau mortificare dentar. Igiena buco-dentar Evaluarea indicelui de tartru i de plac bacterian nainte i dup efectuarea igienizrii. 5.Principii generale n tratamentul edentaiei pariale prin puni dentare:principiul biofunctional 1.Principiul biofunctional Restaurarea integritii arcadei dentare cu ajutorul punilor dentare, se realizeaz n scopul restabilirii funciilor majore ale aparatului dentomaxilar: - masticatie, - fonaie, - fizionomie . Restaurarea masticaiei Arcadele dentare, restaurate prin punti, pot realiza o masticaie eficient dac sunt asigurate urmtoarele condiii: feele ocluzale ale construciei protetice s prezinte dimensiuni identice sau asemanatoare cu feele ocluzale ale dinilor naturali pierduti ; relieful feelor ocluzale s fie cuspidat cu toate elementele bine exprimate n concordan cu individualizarea stereotipiilor musculare;

raportul de contact cu dinii antagonisti se fie funcional, cu multiple contacte, stabile i simultane pentru a favoriza transmiterea presiunilor n axul dintilor stalpi . Restaurarea fizionomiei Aceasta presupune realizarea unui aspect ct mai natural. Condiii: forma feelor vestibulare ale dinilor artificiali trebuie s fie identice cu cea a dinilor naturali de pe aceeai arcad i n corelaie cu a dinilor arcadei antagoniste ; dimensiunile feelor vestibulare egale cu ale dintilor naturali abseni i in armonie cu a dinilor restani ; culoarea trebuie s fie ct mai apropiat de dinii restani n cavitatea bucal; se poate realiza animarea punii care const n realizarea unor malpoziii dentare sau individualizarea coroanelor; dac dinii stlpi au nlime redus i spaiul protetic ntre creast i planul de ocluzie este micorat se intervine prin gingivo i alveoloplastie asupra dinilor stlpi i plastie de creast la nivelul crestei edentate; se ine cont de curba vestibular a arcadelor dar i de curbele de ocluzie gradul de vizibilitate al dinilor artificiali este dat de gardul de ridicare al buzei superioare. Restaurarea fonaiei In emiterea consoanelor dinii frontali reprezint, prin feele palatinale, suportul fix pe care se sprijin vrful limbii. Prin acest sprijin, forma i volumul cavitii bucale, ce reprezint camera de rezonan , se modific, dar ntotdeauna la fel, menindu-se nealterat pronunarea i timbrul vocii. Limba, cu sensibiliatetea ei tactil att de pronunat, ntlnete suportul ntr-o singur poziie i cu un singur relief morfologic. Fiind cunoscute aceste elemente morfo fiziologice, se impune a se creeze condiii identice i dup confecionarea corpului de punte n edentaii frontale. Modelajul feei palatinale a corpului de punte i poziia sa n sens vestibulo oral, dimensiunea n sens cervico incizal i vestibulo oral s fie identice cu a dinilor naturali.

6.Principii generale n tratamentul edentaiei pariale prin puni dentare:principiul bioprofilactic Principiul bioprofilactic Conform principiului profilactic, punile dentare trebuie astfel concepute i executate,nct toate esuturile cu care proteza vine n contact (dini, parodoniul, creast edentat,mucoas bucal) s nu fie agresate, inducnduli-se modificri patologice. Punerea n practica a confecionrii punilor dentare a principiului profilactic, presupune respectarea normelor privind: - direcia corpului de punte, - relieful ocluzal al corpului de punte, - limea vestibulo-oral a corpului de punte, - raportul corpului de punte cu creasta edentat, - protecia papilei interdentare, - calitile fizico-chimice ale materialelor din structura punii. 7.Principii generale n tratamentul edentaiei pariale prin puni dentare:principiul biomecanic Principiul biomecanic se refera la asigurarea unei rezistene fizico-clinice a protezei, fr a se deforma, abraza sau fractura. Rezistena : Morfologie pe seciune n form de T sau L , rotunde, patrate ; Se indica aliaje nobile (Au, Pt) sau nenobile (Ni-Cr) i masele ceramice ; Se contraindic restaurrile fixe integral ceramice, din rini acrilice simple sau compozite ; excepie se face numai n caz de edentaii frontale cu inocluzii frontale. Inseria-stabilitatea : Este facilitat cnd preparaiile dentare sunt paralele ; Este uurat cnd se utilizeaz coroane cu grosime dirijat, iar preparaiile sunt uor conicizate ; Stabilitatea se asigur prin friciunea rezultat ntre faa interioar a coroanelor i bont ; frictiunea poate fi parial sau total ; Stabilitatea este augmentat de filmul de ciment (dac se utilizeaz tehnica adeziv cu cimenturi ionomere).

10

8.Limita cervicala a preparatiei si a parodontiului - la nivelul fundului santului gingival - la jumatatea distantei dintre fundul santului gingival si creasta marginala a gingiei libere - putin sub nivelul crestei marginale - supragingival. Cercetarile ulterioare au demonstrat ca unele din aceste localizari au un potential nociv asupra parodontiului preferandu-se preparatiile supragingivale. Exista patru forme de preparare a zonei terminale: prag cu bizou; Chanfrein; cu prag; fara prag. 9.Suportul dento-parodontal este constituit din dinti restanti si tesuturile parodontale. prezint o importan deosebit deoarece definete: - posibilitatea restaurrii prin puni; - longevitatea tratamentului prin punte exprimat prin conservarea dinilor stlpi i a parodoniului lor. Intervine n: - prevenirea mbolnvirii sau a afectrii dinilor i parodoni ului dinilor restani; - profilaxia afectrii altor segmente organice; - prevenirea resorbiei osoase. Caracteristic punilor este transmiterea presiunilor masticatorii prin sprijin dento-parodontal. Dup topografia sprijinului i dup poziia dinilor stlpi pe arcade se disting urmtoarele feluri de sprijin: a).sprijinul punctiform cu element de agregare la o singur extremitate; b).sprijin linear caracterizat prin elemente de agregare la ambele capete; c).sprijin n suprafa cnd puntea se agreg pe cel puin trei dini situai n segmente diferite ale arcadei Este necesar pentru a stabili numrul i topografia dinilor stlpi.Evaluarea se realizeaz pe baza urmtoarelor criterii: 1.ntinderea edentaiei i topografia ei ne permit s vedem solicitrile la care erau supui dinii nainte de edentaie. 2.Valoarea de suport.Pentru evaluarea ei s-a recurs la :
11

a).Stabilirea unei valori de rezisten parodontal fiecrui dinte fa de solicitrile masticatorii. Leriche a plecat de la premiza ca incisivul lateral superior are valoarea cea mai redus: Leriche a plecat de la premiza ca incisivul lateral superior are valoarea cea mai redus: IC IL C PM1 PM2 M1 M2 M 3 Maxilar 2 1 5 4 4 6 6 2-5 Mandibular 1 1 3 4 4 6 6 4-6 Agapov i Duchange dau aproximativ aceleai valori.Aceste valori sunt orientative i nu au aplicabilitate restrns. Suma valorilor de suport a dinilor stlpi trebuie s fie cel piin egal cu suma valorii dinilor nlocuii prin punte. b).stabilirea valorii suportului parodontal n funcie de valorea suprafeei parodontale adic suprafaa rdcinilor. Tylmann a determinat i valori medii ale ariei parodontale n mm.Aceste valori merg de la 100 la 352 mm. Aceste valori depinde de nr rdcinilor,de dimensiunea lor,lungimea lor i de dispoziia topografic. 3.Starea de sntate a parodoniului marginal ( migrri dentare,retracii gingivale,pungi parodontale,intervenii pe parodoniul marginal etc). 4.Morfologia dinilor: morfologie coronar- dac coroana este mai mare va rezulta un suport de susinere mai mare i o friciune mai mare; morfologie radicular - nr i direcia rdcinilor. 5.Topografia dintelui pe arcad- cu ct dintele este situat mai distal cu att are importan mai mare n privina solicitrilor 6.Direcia de implantare a dinilor. dintii nu sunt implantati perpendicular in oasele maxilare forma semieliptica a arcadelor, face ca fiecare dinte sa prezinte o implantare caracteristica la nivelul arcadelor la maxilar, axele de implantare converg catre apex, iar la mandibula sunt divergente spre apex. 7.Implantarea dintelui-reprezint expresia raportului ntre coroana i rdcina clinic. Se consider dintele echilibrat funcional cnd braul intraalveolar este mai mare dect cel extraalveolar. 8.Reactivitatea parodontal-exprim puterea de rspuns a parodoniului la solicitrile la care este supus. 9.Solicitarea ocluzal a viitoarei puni
12

Depinde de : Valoarea antagonitilor; Ghidajul dento dentar n cadrul micrilor mandibulare 10.Alte solicitri : profesionale,obiceiuri alimentare,protezri compozite. 11.Factorul profesional 12.Vrsta 13.Utilizarea dinilor parodontotici n structuri protetice de tip punte. 10.Elementele componente ale puntii dentare Puntea dentara este constituita din urmatoarele parti componente : Elementele de agregare ; Corpul de punte. Elementele de agregare sunt microproteze cuprinse n numr variabil ntr -o punte dentar, n raport de numrul de pilieri. Este necesar s utilizm minim dou elemente de agregare. Condiii ce trebuiesc ndeplinite de EA(elementele de agregare): 1.Biologice: sacrificiu minim de substan amelo-dentinar: se interzice total acoperirea n cazul apropierii de camera pulpar, iar stratul amelo dentinar este subire (se realizeaz devitalizarea dintelui); -cnd dintele este integru se indic utilizarea coroanelor pariale i a inlay-urilor; profilaxia dentar: EA nu trebuie s transmit diferene de temperatur preluate din cavitatea oral ctre organul pulpar; pentru coroanele mixte, metalo-ceramice sau ceramice este necasar depulparea dinilor pentru a putea respecta morfologia anterioar preparaiei; profilaxia parodontal: EA trebuie s respecte conturul parodontal i s realizeze o nchidere marginal perfect; recuperarea morfologic: EA trebuie s aib o morfologie corect realizat n raport cu structura organic pe care se aplic: conturul gingival nu trebuie s aib nici surplusuri, nici minusuri, trebuie refacute punctele de contact, iar morfologia ocluzal a EA trebuie s se ncadreze n parametrii optimi ai ocluziei statice i dinamice; recuperarea funcional: EA trebuie s refac funciile masticatorii, fizionomice, fonetice i de deglutiie. 2.Biomecanice: EA trebuie s aib o bun rezisten la solicitrile mecanice complexe la care sunt supuse;
13

EA trebuie s transmit forele de masticaie de la nivelul corpului de punte la dinii de suport n axul acestora. Elementele de agregare utilizate n terapia conjunct sunt: - coroane metalice, - coroane semifizionomice: - metalo polimerice - metalo compozite - metalo ceramice - coroane fizionomice: - acrilice - compozite - ceramice - coroane de substituie, - inlay uri, - onlay uri. Corpul de punte: este reprezentat de dintii artificiali ce inlocuiesc dintii absenti din spatiul edentat al arcadei dentare; restaureaza integritatea morfologica a arcadei dentare. si functiile aparatului dento-maxilar; suporta presiunile masticatorii exercitate de dintii antagonistii la nivelul fetelor ocluzale si le transmite elementelor de agregare; trebuie sa fie rigid, nedeformabil; impreuna cu elementele de agregare formeaza o singura piesa protetica puntea dentara un ansamblu care restaureaza functiile afectate; Deoarece intreaga lucrare este rigida, nedeformabila, se impune o pregatire speciala a dintilor stalpi pentru a permite insertia pe campul protetic . 11.Raportul corpului de punte cu creasta Dupa raportul corpului de punte cu creasta alveolar : corp de punte cu raport in a ; corp de punte cu raport in semia corp de punte cu raport tangent linear la maxilar ; corp de punte cu raport tangent linear la mandibul ; corp de punte cu raport punctiform ; corp de punte suspendat. Forma corpului de punte i, mai ales, contactul su cu esuturile nconjurtoare va trebui s favorizeze curirea i autocurirea.
14

