Universitatea de stat de Medicina si Farmacie ,,Nicolae Testemitanu’’

TEMA: Edentaţia parţială. Etiopatogenia. Tabloul clinic.

Metodologia examenului clinic.

Elaborat:Fulga Ludmila
Gr. S2010
Edentația parțială este o stare patologică marcată de absența uneia sau mai
multor unități dento-parodontale, de pe una sau ambele arcade, din perioada
posteruptivă a dinților. Nerezolvată, această entitate clinică determină o disfuncție
temporo-mandibulară severă cu afectarea tuturor componentelor aparatului
dento-maxilar, chiar și în cazul breșei unidentare. Apar migrări orizontale și rotații
ale dinților restanți, egresii, extruzii, pierderi ale punctelor de contact interdentare
modificări ale structurii parodontiului marginal, abrazii patologice diverse, pierderi
ale reliefurilor ocluzale și dizarmonii ocluzale, devieri patologice ale mișcărilor
mandibulare.
Edentația parțială
Este o patologie care implica absenta de la 1 dinte pînă la 13 dinți pe una sau pe
ambele hemiarcade.
Clasificarea edentației parțiale
I – în funcție de numărul de dinți lipsă:
a) mici - de la 1 la 3 dinți;
b) mediu este de la 4 la 6 dinți;
c) Edentația extinsă - de la 6 la 8 dinți;
d) Edentația subtotală - prezența de la 1 la 2-3 dinți.
II –după topografie:
a) În zona frontală;
b) În zona laterală;
c) În fronto-lateral (unic sau bilateral).
III – în funcție de maxilar:
a) Pe maxilarul inferior;
b) Pe maxilarul superior;
c) Pe ambele maxilare ;
IV –în funcție de poziția dinților rămași:
a)Defect nelimitat
b)Defect limitat
1.Etiopatogenia edentatiei partiale

a.Congenitali

b.Postnatali
Congenitali: dereglări în etapa de embriogeneză a țesuturilor
dentare, dereglări în procesului de erupție a dinților permanenți
Lipsa mugurilor dentari
Distructia mugurilor dentari in stadii incipiente de dezvoltare
Dereglarea procesului de formare si situare a mugurilor
Dereglarea proceselor de eruptie a dintilor
Anodontia-lipsa tuturor dintilor
Hipodontia-lipsesc citiva dinti
Factori postnatali:
 Afectiuni odontale, parodontale

 Tratament protetic incorrect

 Procese inflamatorii

 Interventii chirurgicale

 Traumatisme, accidente

 Leziuni

 Boli generale ale organismului (diabet, hipertensiune arterială, tulburări

endocrine etc.)

 Procese inflamatorii (osteomielită)

 Factori socio-economici etc.

2. Tabloul clinic al edentaţiei parţiale.
Migrarea dintilor restanti
Dereglari de functie(masticatie, fonatie, deglutitie)
Dereglari de functie a ATM
Dereglari functionale:
musculare
fizionomice
psihice

Dereglari in diferite zone ale Sistemului Stomatognat

Lipsa partial a dintilor
Lipsa punctelor de contact cu antagonistii
Atrofia apofizei alveolare, hipertrofie compensatorie
Atrofia mucoasei
Fosa articulara mai plata
Mobilitatea patologica a dintilor ramasi
3. Care sunt factorii de care depinde gradul de pronunţare a simptoamelor
în edentaţia parţială.

Particularitatile edentatiei

Tipul ocluziei

Topografia defectului și funcției dinților lipsă;

Timpul ce s-a scurs de la pierderea dintilor

Virsta și starea generală a pacientului

Starea generala a organismului

Factorul care a provocat edentatia: traumatism, afectiuni odontale, parodontale

4. Tabloul clinic al pacienţilor cu edentaţii frontale.
 Prabusirea buzei superioare spre oral
 Dereglari de integritate a arcadelor dentare
 Dezintegrarea arcadelor dentareGrupa care functioneaza
 Grupa care cu functioneaza
 Migrarea dintilor restanti
 Dereglari de functie (incizie, masticatie, fonatie)
 Abraziune patologica
 Dereglari fizionomice, psihice
 5. Tabloul clinic al pacienţilor cu edentaţii laterale.
 Prabusirea obrajilor
 Obraji supti
 Asimetrie facial
 Micsorarea 1/3 inferioara a fetei
 Pronuntarea plicii nazolabiale,
mentoniere
 Coborarea comisurilor
 Dereglari de integritate a arcadelor
 Dezintegrarea arcadelor
 Grup care functioneaza
 Grup care nu functioneaza
 Suprasolocitari functionale a dintilor
restanti
 Abraziune patologica a dinților
 Mobilitate patologica
 Migrarea dinților restanti
 Dereglari de functie(fonatie,
masticatie)
 Dereglarea ATM
 Dereglari functionale musculare
 Dereglari psihice
 Dureri
6. Caracteristica grupelor de dinţi funcţionale şi
nefuncţionale.

La examenul endobucal vom observa următoarele simptome:

1) dereglări de integritate a unei sau a ambelor arcade dentare;
2) dezintegrarea arcadelor dentare în care apar două grupe de dinti:
a) grupa care funcționează şi
b) grupa care nu funcționează.
Din grupa funcțională fac parte dinții care si-au păstrat antagoniştii şi participa
la actul de masticație. Această grupă de dinți capătă calități noi care, ca regulă,
constau în combinarea celor două funcții principale: incisie și masticație.
De exemplu, lipsa dintilor laterali de pe una sau ambele arcade dentare şi
păstrarea dinfrontali pe ambele arcade va duce la o combinare a funcției de bază
a dinților restanți - incizie, cu funcția de masticație, la care ei nu sînt adaptați.
Fiind puşi în condiții nefavorabile la aplicarea fortelor de masticație, treptat
apar
alte simptome ca urmare a suprasolicitării funcționale:
• suprasolicitarea funcțională a dinților restanți care şi-au păstrat
antagoniştii;
• abraziunea patologică a țesuturilor dure ale acestor dinți;
• apariția mobilității patologice din cauza schimbărilor care au loc în
tesuturile parodontului.
• migrarea dințilorestanți;
• dereglări de funcție (incizie, masticație, deglutiție, fonație);
• dereglări de funcție a ATM
• dereglări funcționale musculare, fizionomice, psihice, dureri.

