FACTORII DE RISC PENTRU

AFECTAREA
ȚESUTURILOR
PARODONTIULUI
Profilaxia afecțiunilor țesuturilor parodontiului.

Student: Lambantu Adriana , S1708

Coordonator științific : Postaru Cristina
  După datele OMS (1980)
afecţiunileparodonţiului se depistează la
80%dintrecopii, iar în unele ţări chiar pânăla 100
% (Finlanda). Dintre toateafecţiunile
parodonţiului la copiipredomină gingivita
catarală (80-85%),apoi gingivita hipertrofică şi
atrofică(12-15%)
  Factorii de risc pentru afectarea țesuturilor parodontiului se împart in factori
locali și generali.
Factori locali:
 Proprietăţile agresive ale plăcii bacteriene ca urmare aunei igiene nesatisfăcătoare a
cavităţii bucale;
 Ocluzia patologică;
 Anomalii dento-alveolare;
 Anomalii ale ţesuturilor moi ale cavităţii bucale;
 Obturaţii şi tratament ortodontic incorect;
 Cavităţic arioase ale suprafeţelor aproximale;
 Frenul scurt al buzelor şi limbii;
 Vestibul mic;
 Reacţii alergice locale;
 Infecţii bacteriene şi virotice.
 Factorii generali:
 Dereglăriale sistemului endocrin, sangiun;
 Dereglări hormonale;
 Scăderea niveluluii munitar de orice etiologie;
 Administrarea unor preparate
medicamentoase;
 Factorii etiologici locali predispozanţi în instalarea parodontopatiilor la copii.
Factorii locali care contribuie la instalarea şi evoluţia bolii parodontale, sunt :
Acumularea şi agresiunea plăcii bacteriene:
- afecţiuni locale care modifică lichidul salivar şi GCF în ce priveşte cantitatea, vâscozitatea,
compoziţia chimică, proteine, enzime, electroliţi şi factori de imunitate specifică şi
nespecifică. Saliva şi GCF conţin factori de apărare: lizozimul, peroxidaza, lactoferina,
aglutinina, complementul, leucocitele şi Ig. care inhibă dezvoltarea plăcii; retentivităţi ale
dinţilor, deficienţe de masticaţie, masticaţie leneşă, mimică rigidă, favorizează depunerea de
placă;
Factori de iritaţie: lucrări protetice neadecvate, obturaţii în exces sau diferite
traumatisme care produc inflamaţia prin acţiunea lor directă asupra ţesuturilor parodontale;
Disfuncţia ocluzală constituie un factor etiopatogenic important, deoarece F.O.
supraliminare sau subliminare pot depăşi capacitatea de adaptare a parodonţiului:
suprasolicitarea structurilor parodontale poate produce sindromul de traumă ocluzală, în timp
ce lipsa de solicitare - prin lipsa de contact ocluzal - reduce stimulul funcţional al ţesuturilor
parodontale, circulaţia sanguină din aceast teritoriu, cu efecte asupra troficităţii local
 
 Factorii etiologici sistemici în instalarea parodontopatiilor la copii.
Factorii etiologici implicate in aparitia bolii paradontale sunt:
- Dereglări ale sistemului endocrin, sangiun;
- Dereglări hormonale;
- Scăderea nivelului imunitar de orice etiologie;
- Administrarea unor preparate medicamentoase (hidantoina, difenina)
In urma unor studii mai aprofundate s-a demonstrate faputl ca boala paradontala apare mai
frecvent la copii/pacientii cu rezistenta scazuta a organsimului ,cu imunitatea afectata , la
pacientii care sufera in paralel cu alte boli cronice ,care duc la un deficit de aparare a organismului
PROFILAXIA AFECȚIUNILOR PARODONTIULUI

 Profilaxia primară a afecţiunilor parodonţiului în multe

aspecte este identică cu profilaxia cariei dentare. În primul
rind este necesar de optimizat cantitatea şi calitatea
substanţelor minerale şi vitaminelor  în raţia alimentară. A
fost depistat rolul negativ al insuficienţei proteinelor,
vitaminei C,E,P, predominarea produselor de patisserie şi a
alimentelor moi.
 APLICAREA MĂSURILOR DE PREVENȚIE IN
FUNCȚIE DE VIRSTA
 Primul an de viaţă
• Asigurarea funcţiei normale a actului de sugere, înghiţire şi închidere a buzelor, a
respiraţiei nazale.
 Vârsta de până la 4 ani
•Asanarea cavităţii bucale cu restabilirea formei coroanelor dentare şi restabilirea
ocluziei;
• Înlătutarea obiceiurilor vicioase (sugerea degetului, creionului, muşcarea unghiilor ş.a.);
•Primirea corectă a alimentelor (masticaţie minuţioasă, pe ambele părţi ale maxilarelor)
•Igiena cavităţii bucale
 Vârsta de 6-7 ani
• Înlăturarea obiceiurilor vicioase;
•Miogimnastica;
•Igiena cavităţii bucale
• În alimentaţie se vor utiliza în principal alimentele dure
•Asigurarea respiraţiei nazale

 Virsta de după 7 ani

•Profilaxia şi tratamentul raţional al anomaliilor dento-maxilare
•Înlăturarea anomaliilor frenurilor;
•Igiena cavităţii bucale;
•La necesitate –ocluziografia.
 Pentru aprecierea stării ţesuturilor parodontale şi necesităţii tratamentului se
utilizează indici speciali. Utilizarea lor ne permite de a primi o informaţie despre
gradul de răspândire şi afectrarea maladiei, evoluţia procesului inflamator sau
distructiv, de a aprecia eficacitatea tratamentului şi calitatea dispensarizării la
fiecare pacient în parte.
 Т.В.Никитина(1982)divizează aceşti indici în 4 grupe:
I.Indicii de igienă a cavităţii bucale:
а)pentru placa bacteriană;
b)pentru tartru dentar.
II.Indicii de inflamaţie a ţesuturilor gingivale:
а)pentru gingivită;
b)pentru parodontită.
III.Indicii de distrucţie a apofizei alveolare.
IV.Indici combinaţi.
APRECIEREA INDICELUI CPITN

 Aprecierea indicelui CPITN se face după următoarele coduri:

0 –lipsa semnelor patologice;
1 –gingivoragie după sondare;
2 - prezenţa tartrului supra-şi subgingival;
3 - pungă parodontală până la 4-5 mm adâncime;
4 - pungă parodontală cu profunzimea 6 mm şi mai mult
INDICELE PAPILAR MARGINAL
ALVEOLAR (PMA)

 Se foloseşte pentru determinarea localizării şi

intensităţii procesului inflamator al gingiei. 
 Metoda: Se badijonează papilele gingivale, gingia marginală şi
alveolară cu soluţie care conţine iod(Lugol).
Inflamaţia papilei(P) în regiunea unui dinte se apreciază cu 1
bal,inflamaţia gingiei marginale(M) -cu 2 baluri şi a gingiei
alveolare (A) -3 baluri.
 PMA=(suma punctelor/3 x numărul dinților) x 100
INTERPRETAREA

 Încazul gingivitei generalizate valoarea

indicelui:
 -pânăla 30% -corespunde gingivitei uşoare;
 -de
la 31% până la 60% -gingivită de grad
mediu;
 -mai mult de 60% -gingivită gravă
MULTUMESC PENTRU ATENȚIE !