Este foarte important ca faa mucozal a corpului de punte, orientata ctre mucoasa crestei alveolare s prezinte o form i o prelucrare prin lustruire perfect care s favorizeze, ct mai puin, retenia alimentelor. Pentru a satisface toate aceste condiii s-au imaginat mai multe posibiliti de relaie a corpului de punte eu creasta edentat, care, n funcie de topografie, ncearc sa realizeze o ct mai bun autocurire. Relaia sau contactul dintre faa mucozal a punii i mucoasa acoperitoare a crestei edentate poate fi: n a, semia, tangenial, igienic, punctiform, suspendat. Corpul de punte cu contact n a ofer cele mai mari satisfacii din punct de vedere al fizionomiei i fonaiei. Este, dealtfel, singurul corp de punte la care dinii intermediari artificiali au dimensiunea i volumul identic cu cele ale coroanelor dinilor naturali. La toate celelalte corpuri de punte dinii artificial sunt mai mici dect cei naturali pe care i nlocuiesc. Cu toate avantajele funcionale i de rezisten sporit, acest tip de contact mixt al corpului de punte cu creasta edentat prezint o grava deficien nu permite, sub nici o form, curirea i auto-curirea. Aceasta se explic prin faptul c acest corp de punte mbrac ambele versante muchia crestei edentate pe o zon egal cu suprafaa de colet a dintelui nlocuit iar relaia ntre el i mucoas este de contact intim. Datorit acestei defeciuni, apar leziuni inflamatorii i degenerative cronice. Corpul de punte cu contact n semia Forma feei mucozale la acest corp de punte este n a pe versantul vesibular, pn la mijlocul crestei, de unde se rsfrnge rotunjit spre ocluzal, limitnd astfel un spaiu n form de pan (triungM). Acest spaiu poate fi curat. Fa de contactul n a asigur o mai bun igien. Are aceleai indicaii ca i contactul n a. Corpul de punte eu contact tangenial liniar Acest corp de punte este realizat n zona lateral maxilar, cnd dinii stlp au coroane nalte i creasta edentat are lime mic sau medie. Contactul feei mucozale cu creasta edentat se face pe versantul vestibular la nivelul liniei ce marcheaz coletul dinilor artificiali. Faa mucozal este plan cu direcia oblic de sus n jos i dinspre vestibular spre 1/3 ocluzal a feei palatinale.
15

n celelalte situaii, spaiul dintre faa mucozal i creast rmne ngust, curirea este anevoioas . Corpul de punte cu contact liniar la mandibul Prezint trei suprafee i o muchie mucozal. Suprafaa ocluzal este modelat, cu un relief cuspidat, concordant cu cuspidarea dinilor antagoniti, n aa fel, nct s se realizeze un angrenaj echilibrat i funcional. ngustarea este acceptat numai cnd distana ntre planul de ocluzie i creasta alveolar este foarte mic. Reducerea suprafeei ocluzale se poate realiza spre lingual, deoarece cuspizii linguali snt inactivi, pantele lor linguale nu particip la realizarea angrenajului interarcadic . Corpul de punte cu contact liniar la mandibul Suprafaa lingual este modelat uor convex n sens cervico-ocluzal, pentru a favoriza alunecarea fragmentelor alimentare n afara zonelor de retenie i pentru a fi mai uor de curat de limb i de mijloacele artificiale. Suprafaa lingual n sens meziodistal este neted, fr anuri, intermediarii nu snt nici mcar schiai i se obine o suprafa fr depresiuni, uor de curat, cu o direcie uor convergent, spre muchia crestei alveolare unde se ntlnete cu faa vestibular. Corpul de punte cu contact punctiform La acest corp punte faa mucozal a fiecrui dinte artificial este redus la un punct care vine n contact cu mijlocul crestei edentate. Feele proximale, vestibular i lingual sunt convergente spre zona cervical; din aceast cauz sub punctul de unire cu alt dinte artificial sau cu elementele de agregare, dintele are o form conic, locul unire cu dintele alturat este rotunjit pentru a reteniona mai puin alimentele. Acest tip de contact nu asigur o igien satisfctoare n situaia unor dini cu coroane scurte, asociai cu creste edentate nalte. Spaiile interdentare triunghiulare reprezint zone de retenie greu accesibile pentru autocurire. Individualizarea dinilor ntr-o zon foarte puin vizibil, nu mbuntete aspectul fizionomic al lucrrii protetice. Este realizat n zona lateral mandibular. Corpul de punte fr contact cu creasta edentat (suspendat). Conceperea unei astfel de relaii ntre faa mucozal a corpului de punte i creasta edentat pornete de la constatarea c raporturile n a, semia, tangenial sau punctiform, descrise mai sub, nu asigur o igien suficient.
16

Dac exist un spaiu mare (3-4 mm) ntre corpul de punte i creast, alimentele vor putea intra i iei uor din acest spaiu. Acest corp de punte are faa ocluzal modelat morfologic individualizat, feele vestibular i oral schiate n poriunea (1/3) ocluzal cu anuri de descrcare i de separare, aceste dou fee trec rotunjit spre faa mucozal care este uor convex, neted, fr delimitri sau anuri i foarte bine lustruit. Trecerea spre elementele de agregare se face rotunjit, astfel nct din profil are aspectul unui pod (punte) . Acest corp de punte este realizat n zona lateral- mandibulara cnd dinii stlpi snt nali sau creasta este atrofiat. n aceste situaii exist o distan de 7-8 mm de la planul de ocluzie la crest. Distana este necesar pentru a obine spaiul necesar igienic ii o grosime a corpului de punte care s-i asigure rezisten. 12.Detalierea etapelor clinice de realizare a punilor dentare Pe baza examenului clinic se elaboreaz planul de tratament protetic,al crui finalitate o reprezint puntea dentar ca i o construcie protetic realizat pe baza principiilor generale biofuncionale,biomecanice i bioprofilactice adaptate la cazul clinic. Elementele principale vizeaz prioritar suportul dento-parodontal,elementele de agregare i corpul de punte. 1.Examinarea pacientului i stabilirea indicaiilor de tratament: Examen clinic exobucal i endobucal; Examene complementare; Modele de studiu; Alegerea dinilor stlpi; Alegerea elementelor de agregare; Alegerea corpului de punte; Alegerea materialelor; Protezarea provizorie. 2.Pregtirea preprotetic 3.Msuri n vederea protezrii provizorie 4.Pregtirea dinilor stlpi 5.Protezarea provizorie 6.Amprentarea n vederea realizrii elementelor de agregare 7.Realizarea elementelor de agregare n laborator 8.Proba i adaptarea elementelor de agregare 9.Amprentarea pentru corpul de punte
17

10.Realizarea prii metalice a corpului de punte i solidarizarea elementele de agregare 11.Proba i adaptarea prii metalice,alegerea culorii 12.Realizarea componentei fizionomice 13.Proba i adaptarea punii 14.Cimentarea definitiv. Etape clinico-tehnice:punte dintr-o singura bucata 1.Examinarea pacientului i stabilirea indicaiilor de tratament: 2.Pregtirea preprotetic 3.Msuri n vederea protezrii provizorie 4.Pregtirea dinilor stlpi 5.Protezarea provizorie 6.Amprentarea cmpului protetic(bonturi,dini vecini,creasta alveolar,arcada amtagonist,inclusiv relaia ocluzal) 7.Realizarea prii metalice n laborator 8.Proba i adaptarea prii metalice,alegerea culorii 9.Realizarea componentei fizionomice 10.Proba i adaptarea punii 14.Cimentarea provizorie sau definitiv. Stabilirea diagnosticului const n bilanul leziunilor odontale,parodontale,edentaiei ,etiologia dizarmoniilor ocluzale care sunt date n deto-prodontogram.Pe baza lor se elaboreaz planul de tratament ce trebuie epuizat i care trebuie prezentat pacientului pentru a-i obine consimmntul. Pregtirea preprotetic Se pregtete pacientul din punct de vedere psihic dar i cmpul protetic n vederea restaurrii prin punte dentar: Ablaia lucrrilor protetice incorecte; Tratamente odontale cu refacerea celor necorespunztoare; Tratamentul leziunilor odontale complicate; Tratamentul leziunilor parodontale; Tratamentul disfunciei ocluazale; Tratamentul mucoasei i al crestei alveolare edentate pentru viitoarele raportulri cu corpul de punte; Tratamentul dinilor stlpi n vederea acoperirii lor cu microproteze.

18

13.Amprentarea campului protetic:controlul fluidelor bucale Controlul fluidelor bucale Rulouri de vat i comprese Aspiratorul de saliv, svedopterul, aspiratorul chirurgical Medicaia antisialogog: Anticolinergice: Atropina, diciclomina,bromura de metantelina (Banthine 50mg.)sau bromura de propantelin (ProBanthine15mg.) Pruden la btrni i la persoanele cu afeciuni cardiace sau glaucom De elecie CLONIDINA (antihipertensiv) 0,2mg 14.Amprentarea campului protetic:evictiunea gingivala n vederea facilitrii accesului materialului de amprent n zona subgingival, atunci cnd limita cervical a preparaiei a fost plasat la acest nivel, se recurge la eviciunea gingival. Aceast intervenie trebuie s asigure n zona subgingival un spaiu lipsit de fluide (pentru momentul amprentrii) cu o adncime i grosime care s permit etalarea materialului de amprent cu dimensiuni minime asiguratorii ale calitii amprentrii. Metoda mecanic Metoda mixt: chemo-mecanic:nururi, Substane astringente, Instrumente de introdus nurul Metoda chiuretajului gingival rotativ Metoda electrochirurgical Metoda laserului Tehnici: CONDIII -Sntatea esutului moale Nivelul pragului Calitatea restaurrii provizorii Ajutor suplimentar =0.12% clorhexidin apa de gur cu 2 spt. nainte de amprentare.Pentru a obine un bun acces al materialului de amprent subgingival Deplasarea lateral a esutului moale =cantitate adecvat a materialului de amprent Deplasarea vertical a esutului moale =expune zona dentar nelefuit dincolo de limita cervical a preparaiei Efectele negative asupra parodoniului, n condiiile utilizrii corecte a fiecrei metode de eviciune gingival, permit dispunerea acestora (metodelor) n urmtoarea ordine, plecnd de la cele mai puin traumatizante: inelul de Cu nurul neimpregnat
19

chiuretajul rotativ nur impregnat bisturiu electric Efectul obinut prin eviciunea gingival trebuie s persiste att timp ct se realizeaz amprentarea; el nu trebuie s dispar imediat dup ndeprtarea nurului deoarece, n acest caz, efortul de obinere a eviciunii ar deveni inutil. Caracteristicile unei metode de eviciune gingival uor de aplicat; nedureroas; cu aciune rapid; cu efect suficient de lung pentru a permite manevrele clinice necesare amprentrii; nesngernd; fr efecte secundare generale (creterea ritmului cardiac, TA, dezechilibru endocrin, alergie, citotoxicitate); fr efecte semnificative locale (retractii, necroze). Factorii care influeneaza alegerea unei metode de eviciune gingival: generali: diabet, cardiopatie, pace-maker, HTA, hipertiroidie, consumatori de IMAO, stri alergice locali: plasarea limitei cervicale a preparaiei; condiii parodontale: gingie subire, aderent, grosimea osului alveolar vestibular; natura i amplitudinea retraciei gingivale inerente oricrei metode. 15.Amprentarea campului protetic:clasificarea materialelor de amprenta utilizate in protetica fixa MATERIALE DE AMPRENT UTILIZATE N PROTETICA FIX Pogiolli clasific materialele de amprentare n: Rigide ghips, polimetil-metacrilat, Mucoseal Semirigide - - termoplastice, bucoplastice Elastice hidrocoloizi reversibili i ireversibili, elastomeri de sintez. Clasificarea materialelor de amprent dup D.Munteanu i D.Bratu: Rigide i semirigide ireversibile- gipsuri,polimeri acrilici,paste ZOE Rigide reversibile-materiale termoplastice:compounduri Stents,gutaperca, cerurile, materiale bucoplastice Elastice reversibile-hidrocoloizi agar agar Elastice ireversibile- hidrocoloizi ireversibili:alginate,elastomeri de sintez,polisulfuri,siliconi,polieteri,poliuretano-dimetilmetacrilat
20