Grup nefunctional – dinții care nu au antagonisti si nu participa la actul de

masticatie.
7.Tabloul clinic a suprasolicitării funcţionale a dinţilor
restanţi în edentaţie parţială.

Fiind puşi în condiții nefavorabile la aplicarea fortelor de masticație, treptat apar

alte simptome ca urmare a suprasolicitării funcționale:
• suprasolicitarea funcțională a dinților restanți care şi-au păstrat
antagoniştii;
• abraziunea patologică a țesuturilor dure ale acestor dinți;
• apariția mobilității patologice din cauza schimbărilor care au loc în
tesuturile parodontului.
• migrarea dinților restanți;
• dereglări de funcție (incizie, masticație, deglutiție, fonație);
• dereglări de funcție a ATM
• dereglări funcționale musculare, fizionomice, psihice, dureri.
8. Metodologia examenului clinic.
Anamneza - (Nume, renume, datele de pasaport, IDMP, varsta, profesia, adresa, telefon)
Acuzele -(plangerile, dureri, discomfort
Aţi avut vreodată:
reacţie neobişnuită la vreo injecţie sau medicament? (penicilină, iod),
Astm, rinită alergică, sau alergii
Boli de inimă, HTA,
Rheumatism, afectiuni articulare
Incter, DZ,
Afectiuni respiratorii
Boli infecţioase(TBC, Hepatita, SIDA, boli dermato - venerice
Instoricul bolii - localizarea, caracterul durerii, intensitatea, iradierea, conditii de aparitie, cauza,
debutul)
Inspectia generala
Examenul exobucal (inspectia, palparea, ATM (dinamica- inchiderea, deschiderea), auscultarea
directa(cu urechea), indirecta(stetofonendoscopul), grad de deschidere gurii, aprecierea excursiei
mandibulei, mentonului
Examenul intraoral (grad de deschidere, vestibulul, mucoasa, arcadele, starea d restanti, starea
apofizei alveolare, in spatii edentate, )
8. Metodologia examenului clinic.

Acest compartiment include:

 Motivatia
 Istoria actualei maladii
 Istoria vietii

 Examenul exobucal: Inspectia

Palparea
Ascultatia ATM
 Examenul endobucal: Inspectia
Palparea
Sondarea
Percutia
Examenul exobucal:
 Inspectia

-Culoarea tegumentelor, sclerelor

-Simetria facial
-Egalitatea intre etajele fetei
-Comisurile orale
-Santurile peribucale
-Pozitia mentonului, virful nasului
-Pozitia buzelor, obrajelor,<mandubulei
-Forma si tipul fetei
Palparea:

-Ganglionii limfatici (auriculari,preauriculari, cervicali)

-Condilii articulari

-Tegumentele

-Tonusul musculare

 Asculatia:

-Cracmentele ATM
Examenul endobucal:

 Inspectia

-Raportul dintre buze

-Gradul de deschidere a gurii si mobilitatea muschiului orbicular al buzelor
-Dintii( forma, volum, culoare, pozitie, starea tesuturilor dentare)
-Arcadele dentare (integritatea, forma,raportul ocluzal, intinderea bresei)
-Apofizele alveolare edentate si dentate
-Ocluzia
Palparea:
-Limba
-Planseul buccal
-Muschii, obrajii
-Apofizele alveolare
-palatal dur

 Sondarea:
-Pungile parodontale

 Percutia:
-Lovituri cu sonda in sesn vertical si orizontal
 9. Frecvenţa edentaţiei parţiale în RM.

În zonele rurale - 653 la 1000 de pacienți;

În zonele urbane - 599 din 1000 de pacienți; mai des în rândul
bărbaților).
Conform clasificării Edentațiai după Kennedy:
Clasa I - 87,8 la 1000 de pacienți;
Clasa II - 67,9 la 1000 de pacienți;
Clasa a III-a - 430 la 1000 de pacienți;
Clasa a IV-a - 25 la 1000 de pacienți.
Zona de sud este de 711 la 1000 de pacienți.
Zona centrală este de 626 la 1000 de pacienți.
Zona de nord 538 la 1000 de pacienți.
10. Principiile de tratament protetic a edentaţiei parţiale.
Planul de tratament cu punți dentare, indiferent de particularitățile constructive de tehnică prin
care sînt realizate, va avea în vedere realizarea unor principii cunoscute sub denumirea de:
principiul biofuncțional, biomecanic profilactic.

Principiul biofuncțional include restabilirea funcțiilor majore ale sistemului stomatognat:

masticație, fonație, fizionomie.

Principiul biomecanic urmăreşte realizarea dinamicii mandibulare cu şi fără contact dentar

asigurînd în acest scop lucrării protetice următoarele caracteristici: rezistență fizică, chimică,
inserție și stabilitatea static și dinamică a raportului dintre proteză și suport.

Principiul profilactic de tratament prin punți dentare urmăreşte asigurarea unei profilaxii
generale şi locale prin restabilirea unui echilibru ocluzal, evitarea modificărilor patologice a
procesului trofic în formațiunile anatomice cu care au relații de contact (dinții- stīlpi, dinții
antagonişti, parodont, apofiza alveolara si mucoasa)