16.Clasificarea tehnicilor de amprentare Clasificarea procedelor de amprentare a cmpului protetic n protetica fix se realizeaz n funcie de : a).timpii de lucru: ntr-un singur timp(monofazic) n doi timpi(bifazic) b).numrul componentelor folosite: Amprenta cu o component Amprenta cu dou componente. In literatura de specialitate s-a impus urmatoarea nomenclatura pentru clasificarea tehnicilor de amprentare (Witz 1977). Amprenta unimaxilar : Amprenta obinuit sau ntr-un timp; Amprenta n doi timpi; Amprenta de splare (n doua faze); Amprenta n dublu amestec; Amprenta compus (sandwich); Amprenta pentru RCR. Amprenta bimaxilar. Amprenta unitar, cu mase termoplastice sau mase elastice (elastomeri de sinteza) n tub (inel) de cupru. Amprenta bimaxilar, cu masa termoplastic i elastomeri de sintez sau cu elastomeri de sintez chit i fluid n lingura special. 17.Amprenta intr-un singur timp Materialul ales pentru amprentare se depune ntr-o lingur universal, care este aezat pe cmpul protetic. Aceast amprent se realizeaz pentru nregistrarea dinilor antagoniti. Materialul folosit este reprezentat n general de hidrocoloizii ireversibili. Pentru toate amprentele cu elastomeri de sintez este pregtit anul gingival. INDICAII: Amprenta arcadelor antagoniste Amprente preliminare n vederea realizrii modelelor pe care se confecioneaz portamprentele individuale Amprente finale cu elastomeri de sintez. Amprentele monofazice se pot realiza utiliznd: Portamprente standard-hidrocoloizi ireversibili Portamprente individuale-elastomeri de sintez
21

Portamprente speciale-hidrocoloizi reversibili. 18.Amprenta in doi timpi In primul timp pe dintele preparat si in fundel de sac gingival se depune prin injectare elastomerul fluid. In timpul doi,siliconul solid preparat cu reactivul,depus intr-o lingura universala se aseaza pe campul protetic,ca sa inglobeze siliconul fluid. In aceasta categorie poate sa fie introdusa tehnica de amprentare prin injectare. 19.Amprenta in dublu amestec Amprenta n dublu amestec utilizeaz doi elastoneri de consistene diferite. Avantajele acestei tehnici sunt legate de priza concomitent a celor dou materiale,care mpiedic deformarea elastic a elastomerului chitos de ctre cel fluid;tensiunile interne sunt intens diminuate ,iar exactitatea este mult mrit. Tehnica: - santul gingival este preparat dupa o metoda cunoscuta si preferata de specialist - in prima faza,materialul elastomer chitos este depus in lingura universala.asezat pe arcada unde este situat bontul dentar. Sunt efectuate cateva miscari in plan orizontal. Se obtin impresiunile dintilor marite si deformate , lingura impreuna cu materialul de amprentare sunt indepartate imediat din cavitatea bucala. - Materialul chitos indepartat, in stare plastica, este uscat. Elastomerul fluid ,pregatit de asistenta ,tras in seringi,se depunde in santul gingival,pe suprafata bontului si pe suprafata materialului chitos din lingura,care este tot in faza plasttica. - Lingura cu cele doua materiale se reintroduce in cavitatea bucala si se aseaza pe arcada dentara - In timpul prelucrarii materialelor nu se executa presiuni. - Dupa priza,amprenata este indepartata din cavitatea bucala si se examineaza sistematic toate elementele..

22

20.Amprenta bimaxilara Indicatii: -ocluzie stabila(sa existe stop ocluzal distal) - 1-2 coroane solo - RCR Contraindicatii : - mai mult de 2 coroane solo - punti - coroane elemente de agregare pt proteze - pacientul nu poate sa ocluda in IM cu lingura in cavitatea bucala - ocluzie instabila 21.Amprenta segmentara Se realizeaza in doi timpi: Amprenta unitar; Amprenta de situaie. Amprenta unitara este amprenta care inregistreaza un singur dinte preparat pt reconstituire,acoperire sau substitutie. Aceasta prezinta 2 elemente caracteristice:forma bontului dentar cu toate aspectele posibile(trunchi de con mai apropiat de cilindru sau de con) si dimensiunea bontului dentar la nivelul feteleor laterale,cuprinse intre spatial gingivodentar si fata ocluzala sau marginea incizala. De asemenea dimensiunile fetei ocluzale pt dintiii laterali si marginea incizala pt dintii frontali, limita gingivala este intotdeauna fidel inregistrata. Tehnici pt amprentarea unitara: -tehnica clasica si cea moderna ambele folosesc ca si microportamprenta inelel sau cilindrul de cupru care poate fi confectionat in laborator sau poate fi prefabricat si comercializat sub diferite dimensiuni. Amprenta de situatie - este al doi lea timp al amprentei segmentare care se poate finaliza cu elastomeri de sinteza sau hidrocoloizi inserati in portamprente care cuprind o hemiarcada sau arcada intreaga. Amprenta prin care in cursul unei singure manopere se inregistreaza arcada dentara cu preparatia ,antagonistii si rapoartele ocluzale.Se poate realiza in 1,2 sau 3 timpi. Amprenta de situaie n trei timpi: Timpul 1-cu elastomeri de sintez n portamprent se nregistreaz arcada ce preparaia dentar,incluznd amprenta unitar Timpul 2- elastomeri de sintez sau hidrocoloizi ireversibili se nregistreaz arcada antagonist
23

Timpul 3-cu cear,elastomeri de sintez,mase termoplastice sau paste ZOE se nregistreaz raporturile de ocluzie. Amprenta de situaie n doi timpi: Timpul 1-1-cu elastomeri de sintez n portamprent se nregistreaz arcada ce preparaia dentar,incluznd amprenta unitar Timpul 2-cu cear,elastomeri de sintez,mase termoplastice sau paste ZOE se nregistreaz antagonitii i raporturile de ocluzie. Amprenta de situaie ntr-un singur timp: n cursul unei singure manopere se nregistreaz arcada dentar cu preparaia,antagonitii i raporturile de ocluzie. 22.Inregistrarea ocluziei Ocluzie stabil : pacieni cu contacte ocluzale stabile n IM, DVO normal poziionarea manual a modelelor n IM nregistrarea poziiei de IM Ocluzie instabil: pacieni cu contacte ocluzale instabile, DVO incert nregistrarea poziiei RC Fr ocluzie: pacieni fr contacte ocluzale ntre dinii restani nregistrarea RC cu ajutorul abloanelor de ocluzie Reprezint o amprent a feelor ocluzale (margini incizale) ale ambelor arcade aflate n raportul dorit . Trebuie s cuprind ct mai muli dini. Nu trebuie s depeasc ecuatorul clinic. Nu trebuie s acopere sub nici o form prile moi deoarece acestea reprezint zone reziliente. Nu trebuie s fie perforat n cazul nregistrrii RC. Materiale: Cear de ocluzie (Beautypink) Cear cu adaos de pulberi metalice (cuprowax) Cear armat cu folie de aluminiu (aluwax) Pastele ZOE-colofoniu pe diferite suporturi Polieteri speciali (Ramitec-ESPE)
24

Siliconi de adiie speciali ( Dimension Bite- ESPE, Regisil 2x- DeTrey, Kristall Omicron dental, etc.) 23.Pregatirea preprotetica in tratamentul edentatiei partiale prin puni dentare Tratamentul preparator FAZA 1 Intervenii terapeutice iniiale: 1. Terapia parodontal iniial (antiinflamatorie, nonchirurgical); 2. Controlul cariilor dentare; 3. Extracii evaluarea preliminar a breelor edentate; 4. ndeprtarea nlocuirea restaurrilor defectuoase; 5. Tratamentul endodontic, inclusiv intervenii chirurgicale auxiliare; 6. Restaurarea dinilor devitali i/sau cu distrucii coronare/radiculare severe; 7. Protezarea provizorie / tranzitorie fix / mobilizabil; Echilibrarea ocluzal preprotetic Evaluarea parodontal; rspunsul parodontal la terapia iniial; modificarea planului de tratament chirurgical parodontal. Echilibrarea ocluzal preprotetic (Conservator vs Reorganizare ?) Obiective generale: respectarea principiilor ocluziei funcionale; masticaie bilateral i comfortabil; absena tasrii interdentare a alimentelor. Tratamentul preparator FAZA 2 Parodontal chirurgical I (controlul inflamaiei, intervenii regenerative): Scaling, chiuretaj parodontal n cmp deschis Intervenii regenerative Ortodontic (eventual intervenii chirurgicale ortodontice i/sau ortognatice) 6 luni Parodontal chirurgical II (controlul pungilor parodontale): -Intervenii de chirurgie parodontal pentru pungi parodontale persistente, cu sau fr defecte osoase (n general intervenii rezective) Intervenii chirurgicale premergtoare fazei restauratorii finale : Creterea nlimii coroanelor clinice Remodelarea estetic a coletului clinic
25

Tratamentul retraciilor gingivale Tratamentul defectelor muco-gingivale Tratamentul afectrilor furcale Intervenii asupra crestelor edentate Intervenii chirurgicale pre-implantare i implantare Augmentarea crestelor edentate Tratamentul parodontal urmrete: ndeprtarea factorilor de iritaie parodontal prin detartraj,ndeprtarea microprotezelor neadaptate axial i transversal,inclusiv a punilor care nu realizeaz spaiul necesar pentru papila interdentar; ndeprtarea esuturilor alterate prin intervenii chirurgicale pentru a realiza refacerea parodoniului. Chiuretajul subgingival ,gingivectomia simpl,operaia NewmannWhitmann,gingivoalveoloplastii. Aceste intervenii urmresc eliminarea pungilor parodontale i refacerea conturului fiziologic al gingiilor i al crestelor alveolare. Alte intervenii: Premolarizare dup expunerea furcaiei cu ajutorul lambourilor; ndeprtarea hiperplaziilor medicamentoase; Reacoperirea rdcinilor parial denudate cu ajutorul membranelor; Eliminarea fisurilor Stielmann-fisuri longitudinale sub form de apostrof n dreptul dinilor aflai n traum ocluzal; Imobilizarea dinilor mobili ce pot fi realizate prin metode fixe(colaj curini compozite); Pulpectomia dinilor parodontotici; Refacerea zonelor de contact interdentare prin obturaii,microproteze sau tratament ortodontic. Pregtirea preprotetic ocluzal: Depistarea i ndeprtarea prin lefuire selectiv a contactelor i interferenelor premature; Realizarea unui plan de ocluzie funcional n armonie cu curbele de ocluzie sagital i transversal; Amputri coronare dup pulpectomii n situaia n care folosim agregri intraradiculare; Extracia dinilor extruzai sau egresai; Ablaia microprotezelor sau a punilor dentare care modific planul de ocluzie. Tratamentul ortodontic const n : Rezolvarea anomaliilor de poziii;
26

Rearanjarea prin repoziionare a caninului inclus prin metode chirurgical-ortodontice; Rezolvarea angrenajelor inverse,n special a celor frontale. Alte intervenii chirurgicale: Rezecia apical n parodontitele apicale cronice granulomatoase; Chiuretajul periapical la dinii cu microproteze agregate intraradicular; Premolarizarea care urmrete pstrarea unei rdcini cu valoare protetic bun i ndeprtarea celor care nu au implantare; Extracia dinilor inclui; Intervenii pentru chisturi,tumori,ndeprtarea epulidelor. Pregtirea parodoniului dinilor stlpi Premolarizare cu lambou sau operaie n cmp deschis Repoziionarea coletului clinic n migrri postextracionale; Implant transfixiant; Excizia festonului gingival hiperplazic situat proximal nspre spaiul edentat. Pregtirea parodoniului dinilor stlpi Premolarizare cu lambou sau operaie n cmp deschis Repoziionarea coletului clinic n migrri postextracionale; Implant transfixiant; Excizia festonului gingival hiperplazic situat proximal nspre spaiul edentat. Pregtirea preprotetic a osului crestei reziduale Se ndeprteaz resturile radiculare i granuloamele reziduale; Regularizarea crestei pentru nivelarea osului restant n ndeprtarea exostozelor i a ciocurilor osoase; ndeprtarea surplusului de esut restant pentru crearea spaiului protetic vertical; Intervenii ajuttoare implantelor-sinus lift. 24.Prepararea dinilor stlpi pentru puni dentare Prepararea dintilor reprezinta poate cea mai importanta etapa din cursul realizarii unei restaurari protetice fixe. Ea trebuie efectuata corect si meticulos deoarece poate influenta vitalitatea pulpara sau compromiterea dintelui printr-un tratament endodontic incorect. Principii comune tuturor preparatiilor: BIOMECANICE Conservarea tesuturilor dentare restante ; Asigurarea formei de retentie si stabilitate; Rezistenta structurala ;
27

Integritate marginala; Prepararea dinilor stlpi pentru puni dentare BIOLOGICE Integrarea sistemului stomatognat in contextul organismului ; Protectia psihicului pacientului ; Integrarea ocluzala a restaurarii ; Protectia biologiei pulpare ; Protectia parodontiului marginal; ESTETICE Vizibilitatea minima a metalului (cand acesta exista); Suprafete ocluzale din ceramica; Grosime maxima a materialului de placare; Margini subgingivale. Optimizarea unuia influenteaza frecvent, in mod negativ, pe altul. CONSERVAREA STRUCTURILOR DURE DENTARE Unul din principiile de baza ale prepararii dintilor pentru o protezare fixa este conservarea unei cantitati cat mai mari de tesuturi dure dentare si protejarea acestora, in limitele respectarii principiilor biomecanice, biologice si estetice. Scurtarea excesiva a bontului sau crearea unei convergente ocluzale exagerate a peretilor sai axiali reduc inutil retentia si stabilitatea. Recomandari pentru conservarea structurilor dure dentare in cursul prepararii bonturilor 1. Se alege acel tip de restaurare care necesita o preparare cu un sacrificiu cat mai mic de substanta dura dentara; ca regula generala: un dinte se prepara pentru o coroana de invelis numai atunci cand coroana partiala este contraindicata; 2. Peretii axiali ai bontului cu convergenta ocluzala minima; 3. Prepararea uniforma a suprafetelor axiale ale dintelui; 4. Prepararea anatomica a suprafetei ocluzale a bontului, urmarindu-se pantele cuspidiene; 5. Geometria zonei terminale a bontului se alege astfel incat sa fie cat mai conservatoare; Chanfrein-ul conserva tesuturile dentare mai bine decat pragul; 6. Se va evita extinderea inutila a prepararii in santul gingival. RETENTIA SI STABILITATEA Retentia si stabilitatea asigurate de bont trebuie sa fie suficient de mari pentru a se opune fortelor care tind sa desprinda restaurarea.
28

Retentia si stabilitatea depind la randul lor de forma geometrica a bontului dentar. Forma de retentie se opune indepartarii restaurarii de-a lungul axei de insertie a prepararii dentare. Forma de stabilitate previne mobilizarea protezei fixe sub actiunea fortelor ocluzale. Elementul fundamental al retentiei consta in conformarea a doua suprafete opozante: o - doua suprafete externe, cum ar fi peretii vestibulari si orali ai bontului preparat pentru o coroana de invelis (retentie de manson); - doua suprafete interne, cum ar fi peretii vestibulari si orali ai unei cavitati ocluzale preparate pentru inlay (retentie prin incastrare); Prepararea dinilor stlpi pentru puni dentare Retentia unei proteze fixe este conditionata de urmatorii factori : Intensitatea fortelor care tind sa desprinda restaurarea; Geometria bontului: o - paralelismul sau gradul de convergenta ocluzala ai o peretilor axiali opozanti; o - marimea suprafetei bontului; o - numarul posibilelor axe de insertie; o - zonele de ciment aflate sub influenta fortelor de o forfecare; o - concentrarea de stress la interfata bont-cimento restaurare. Retentia extra si intracoronara Rugozitatea suprafetei bontului; Rugozitatea suprafetei interne a restaurarii; Materialul din care este confectionata restaurarea; Tipul fixarii; Grosimea stratului de ciment . Convergenta ocluzala a peretilor axiali Bont cu peretii axiali avand o convergenta axiala exagerata, la care solicitarile din stratul de ciment sunt de tip tensionat. Bont cu peretii axiali aproape paraleli, la care stratul de ciment va fi supus la forfecare. Peretii opozanti externi ai bontului se vor prepara convergenti spre ocluzal intr-un unghi de convergenta de 6 Acesta ia nastere prin
29

inclinarea fiecarui perete axial al bontului cu 3 fata de axa de insertie. Unghiul de convergenta de 6 se obtine practic prin prepararea bontului cu o freza diamantata efilata care are un grad de inclinare a suprafetelor externe de 2-3. (unghiul pe cere-l fac limbile unui ceas care arata ora 12:01 este de 5.5). Marimea suprafetei bontului Cu cat suprafata bontului este mai mare, cu atat retentia este mai buna. Suprafata ocluzala nu contribuie prea mult la retentia totala, importanta fiind lungimea peretilor axiali ai bontului. Pentru bonturile scurte se indica compensarea retentiei deficitare prin prepararea unor pereti axiali cu o convergenta ocluzala mai mica, de aproximativ 4. Retentia unei coroane de invelis este dubla fata de cea a unei coroane partiale. Retentia este mai mare la bonturile cu o coroana clinica voluminoasa Axul unic de insertie Ax de insertie unic care imbunatateste retentia restaurarii (a). Un bont cu multiple axe de insertie ofera retentie mai redusa (b) Un ax de insertie unic va asigura o retentie maxima. El se obtine prin prepararea unor pereti axiali lungi, aproare paraleli, si prin conformarea unor santuri si casete aditionale. Prin prepararea de santuri si casete suplimentare se urmareste cresterea suprafetei axiale a bonturilor scurte. Prepararea canelata a molarilor cu retractii parodontale creste si ea retentia bontului. Fiecare concavitate ofera o retentie aditionala prin asigurarea unei axe unice de insertie a restaurarii. Concentrarea de stress Stressul este concentrat la muchia ocluzo-axiala a bontului. Rotunjirea muchiilor bontului reduce concentrarea de stress la interfata bont ciment restaurare si creste astfel retentia restaurarii. STABILITATEA Dislocarea unei restaurari cimentate se realizeaza prin efectul de parghie, care genereaza tensiune si forfecare in pelicula de cement. Efectul de
30

parghie este unul din cele mai frecvente cauze ale descimentarii restauratiilor. Sunt posibile doua situatii: pe dintii stalpi malpozitionati sau; in cazul unei proteze fixe cu extensie (in consola). Stabilitatea depinde de urmatorii factori: lungimea bontului; diametrul bontului; convergenta ocluzala a suprafetelor axiale; proprietatile fizice ale cimentului de fixare. Lungimea si diametrul bontului Variatii ale stabilitatii in functie de lungimea bontului. Peretii axiali mai lungi impiedica bascularea restaurarii pe bont mai bine decat cei scurti . Variatii ale stabilitatii in functie de diametrul bontului. Un bont cu diametrul mai mic se opune mai bine miscarii de pivotare decat un bont mai ingust. Convergenta ocluzala a peretilor axiali Influenta unghiului de convergenta asupra zonei de stabilitate. La un bont cu inclinarea ocluzala minima a peretilor opozanti, zona de stabilitate acopera aproape jumatate din suprafata axiala. Un bont cu un unghi de convergenta exagerat va avea o zona de stabilitate redusa, plasata in apropierea suprafetei ocluzale . AXUL DE INSERTIE = linia imaginara de-a lungul careia se insera sau se indeparteaza restaurarea de pe bont . Axul de insertie a unui bont frontal preparat pentru o coroana de invelis va fi paralela cu axul lung al dintelui . Daca axul este inclinat prea mult spre vestibular, pe suprafata vestibulara ia nastere un unghi proeminent, care favorizeaza fie supraconturarea suprafetei vestibulare a restaurarii (probleme parodontale), fie transparenta opacului, daca materialul de restaurare este modelat la o grosime normala (probleme estetice) . Daca axul de insertie este orientat prea mult spre lingual, suprafata vestibulara o va intersecta pe cea orala, scurtand exagerat bontul si afectand vitalitatea organului pulpar . Axul de insertie in plan mezio-distal Inclinarea axei de insertie trebuie sa fie paralela cu zonele de contact ale dintilor adiacenti. In caz contrar, apar forte care imping in afara' restaurarea si impiedica adaptarea corecta a acesteia pe bont. Tendinta de a realiza retusuri ulterioare va avea consecinte negative la nivelul
31

suprafetelor proximale ale dintilor care marginesc bontul (de exemplu, aparitia de leziuni carioase). Zona de contact interdentar va fi inevitabil aplatizata, cu consecinte asupra ambrazurilor si a spatiului interdentar, favorizand inflamatia parodontiului marginal. REZISTENTA STRUCTURALA Rezistenta structurala a restaurarii poate fi asigurata printr-o preparare corecta a dintelui, prin adaugarea unor structuri de intarire, prin alegerea judicioasa a designului zonei terminale a bontului si a materialului din care se confectioneaza restaurarea. Prepararea bontului Bontul trebuie sa asigure spatiul necesar pentru confectionarea unei restaurari cu peretii suficient de grosi care sa reziste in timp la fortele ocluzale, iar contururile axiale normale vor preveni aparitia afectiunilor parodontale. Profilaxia afectiunilor parodontale si a dizarmoniilor ocluzale constituie coordonatele majore care ghideaza toate fazele clinice si de laborator in protezarea fixa. Prepararea suprafetei ocluzale - se va face uniform, urmarind pantele cuspidiene si santurile corespunzatoare - in final forma suprafetei ocluzale a bontului va reproduce forma suprafetei ocluzale a dintelui. Prepararea ocluzala insuficienta nu asigura spatiul necesar pentru o restaurare de grosime adecvata. Pentru aliajele din aur si crom-cobalt trebuie sa se asigure un spatiu liber de: 1,5 mm la nivelul cuspizilor de sprijin (vestibulari mandibulari si palatinali maxilari) si 1mm la nivelul cuspizilor de ghidaj. Coroana metalo-ceramica necesita un spatiu aditional de 0,5 mm. Coroanele integral ceramice reclama un spatiu interocluzal de 2 mm. Prepararea corecta a suprafetei ocluzale trebuie sa reproduca pantele cuspidiene. Se va evita aplatizarea suprafetei ocluzale bontului . Bizotarea cuspizilor de sprijin = crearea unui plan inclinat (bizou) larg pe versantele orale ale cuspizilor palatinali si pe versantele vestibulare ale cuspizilor vestibulari mandibulari . Prepararea suprafetelor axiale Prepararea insuficienta a suprafetelor axiale = distorsionari ale bonturilor, care conduc la: a. restaurari prea subtiri si deformabile sau la ; b. supraconturari axiale nocive pentru parodontiul marginal. INTEGRITATEA MARGINALA
32

Pentru ca adaptarea sa fie cat mai corecta, limitele cervicale ale prepararii trebuie sa fie foarte precise, reproductibile si vizibile clar pe modelul de lucru. Forma ideala a zonei terminale a bontului trebuie sa satisfaca urmatoarele criterii: 1. Sa fie usor de preparat. 2. Sa poata fi observata usor in amprenta si pe model. 3. Sa ofere o limita precisa pe care sa se adapteze marginea finisata a machetei. 4. Sa permita adaptarea marginala precisa a restaurarii. 5. Sa asigure o grosime suficienta materialului din care se confectioneaza restaurarea. Astfel macheta poate fi manevrata fara a exista riscul de deformare. In aceste conditii restaurarea va avea o rezistenta structurala mai mare la solicitarile ocluzale si un aspect estetic mai placut. 6. Sa conserve pe cat posibil structurile dure dentare, dar nu in detrimentul celorlalte criterii. 7. Jonctiunea gingivo-protetica trebuie localizata intr-o zona controlabila de medic si pacient, preferabil supragingival. Exista patru forme de preparare a zonei terminale: prag cu bizou; Chanfrein; cu prag; fara prag. 25.Prepararea dinilor stlpi pentru puni dentare:PREPARATII PENTRU INCRUSTATIILE M.O.D. Forma de ic a inlay-ului creste riscul la fractura daca nu se protejeaza cuspizii restanti prin utilizarea unei placari din aliaj turnat peste suprafata ocluzala Caracteristici ale cavitatilor preparate pentru incrustatiile din compozit, fata de cele pentru inlay-uri din aliaje nobile: peretii cavitatii trebuie sa fie usor divergenti (10-20); nu exista bizou la nivelul suprafetei ocluzale a cavitatii; se pot realiza forme de casete, cu unghiurile rotunjite; prepararea se va realiza cu ajutorul unei freze fissure sau a unui freze diamantate cilindro-conice cu varful rotunjit; limitele prepararii nu trebuie sa fie situate la nivelul zonelor de contact ocluzal datorita riscului de fractura a marginii restaurarii;
33

adancimea cavitatii trebuie sa fie de minim 1,5 mm, terminandu-se la 0,5 mm in dentina (grosimea inlay-ului trebuie sa fie de minim 1 mm in zonele unde nu exista concentrare de stress si cel putin 1,5 mm in zonele de contact ocluzal); toate marginile suprafetelor proximale sunt extinse vestibular si oral catre dintii adiacenti, pentru a putea permite o finisare corecta cu discuri si benzi. Particularitati ale cavitatilor preparate pentru incrustatii integral ceramice Toate muchiile si unghiurile sunt rotunjite, pentru a diminua riscul fracturilor. Nu necesita prepararea unui bizou la nivelul marginilor cavitatii pentru a obtine o cimentare corecta a restaurarii la acest nivel. Spatiul dintre inlay si dinte este completat de catre cimentul diacrilic care este putin solubil in apa si adera atat la dinte, cat si la incrustatie. Bizoul ocluzal este contraindicat deoarece el este insotit de realizarea unei margini foarte fine din ceramica ce va tinde sa se fractureze chiar in momentul verificarii incrustatiei. Pragul preparat chanfrein, limitat la nivelul smaltului, va permite o cimentare marginala mai eficienta. Unghiurile interne in cazul cavitatilor preparate pentru incrustatii integral ceramice trebuiesc rotunjite. Caracteristicile unei cavitati preparate in vederea inserarii unei incrustatii integral ceramice: Muchia marginala ocluzala conformata in chanfrein. Unghiuri si muchii rotunjite. Planseul prepararii plan sau concav. Pereti axiali usor divergenti. 26.Prepararea dinilor stlpi pentru puni dentare :Prepararea unui bont pentru o coroana partiala 4/5 Schema prepararii unui bont pentru o coroana partiala 4/5 (premolar maxilar) 1. Sant proximal: retentie, stabilitate si rezistenta structurala. 2. Perete vestibular: integritate marginala. 3. Bizou vestibular: integritate marginala. 4. Sant transversal ocluzal: rezistenta structurala. 5. Suprafata ocluzala: rezistenta structurala. 6. Bizou extern pe cuspidul de sprijin: rezistenta structurala.
34

7. Perete axial: retentie, stabilitate, rezistenta structurala si protectie parodontala. 8. Zona terminala in chanfrein: integritate marginala si protectie parodontala. Schema prepararii unui bont pentru o coroana partiala 4/5 (molar mandibular) 1. Suprafata ocluzala: rezistenta structurala. 2. Sant proximal: retentie, stabilitate si rezistenta structurala. 3. Perete axial: retentie, stabilitate, rezistenta structurala si protectie parodontala. 4. Zona terminala in chanfrein: integritate marginala. 5. Perete vestibular: integritate marginala. 6. Bizou vestibular: integritate marginala. 7. Prag ocluzal: rezistenta structurala. 8. Bizou extern pe cuspidul de sprijin: rezistenta structurala Coroana 4/5 inversa indicata la molarii inferiori inclinati lingual; se lasa libera fata linguala si se acopera suprafata vestibulara. 27.Prepararea dinilor stlpi pentru puni dentare: Prepararea pentru o coroana 3/4 Etape ale prepararii unui bont pentru o coroana partiala 3/4 (canin maxilar): a - slefuirea reductionala a suprafetei palatinale supragingulare; b - slefuirea reductionala a marginii incizale Etapele prepararii unui bont pentru o coroana partiala 3/4 (canin maxilar): a - slefuirea suprafetei palatinale axiale; b - slefuirea suprafetei proximale Prepararea unui canin maxilar pentru o coroana Etapele prepararii unui bont pentru o coroana partiala 3/4 (canin maxilar): a - prepararea santului proximal; b - prepararea santului transversal Daca amplasarea santurilor nu este determinata foarte precis inainte, va apare o expunere nedorita a metalului in ambrazurile proximale Prepararea unui bont pentru o coroana partiala 3/4 la un canin maxilar: 1. Zona terminala in chanfrein: rezistenta structurala.
35

2. Perete axial: retentie, stabilitate, rezistenta structurala si protectie parodontala. 3. Suprafata palatinala: rezistenta structurala. 4. Sant transversal incizal: rezistenta structurala. 5. Bizou incizal: integritate marginala. 6. Perete vestibular: integritate marginala. 7. Sant proximal: retentie, stabilitate si rezistenta structurala. 28. Prepararea dinilor stlpi pentru puni dentare: Prepararea pentru coroana partiala cu crampoane (pinledge) Prepararea lacasurilor pentru crampoane la pinledge Se folosesc trei crampoane, doua incizale si unul cingular. Stabilitatea este asigurata, pe langa dispunerea crampoanelor, de doua trepte transversale, una in 1/3 incizala, cealalta la cingulum. In aceste trepte se prepara trei puturi dentinare pentru crampoane. Rezistenta este asigurata de barele metalice care se sprijina pe cele doua trepte. Schema prepararii unui bont pentru o coroana partiala cu crampoane modificata (incisiv maxilar) 1. Nisa si orificiu pentru crampon: retentie si stabilitate. 2. Sant proximal: retentie, stabilitate si rezistenta structurala. 3. Suprafata palatinala: rezistenta structurala. 4. Nisa si orificiu pentru crampon: retentie si stabilitate. 5. Bizou incizal: integritate marginala. 6. Sant transversal incizal: rezistenta structurala. 7. Perete vestibular: integritate marginala. 8. Santuri proximale: retentie, stabilitate si rezistenta structurala. 9. Slefuire axiala: retentie, stabilitate, rezistenta parodontala. 10. Zona terminala in chanfrein: rezistenta. 29. Prepararea dinilor stlpi pentru puni dentare:prepararea dintilor pentru coroane de invelis In functie de materialele din care sunt confectionate ele se impart in trei categorii: metalice nemetalice mixte. Coroanele de invelis metalice se impart in: coroane turnate, cu sau fara grosime dirijata, coroane din doua bucati (inel si capac turnat)
36

coroane stantate. Coroanele nemetalice sau fizionomice se confectioneaza din: ceramica, materiale compozite rasini acrilice (ca restaurari provizorii). Coroanele mixte prezinta o componenta metalica si un placaj estetic; ele pot fi: coroane metalo-ceramice, metalo-compozite metalo-acrilice. PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE TURNATE METALICE Etapele prepararii unui bont pentru o coroana turnata (molar mandibular): a - slefuirea reductionala a suprafetei ocluzale; b -realizarea bizoului pe cuspidul de sprijin. c - slefuirea suprafetelor axiale; d - slefuirea fetelor proximale. 1. Slefuirea ocluzala: rezistenta structurala. 2. Slefuire axiala: retentie, stabilitate si rezistenta structurala. 3. Zona terminala in chanfrein: integritate marginala. 4. Sant de pozitionare. 5. Bizou extern pe cuspidul de sprijin: rezistenta structurala. Cand zona furcatiei este denudata, prepararea canelata a conturului interradicular trebuie prelungit pana la nivelul suprafetei ocluzale, pentru protejarea parodontiului marginal . In cursul prepararii bontului pot aparea urmatoarele deficiente: - Reducerea insuficienta a suprafetei ocluzale; - Reducerea neuniforma a suprafetei vestibulare sau orale cu prezenta de retentivitati (praguri); - Slefuirea exagerata in zonele mai accesibile; - Retentivitati in zonele mai putin accesibile (de exemplu fetele distoorale); - Prepararea insuficienta in zona terminala a bontului; - Convergenta prea mare a suprafetelor proximale. PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANELE MIXTE METALO - CERAMICE Succesiunea slefuirii suprafetelor coronare: 1. slefuirea marginii incizale; 2. slefuirea fetei vestibulare;
37

3. slefuirea fetelor proximale; 4. slefuirea fetei orale; 5. rotunjirea muchiilor; 6. definitivarea pragului gingival. Suprafetele vestibulare in zonele vizibile se reduc uniform, cu cel putin 1,5 mm, pentru a asigura spatiu scheletului metalic rigid (0,3-0,5 mm) si cel putin 1mm pentru ceramica (din care 0,2-0,3 mm va reprezenta opacul cu care se mascheaza metalul). Marginea incizala a dintelui se reduce cu minimum 2 mm pentru a putea conforma marginea incizala ceramica subtire, translucida, cu aspect natural Suprafetele proximale se reduc cu minimum 1 mm, masurarea facandu-se la colet, pentru masa translucida de ceramica, cu efect estetic. Cand suprafata palatinala a coroanei va fi metalica se indica o reducere cu 0,5 mm.; cand conturul va fi refacut din ceramica se slefuieste cel putin 1 mm. Etape ale prepararii unui bont pentru o coroana mixta metalo-ceramica in zona frontala (incisiv central maxilar): a- santuri de orientare realizate la nivelul marginii incizale si a suprafetei vestibulare; b - slefuire reductionala a marginii incizale c- slefuirea portiunii incizale a fetei vestibulare; d - slefuirea portiunii gingivale a fetei vestibulare si conformarea pragului . Schema prepararii unui dinte pentru o coroana mixta metalo-ceramica (incisiv central maxilar). 1. Chanfrein: integritate marginala. 2. Reducere axiala: retentie, stabilitate si rezistenta structurala. 3. Incizura incizala: rezistenta structurala. 4. Aripioara: retentie, rezistenta. 5. Prag: rezistenta structurala. Pragul cu bizou este terminatia cervicala care asigura cea mai buna inchidere marginala a unei restaurari metalo-ceramice. PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE MIXTE METALO CERAMICE IN ZONA LATERALA Etape ale prepararii unui bont pentru o coroana mixta metalo-ceramica in zona laterala (premolar maxilar): a- slefuirea reductionala a suprafetei ocluzale;
38

b - realizarea bizoului de pe cuspidul de sprijin . c - santuri de orientare realizate pe supratata vestibulara; d - slefuirea suprafetei vestibulare; jumatatea ocluzala; e- slefuirea suprafetei vestibulare: jumatatea gingivala . f- slefuirea suprafetei proximale; g- slefuirea suprafetei orale . Schema prepararii unui bont pentru o coroana mixta metalo-ceramica in zona laterala (premolar superior) 1. Prag Chanfrein 2. Reducerea peretilor axiali 3. Bizou la nivelul cuspidului de sprijin 4. Slefuire ocluzala 5. Aripioara pentru retentie si rezistenta. 6. Prag: rezistenta structurala. 7. Bizou gingival: integritate marginala. PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE MIXTE METALO POLIMERICE (METALO - COMPOZITE SI METALO - ACRILICE ) Fata vestibulara trebuie slefuita in doua planuri, biofunctional'. Trebuie sa se asigure un spatiu uniform de 2 mm; pentru metal 0,300,40 mm, pentru acrilat, respectiv compozit 1,50 mm. In zona de colet trebuie sa se asigure un prag vestibular care sa aiba o latime minima de 0,8 mm, preferabil 1-1,5 mm. Pragul gingival va forma cu peretele axial un unghi exprimat si va fi infundat subgingival 0,25-0,50 mm. Pentru obtinerea efectului estetic colereta metalica va fi mascata subgingival si in nici un caz nu va fi acoperita cu compozit sau acrilat. La nivelul coleretei se creaza un prag, in metal, pe care se sprijina placajul din acrilat sau compozit, demarcand cele doua materiale. PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE DE INVELIS CERAMICE Etape ale prepararii unui bont pentru o coroana de invelis ceramica (incisiv central maxilar): a - santuri de orientare realizate la nivelul marginii incizale si a suprafetei vestibulare; b - slefuirea reductionala a marginii incizale . c - slefuirea suprafetei vestibulare: jumatatea incizala; d - slefuirea suprafetei vestibulare: jumatatea gingivala. e - slefuirea suprafetei palatinale supragingulare; f - slefuirea suprafetei palatinale axiale.
39

30.Fazele de realizare a punilor dentare -Detalierea etapelor tehnice Modelul de lucru Modelul de lucru tradiional fizic i analog este obinut prin diferite tehnologii n laboratorul de tehnic dentar, pe baza unor amprente convenionale chimico-manuale ale cmpului protetic. Pe modelul de lucru se confecioneaz macheta viitoarei piese protetice. Modelele de lucru cu bonturi mobile detaabile sunt clasificate n: a) modele secionate cu pinuri, care utilizeaz pivoturi metalice cilindro-conice; b) modele secionate fr pinuri, care utilizeaz un conformator prefabricat realizat din material plastic ce permite obinerea unor bonturi mobile fr pivot. Sistemul ACCU-TRAC este un sistem eficient (rapid, economicos) i precis de realizare a modelelor cu bonturi mobilizabile care elimin pinurile, fiind indicat n protezarea fix i compozit. Macheta punii dentare Reprezint copia exact a lucrrii finite,fiind o reproducere a tuturor detaliilor esuturilor nlturate prin lefuire de la nivelul dinilor stlpi dar i a dinilor nlocuii prin corpul de punte; Se obine prin metoda direct sau indirect. Metoda direct Prin aceast metod realizat n cavitatea bucal se pot obine machetele unor proteze fixe unitare cum sunt inlayurile sau reconstituirile corono-radiculare; Metoda indirect se realizeaz prin modelarea pe modele obinute n urma amprentrii. Tiparul Obiectivul tuturor tehnicilor de turnare este de a se obtine dupa macheta de ceara o piesa protetica fara porozitati, cu structura omogena, adaptata cu precizie la preparatia dintelui. Pozitionarea tijelor fata de suprafata machetei participa, de asemenea, la obtinerea unei piese turnate complete: orientarea tijei de turnare sa se efectueze ca aliajul sa nu loveasca direct reliefurile ascutite ale ambalajului care se pot fractura si sa produca obstruari; aliajul topit sa patrunda in cavitatea tiparului pe drumul cel mai scurt;
40

pentru toate piesele turnate se va crea o palnie de turnare, mai ales cand sunt turnate prin presiune; Tehnica ambalarii intr-un singur material in doi timpi Aceasta tehnica a fost imaginata in dorinta de a se obtine o expansiune optima a cavitatii tiparului, atat in faza de priza cat si termica care sa compenseze in totalitate contractia aliajului la solidificare. Indicatia nu are limite, poate fi utilizata pentru toate tipurile de microproteze precum si pentru puntile dintr-o bucata. Tiparul va fi incalzit la o temperatura destul de inalta (750 - 800C) intr-o perioada lunga de timp pentru a elimina complet ceara. Cand se elimina ceara, o parte din ea este absorbita de masa de ambalat, aceasta necesita un timp mai lung ca sa fie arsa; sa nu ramana obstruati porii din pereti cu carbon. Topirea turnarea aliajelor nobile si seminobile Este foarte important ca aliajul sa fie bine protejat contra oxidarii, utilizand un decapant (dezoxidant). Decapantul formeaza un invelis (crusta) protector si, totodata, reduce oxizii, cu forme de metal curat, pastrandu-se compozitia aliajului si proprietatile fizicochimice. Dezambalarea Este marcata de evidentierea coroanelor turnate care fac corp comun cu tijele de turnare si conul de turnare. Operatiile de sectionare a tijelor de turnare si prelucrarea sunt cunoscute. Pentru aliajele de aur racirea imediat dupa turnare va produce modificari in structura aliajului; astfel devine foarte moale si maleabil. Racirea lenta (in tipar sau in cuptor) dupa turnare mareste duritatea, rezistenta la tocire si fragilitatea aliajelor (aliajele devin mai dure) Dezambalarea este marcata de evidentierea coroanelor turnate, care fac corp comun cu tijele de turnare si conul de turnare. Pregtirea scheletului metalic 1.Prelucrarea componentei metalice Cu freze dure din oel sau freze diamantate pentru a evita contaminarea suprafeelor metalice pe care se aplic ceramica; Este interzis utilizarea gumelor,pietrelor ce conin liani pe baz de ceramic deoarece nglobeaz impuritile n suprafeele metalice; Se pstreaz o singur direcie de manipulare a frezelor; 2.Curirea piesei turnate Sablarea se realizeaz cu particule de coridon;
41

Decaparea cu acid fluorhidric timp de 15 minute dup care care scheletul se fierbe n ap distilat .Din acest moment este interzis orice contact al piesei cu minile,manipularea ei fcndu-se cu o pens Pean; Unii autori recomad splarea componentei metalice n alcool 92 %; Aplicarea ceramicii prin stratificare Dupa pregatirea componentei metalice, se trece la urmatoare etapa si anume arderea ceramicii. Pentru inceput se va lua culoarea ideeala a pacientului, comparanduse dintii ramasi (daca exista) cu cheia de culori, tinanduse cont si de tenul, varsta si sexul pacientului. se vor aplica 2 straturi de opac pt a se acoperi componenta metalica; se vor aplica cu pensula masele ceramice dupa cum urmeaza: dentina baza, dentina, transparent si enamel astfel incat sa se obtina culoare optima ; ideal este sa se faca 2 arderi si o ardere suplimentara pt corecturi daca mai este nevoie; dupa fiecare ardere dintii se vor prelucra cu freze si discuri speciale pt ceramica. Etapa de glazurare Aceast etap este definit de toi specialitii n domeniu ca ,,etap de importan maxim" pentru ntregul fenomen de sinterizare a unei piese protetice din masa ceramic. 31.Tratamentul prin punti dentare a diferitelor tipuri de edentatii partiale Varietatea mare de forme de edentaie parial,nu permite elaborarea unor scheme standard de tratament ,ci doar soluii terapeutice ce vor fi interpretate i adaptate la fiecare caz clinic pe baza examenului clinic i a celor complementare i prin aplicarea principiilor generale n restaurarea prin puni dentare. Edentaia frontal maxilar n abordarea fiecrei soluii terapeutice a edentaiei frontale maxilare exist dou situaii: Cu elemete favorabile cmpului protetic; Cu elemente defavorabile ale cmpului protetic. Cmpul protetic favorabil este caracterizat prin: Spaiu edentat fr modificri; Dinii limitani ai edentaiei sunt integri,vitali; Dinii au o morfologie coronar favorabil oricrui tip de microprotez;
42

Morfologie radicular favorabil; Valoarea de suport a dinilor limitani bre,ei s fie n limite normale; Dinii antagoniti naturali artificiali cu valoare funcional normal; Existena unei ocluzii funcionale. Cmpul protetic cu modificri este caracterizat prin: Spaiul edentat are o dimensiune mezio-distal mai mic datorit unei anomalii primare (incongruen dentar prin nghesuire) sau secundare unei migrri postextracionale a dinilor vecini; Dimensiune mizio-distal mai mare dect diametrul omologului; Edentaia frontal mandibular Ridic o serie dee probleme: Din punct de vedere al etiologiei n marea majoritate a cazurilor este boala parodontal,ceea ce face ca valoarea dinilor limitani breei s fie bine evaluat; Morfologia corono-radicular a incisivilor nu permit folosirea unei mari varieti de microproteze; Prezena dizarmoniilor dento-alveolare creaz dificulti n ceea ce privete prepararea elementelor de agregare,inserarea microprotezelor i realizarea aspectului estetic; Partea incizal trebuie acoperit metalic pentru a putea pstra morfologia antrenat n ghidajul anterior i stopurile ocluzale stabile. Edentaia lateral mandibular Nu ridic probleme care s urgenteze protezarea,ceea ce face ca timpul scurs ntre edentare i prezena la medic s fie foarte lung, genernd migrri i malpoziii dentare.Aceste situaii impun o pregtire preprotetic laboriaos. Particulariti: Dinii laterali reprezint elemente de stabilitate a ocluziei i de meninere a dimensiunii verticale; Morfologia coronar este deficitar din punct de vedere protetic pentru c sunt frecvent globuloi iar sacrificiul de substan dentar este mare; Implantare cu axe diferite ale dinilor,duce la greuti n realizarea preparaiilor paralele; Solicitrile funcionale sunt deosebite n acest zon. Edentaia terminal molar unilateral:
43

Indicaia de protez mobilizabil; Restaurri protetice cu sprijin implantar. Puntea cu extensie distal Microprotezele s aib o agregare foarte bun; Dinii stlpi s aib valoare parodontal bun; Antagonitii s fie reprezentai de o arcad scurtat (un singur molar); S aib spaii intercalate care s poat fi restaurate printr-o punte extins continu cu un element distal. Unii au cerut scoaterea din ocluzie a extensiei care genereaz inconveniente deoarece n masticaie oricum nu este utilizat iar rolul extensiei este mai mult ortodontic(previne migrarea antagonitilor). 32.Cimentarea punilor dentare Reprezint agregarea final a microprotezei pe dinte. Are rol n perfectarea reteniei primare prin adaosul unei retenii suplimenatre secundare = cimentul, i care realizeaz o legtur fix ntre componenta organic (preparaia dentar) i componenta artificial (microproteza). Cimentarea reprezint sigilarea sau nchiderea etan a spaiului micronic, ce ia natere ntre suprafaa dentar i cea coronar, cu materiale (cimenturi dentare) care iniial sunt fluide i ulterior se ntresc. Factorii implicai n alegerea cimentului Starea pulpei dinilor stlpi; Retenia biomecanic a coroanei pe dintele stlp; Mrimea anticipat a forelor care vor tinde s desprind restaurarea; Materialul din care este confecionat lucrarea protetic. Cimentul ideal S aib timp de lucru lung; S furnizeze o bun sigilare; S nu fie toxic pentru pulp; S aib proprieti mecanice bune; S fie tixotrop; S aib o solubilitate redus; S fie uor de manipulat;
44

Excesul sa fie ndeprtat cu uurin. 33 Cimentarea provizorie Motivele cimentarii provizorii evaluarea funcionalitii; evaluarea esteticii; evaluarea reteniei; evaluarea adaptrii marginale. Cimenturi provizorii care nu fac priz permit mici micri adaptative ale dinilor stlpi; nu se recomand folosirea lor pentru coroane solo; au n componena lor vaselin; puntea trebuie s aib o bun friciune; Cimenturi provizorii care fac priz: s permit ndeprtarea lucrrii fr afectarea preparaiilor; s fie sedativ cu plaga dentinar; s fie uor de curat; s nu cauzeze iritaie pulpar. 34.Cimentarea definitiva Tehnica de cimentare Pregtirea instrumentarului Pregtirea lucrrii protetice Pregtirea cmpului protetic Prepararea cimentului Cimentarea propriu-zis ndeprtarea excesului de ciment Controlul ocluzal Indicaii pentru pacient Pregtirea lucrrii protetice Sablarea cu oxid de Al 50 microni (in vitro crete retenia cu 64%) ; Curarea mecanic ; Curarea chimic cu neofalin; Dezinfectarea cu alcool sau ap oxigenat; Uscarea. Pregtirea cmpului protetic Curarea dinilor stlpi cu past profilactic i cupe din silicon; Izolarea cu rulouri i aspirator; Dezinfectare cu ap oxigenat;
45

Condiionarea bonturilor (vitale cu ageni de mineralizaresoluii apoase de sruri anorganice, devitale cu acid fosforic); Splare; Uscare , dar nu desicare. Prepararea cimentului dup recomandarea productorului Coroanele se umecteaz cu ciment. Inseria se face n ax cu presiune digital moderat urmat de presiune ocluzal cu rulou. Aprecierea inspecie sau prin simul ocluzal (o simte mai nalt sau ca nainte). 35.Punile speciale: Puntea cu extensie Un capat al corpului de punte nu prezinta punct de sprijin.Exista doua posibilitati de extensie: Puntea cu extensie meziala - corpul de punte este plasat mezial fata de elemetele de agregare. Este indicata frecvent in edentatii maxilare de incisiv lateral si premolarul 1. Puntea cu extensie distala : corpul de punte este plasat distal fata de elementele de agregare. Este indicata frecvent in edentatii terminale mandibulare dar si cele maxilare (punti totale). Aceste piese mecanice sunt contraindicate deoarece genereaza disfunctie ocluzala; in practica sunt modelate atipic,nu cu morfologia reala a dintelui inlocuit. Solutii ideale: Punti speciale agregate cu coroane partiale; Punti adezive (foarte speciale) , indicatia ideala; Punti agregate labil la un capat (incrustatie in incrustatie); Punti speciale pe implante (costisitoare). O extensie este permisa ca corp de punte in edentatii terminale, frontale ; (nu mai mult de 1 extensie) ; dintii trebuiesa fie bine implantati ; extensia poate fi atasata unei punti totale (subtotale). 36.Punile speciale :Puntile mobilizabile si demontabile Sunt alcatuite din: componenta fixa (infrastructura) ce este sub forma de matrice (incrustatie, capa sau implant) ;

46

componenta mobila (suprastructura) =componenta protetica (corp de punte la care este atasat patricea,incrustatia, coroana, piulita pentru fixare cu surub). Puntile mobilizabile si demontabile se agrega prin: coroane telescopate; culise; insurubare sistem surub-piulita; incrustatie in incrustatie; agregare prin crosete divizate. Indicatii: in modificari ale spatiului edentat in sens vertical si orizontal unde se contraindica puntile fixe; in defecte osoase postextractionale, postraumatice nerestaurate chirurgical; in agregarea pe implanturi; in prevenirea afectiunilor orale cu potential cancerigen (leucoplazii) in care se contraindica puntile fixe; in conditii de dotare foarte bune. Avantajele: se pot demonta si igieniza periodic de pacient si clinician se poate examina starea de sanatate a stalpilor,implanturilor, mucoasei; se pot repara in caz de fractura relativ usor; se poate interveni chirurgical la nivelul tesutului ososin mobilizari ale dintilor sau implanturilor datorita alveolitelor.Reconsolidarea stalpilor se face cu implant granular biovitroceramic; se poate evalua fiabilitatea agregarii mixte (dintistalpi+implant) sau a agregarii pluriimplantare. Dezavantaje: tehnologia este pretentioasa, de mare precizie; sistemele de agregare se micsoreaza in timp datorita frictiunii si stenuirii (stergerea filetului); zona capului de surub este zona de minima rezistenta deoarece se obtureaza cu rasini diacrilice in strat subtire (0,5 mm).

47

37.Punile speciale: Puntea agregata pe implante Componente: Suprastructura protetica; Infrastructura implantara/mixta. Agregarea pe implante se poate realiza prin: Frictiune-cimentare; Mijloace speciale: - bare ; - Sisteme surub-piulita. Implantul este un dispozitiv de fixare a suprastructurii protetice prevazut sau nu cu teaca filetata. Rolul implantului este de a transforma edentatiile terminale in edentatii laterale. Designul (principii protetice) privind puntea pe implante: Corpurile de punte sunt modelate cu morfologie naturala; Suprafata orala va fi modelata egal sau usor subdimensionata; Contactul dento-dentar tip cuspid-fosa, ocluzie cu long centric si wide centric, pentru ca transmitere apresiunilor ocluzale sa fie cat mai fiziologic transmise. 38.Punile speciale: Puntile adezive Puntile adezive sunt restaurari protetice fixe care reduc la maximum sacrificiile de tesuturi dure dentare. Aceste tipuri de lucrari protetice necesita preparatii superficiale, numai in smalt(peliculare) ale dintilor stalpi care trebuie sa fie integri. La prepararea pentru o coroana de invelis conventionala se sacrifica aproximativ 40-60% din tesuturile dure dentare coronare, in timp ce pentru o proteza fixa adeziva sesacrifica 0-10%. Agregarile adezive presupun proceduri clinice de mare finete si pot fi realizate numai de practicieni meticulosi , cu experienta. Indicatii: restaurarea edentatiilor reduse de 1 maximum 2dinti; imobilizarea dintilor parodontotici; contentia rezultatelor dupa tratamente ortodontice si/sau chirurgicale; restaurarea diferitelor tipuri de edentatii in dentitia temporara; la pacientii varstnici care nu suporta un tratament conventional prin punti fixe sau este contraindicat datorita unor afectiuni sistemice; indicate de unii medici pentru marirea DVO;
48

tratament provizoriu sau provizoriu de lunga durata; punti clasice la care un element de agregare este adeziv; modificarea morfologiei dintilor stalpi pentru aplicarea mijloacelor de mentinere, spijin sistabilizare ale unei proteze mobile ; la pacientii la care trebuie modificat ghidajul canin-se coleaza fata palatinala cu o placuta orala. Contraindicatii: suprafete de smalt reduse la nivelul dintilor stalpi; dinti stalpi malpozitionati sau care nu corespund exigentelor fizionomice ale pacientilor; preexistenta unor treme sau diasteme; dinti stalpi devitali; ocluzii adanci, mai ales cele acoperite; parafunctii de tipul bruxismului; diferente majore in mobilitatea dintilor stalpi; eruptia incompleta a caninilor sau a dintilor stalpi; absenta dintilor din zona de sprijin; inaintea sau in timpul tratamentelor ortodontice; puntile adezive cu extensie sunt total contraindicate; igiena bucala deficitara; pacienti cu risc crescut de a suferi traumatisme bucodentare(boxeri); imposibilitatea utilizarii digii, ca mijloc de izolare obligatoriu in restaurarile adezive; la pacientii indisciplinati, care nu respecta dispensarizarea. Avantaje: sacrificiu redus sau uneori chiar absent de tesuturi dentare; riscul de iritare pulpara in cursul macroconditionarii este minim; fetele vestibulare ale elementelor de agregare raman intacte; limitarea extinderii cervicale a placutelor orale nu determina iritatii la nivelul parodontiului marginal; sunt estetice; pretul de cost este mai redus; este posibila o refixare daca se decoleaza. Dezavantaje: rata de esecuri mai mare decat la puntile clasice; necesita o dotare tehnico-materiala costisitoare; pe dinti frontali exista riscul ca placutele orale metalice sa transpara;
49

presupun etape de mare acuratete si precizie; nu se pot fixa provizoriu; daca se decoleaza exista pericolul inghitirii sau aspirari Principii generale n preparare Retenia protezei se realizeaz prin adeziunea rinii compozite pe scheletul metalic i pe suprafaa smalului,ambele fiind n prealabil supuse unei gravri acide. La acestea se asociaz i o serie de elemente biomecanice: Pereii proximali paraleli; O singur ax de inserie; Realizarea unei ncercuiri pn la 180; Rigiditatea scheletului. 39.Punile speciale:puntea totala Este una din puntile speciale ce se realizeaza in conditii locale si generale. Contine cel putin 3 corpuri de punte , care restaureaza forma de edentatie mixta extinsa pe intreaga arcada ,de regula edentatia L, F-F , L. Clinic se indica cand pe arcada sunt minim 4 dinti, bine implantati, fara afectiuni parodontale , corect tratati si situati in planuri diferite. Clasic cei 2 canini +cei 2 molari. Conditiile generale: - starea de sanatate, - homeostazia cazului clinic buna, - capacitatea pacientului de a rezista la tratament, - posibilitatile financiare, - dotarea tehnologica corespunzatoare. Puntea total Punile speciale Din punct de vedere al metodelor protetice : Metoda clasica cu ocluzor (articulator simplu) din elemente separate; Metoda moderna cu articulator mediu sau semiadaptabil (din elemente unite). 40.Puntile speciale:puntile provizorii Sunt menite a nlocui dinii abseni de pe arcadele dentare pentru o perioad scurt de timp ,cu rol de a restabili morfofuncional arcadele dentare. Obiective:
50

Protejarea integritii cmpului biologic i morfologic; Restaurarea funciilor ApDM; Testarea i sau meninerea unor elemente morfologice Sprijinirea unor etape ulterioare ale tratamentului protetic ; Posibilitatea amnrii protezrii finale; Efect benefic asupra psihicului pacientului. Condiii: S realizeze protecie pulpar; Desensibilizare dentinar; Pentru stabilitate poziional; Trebuie s prezinte o suprafa neted i lustruit pentru a mpiedica depunerea de resturi alimentare i plac bacterian; S realizeze raporturi biologice cu parodoniul marginal; S nu irite; S nu se fractureze n momentul cnd se ndeprteaz de pe structuri dentare; S aib i o retenie suficient; S restabileasc echilibrul ocluzal,funcional,masticator i fizionomic. Clasificarea punilor cu caracter provizoriu Puni de urgen ( edentaia frontal) Puni de protecie Puni de testare Puni de ateptare: - menintoare de spaiu - sisteme de imobilizare parodontal - puni provizorii postchirurgicale - puni provizorii postortodontice -puni de compromis socioeconomic. Clasificarea tehnicilor de protezare provizorie Tehnici directe (exclusiv clinice,intraorale); Tehnici indirecte (lucrarea provizorie se realizeaz n laborator pe model); Tehnici indirecte-directe ( o parte dintre etapele de execuie folosete modelul i o parte cmpul protetic). Puni provizorii Tehnici directe de protezare provizorie Avantaje:o singur edin clinic pentru aplicarea protezei provizorii. Riscuri: dificultatea ndeprtrii lucrrii provizorii de pe cmpul protetic datorit unor zone retentive;
51

caracterul potenial alergen al monomerului; supranclziri pulpei datorit reaciei exoterme de priz a rinilor. Punile speciale Tehnici indirecte ( de laborator) Avantaje: absena contactului direct dintre monomerul liber cu dinii preparai,gingia; evit supranclzirea provocat de reacia exoterm a materialului adaptarea marginal cervical este mai bun; posibilitatea de reutilizare a modelului; scurteaz timpul de lucru clinic. Punile speciale Tehnici indirect-directe Se realizeaz o punte din rin realizat pe un model auxiliar,se cptueste cu un material compatibil direct introral. Caracteristici: timpul clinic de lucru este mai redus dect la tehnicile directe; Reacia exoterm intraoral este moderat; Contactul dinilor preparai cu u monomer liber este mai redus; Necesit retuuri mai laborioase dect lucrrile realizate printr-o metod indirect. 41.Puntile speciale: Puntea dentar n cazul tratamentului mixt (soluii compozite) Tratamentul protetic fix poate fi analizat ca o parte a unui tratament complex (punte-protez) sau poate fi tratament protetic iniial fix ntr-o situaie clinic limit ( se ncorporeaz n punte o srie de elemente care s permit transformarea ei ulterioar). Indicaii : Edentaii clasa I cu o modificare frontal sau cu o modificare lateral; Edentaii clasa II cu o modificare frontal (exist caninii) sau cu o modificare lateral; Edentaie clasa III cu o modificare frontal. Solidarizarea dinilor se impune: Edentaii clasele I i II; Rdcini dentare scurte; Dini izolai; Cnd se aplic sisteme speciale (culise,telescoape).
52

42.Accidente,complicaii ale tratamentului leziunilor coronare Accidente posibile n timpul lefuirii: durerea, care depinde de sensibilitatea individual, n cazul dinilor vitali se folosete anestezia; secionarea buzei, limbii, planeului sau mucoasei jugale, prin lipsa unui punct de sprijin ferm al minii operatorului, greeal care poate determina deraparea instrumentului de lefuit; n raport cu gravitatea leziunii se pot lua msuri ca badijonri cu ap oxigenat, compresiuni pentru hemostaz sau sutur chirurgical; deschiderea camerei pulpare, printr-o orientare greit asupra dimensiunilor organului pulpar; traumatizarea paradoniului marginal, consecutiv lefuirii, poate s determine o lezare a fibrelor subepiteliale, ceea ce duce la retracii cicatriceale sau la apariia pungilor gingivale; lefuirea din neatenie sau printr-o tehnic greit a dintelui adiacent punct de plecare pentru dezvoltarea unei carii; fracturarea coronar a dintelui vecin sau antagonist, prin neatenie sau prin manevrarea greit a instrumentelor de lefuit. Complicaii posibile dup lefuire: pulpita nsoit de durerile care apar n scurt timp dup lefuire. n principiu, tratamentul const in extirparea vital a pulpei, sau n unele cazuri se pot face tratamente cu substane medicamentoase, cum sunt corticosteroizii. Sedarea durerilor nu nltur pericolul afectrii pulpei, ndeosebi prin cimentare, de aceea se recomand n astfel de situaii s se aplice coroane de protecie provizorie cu Calxil, pe o perioad de cteva sptmni, sau n cazul coroanelor singulare s se cimenteze cu un ciment neutru. n afar de ncercarea de terapie medicamentoas se indic extirparea vital, mai ales atunci cnd bontul reprezint unul din stlpii unei puni de o ntindere mai mare; durerea trectoare, care apare provocat de ageni termici i chimici i cedeaz n urma aplicrii coroanelor de protecie; necroza pulpar tardiv i gangrena pulpar complicaii ale lefuirii cu consecine asupra integritii esuturilor periapicale (parodontite aplicate, cronice i acute); fractura bontului coronar, consecina lipsei de consolidare mecanic, n special a dinilor monoradiculari depulpai Greeli, accidente i complicaii n lefuirea dinilor. Greeli cu consecine asupra formelor lefuirii :
53

forme de bont exagerat conicizate, cu consecine asupra retentivitii coroanelor i a integritii pulpare; bonturi cu perimetrul ocluzal mai mare dect cel cervical; zone retentive la nivelul coletului consecina unei incorecte preparri i finisri a bontului; anuri verticale pe suprafaa bontului i la colet, fapt care denot c instrumentul de lefuit nu a fost manevrat n micare continu; prepararea coletului pentru coroanele cu ptrundere subgingival, insuficient de profund efectuat (a nu se confunda cu preparaia escavat unde lefuirea limitei se face, n mod voit, supragingival); subminri retentive (praguri accidentale n profunzime), consecina unei tehnici greite n orientarea instrumentelor de lefuit, au drept rezultat o inserie incomplet i incorect a coroanei; spaiu interocluzal insuficient printr-o reducere prea mic de substan dentar. 43. Adaptarea microprotezelor in cavitatea bucala Adaptarea ocluzala a protezei fixe. Adaptarea ocluzala se verifica cu hartie de articulatie, folie de ceara sau spray de ocluzie. In caz de contacte premature si interferente ocluzale, corectarile se vor face conform regulilor de slefuire selectiva. Suprafetele corectate vor fi relustruite. Se verifica relatia dintre cuspizii maxilari si cuspizii antagonisti. Cuspizii vestibulari maxilari trebuie sa-i circumscrie corect pe cei mandibulari. Se va verifica incadrarea intermediarilor (corpul de punte) si a elementelor de agregare (coroanele de pe dintii stalpi) in morfologia arcadei respective, inscrierea in curburile vestibulara si orala a arcadei. Adaptarea marginala a protezei fixe. Controlul se face vizual si tactil. Tactil se face cu varful sondei dentare. Varful sondei dentare se plimba dinspre restaurare spre dinte si dinspre dinte spre restaurare. Astfel se pot detecta discontinuitatile, mai ales daca sunt supragingivale. In sens axial coroanele de acoperire pot fi inserate corect (in functie de limita cervicala a preparatiei) sau incorect (prea lungi sau prea scurte) La restaurarile turnate din aliaje nobile se poate imbunatati adaptarea marginala prin brunisarea pe model. Daca coroana de
54

invelis este prea scurta si nu acopera zona terminala a prepararii, trebuie refacuta. In cazul bonturilor preparate fara prag, adesea modelul se graveaza de catre tehnician si rezulta coroane prea lungi, marginea coroanei, patrunzand prea mult in santul gingival va provoca ischemierea gingiei libere, traumatizarea si lezarea insertiei epiteliale. In sens transversal se verifica daca coroana nu este larga la nivelul coletului. Daca nu este corecta, se poate poduce o adevarata mutilare a parodontiului marginal. Defectele de lungime se pot corecta, avand grija ca in final marginile coroanei sa urmareasca conturul festonului gingival pe tot traseul sau (inclusiv la nivelul papilei interdentare), la o adancime minima in santul gingival. Controlul se face tot cu varful sondei dentare. Adaptarea proximala a protezei fixe Un contact proximal trebuie sa permita depasirea lui doar cu dificultate de catre o matrice sau un fir de matase dentara; procedand in mod similar, pot fi depistate si zonele cu contact prea strans, care, daca nu vor fi eliminate, pot impiedica inserarea restaurarii sau pot genera senzatia de tensiune in arcada. Aceasta tensiune se percepe preponderent la nivelul dintilor vecini, fiind deseori reclamata de catre pacienti. Un contact proximal prea slab este de asemenea, nedorit, deoarece va favoriza impactul alimentelor cu gingia interdentara, traumatizarea gingiei interdentar si retentia alimentelor. Daca firul de matase dentara nu poate depasi zona de contact, se indeparteaza restaurarea de pe bont si se cauta suprafetele lucioase care apar in zona de frecare excesiva. Se corecteaza cu o piatra mica montata, adecvata materialului. Operatia se repeta pana la inserarea optima pe bont. In tot acest interval se evita inserarea cu forta, prin exercitarea unor presiuni excesive pe lucrare. 44.Alegerea culorii Se desfoar dup urmtoarea metodologie: poziia pacientului este dirijat astfel nct privirea stomatologului s fie situat pe acelai plan orizontal cu planul de ocluzie al arcadei dentare pentru care se alege culoarea; pacientul trebuie s stea n picioare n faa ferestrei din cabinet, astfel nct s existe o cantitate mare de lumin natural care s evidenieze dinii arcadei dentare;
55

alegerea culorii trebuie fcut n mijlocul zilei i nu n lumina solar direct; dac privirea specialistului este concentrat mai mult timp pe o zon redus, culoarea real apare mai gri, dectnuana real existent; culoarea este precizat de dintele uscat i controlat n condiii de umiditate; concentrarea maxim a privirii trebuie s fie dirijat asupra mijlocului dintelui, aceasta fiindc reprezint culoareade baz. Fiecare dinte prezint trei zone cu nuane de baz. Treimea incizal are culori foarte variate reprezentate de gri deschis sau nchis, la dinii foarte translucizi sauopalescent la dinii opaci. Culoarea treimii mijlocii alctuit mai mult din dentin a fost definit culoarea central sau culoarea corpuluicoroanei. Treimea cervical, cunoscut sub numele ,,culoarea gingival" este reprezentat de galben-portocaliu, cu variaiipn la brun-rou 45.Ablaia puntilor dentare Ablaia protezelor unitare se face n general cu instrumentar rotativ adecvat care permite secionarea unei coroane de nveli,ndeprtarea marginilor secionate i ulterior ndeprtarea ei n totalitate de pe bont. Tehnicile de ablaie variaz de la o restaurare unidentar la alta. Majoritatea metodelor de ablaie utilizate la ora actual folosesc dispozitive care dezvolt ocuri mecanice. Dispozitivele manuale-ocul este obinut prin imprimarea unei fore mnerului dispozitivului.ocul este transmis prii active a dispozitivului acesta dizlocnd restaurarea protetic. Ablatia fr secionare Indicaii: atunci cnd restaurarea se poate refolosi, nefiind necesar efectuarea unei noi restaurri; restaurarea care trebuie ndeprtat conine un aliaj nobil (aur); se realizeaza cu ajutorul socurilor mecanice, cu diferite instrumente fiecare avand avantaje si dezavantaje . 1. Dispozitive manuale : instrumentul Treymann si ciocan - se utilizeaza prin lovire cu un ciocanel; instrumentul Schroeder ( se utilizeaza prin lovire cu un ciocanel; seamana cu instrumentul Treymann );

56

instrumentul Miller Acest "ciocan" de decimentare prezinta un brat pe care culiseaza o greutate de diferite forme si un varf cu gheara interschimbabil. dispozitiv de dezinserare cu arc (asemanator cu instrumetul Miller, doar ca la acesta este atasat un arc, care prin apasarea unui buton se declanseaza desfacerea arcului); instrumentul Crown Click De Luxe; indepartator de coroane Autorem; sistemul ATD. Aceasta tehnica se bazeaza pe tractionarea unor fire care sunt trecute prin spatiile interdentare, inconjurand astfel proteza fixa. Actionarea firelor se face in axul coronar al stalpilor. Firele se rup automat la forte de aprox. 16 kg. cleste pentru decimentarea si ablatia coroanelor unidentare. Falcile clestelui prezinta 2 stopuri care se aplica pe coroanele proximale. Presiunea care este necesara decimentarii coroanei este suportata de dintii vecin; clestele pentru indepartarea protezelor partiale fixe. Acesta are o aripioara spre mezial si un orificiu de fixare al surubului. ablatia coroanelor metalo-ceramice si integral ceramice cimentate provizoriu, cu ajutorul matricei Sigveland ablatia restaurarilor protetice fixe cu ajutorul unor rasini La nivelul coroanei, pe fata vestibulara sau orala, se creaza un orificiu cu piesa de mana, astfel incat sa se poata introduce piesa Wamkey in orificiul creat. Astfel piesa Wamkey se afla intre fata ocluzala a bontului si fata ocluzala interna a coroanei, iar printro miscare de parghie, coroana se indeparteaza de pe bont. 2. Dispozitive electromecanice : dispozitivul Anthogyr (se ataseaza la unitul dentar si dezvolta socuri mecanice); sistemul Coronaflex Ablatia prin secionare Se realizeaz cu instrumente rotative, de obicei diamantate, care permit secionarea restaurrii, dup care cu ajutorul unui instrument adecvat se realizeaz aciunea de prghie pt. ndeprtarea restaurrii. Exemple de instrumente speciale pentru ndeprtarea restaurrilor protetice fixe dup secionarea acestora: instrument de lrgire a restaurrii cu aciune de prghie ; clete de lrgire a restaurrii ;

57

"pensa Planert" - partea activ a acestei pense se introduce n lcaul creat al restaurrii, dup care se activeaz ducnd astfel la lrgirea restaurrii ; instrument special numit "forceps Montfort", cu care se efectueaz ablaia prin secionare (fr ajutorul instrumentelor rotative). Sunt recomandate la ndeprtarea coroanelor moi, din aliaje nobile, care permit secionarea restaurrilor de lama instrumentului. Acest instrument poate fi folosit n combinaie cu pensa Planert. Avantaj: pulpa dentar a dinilor stlpi vitali nu este expus la stresul termic.

58