Clasificarea afecțiunilor parodontale

Conf.dr. Luminița Lazăr

Boala parodontală- clasificare
(după Caton et al., 2018)
Sănătatea parodontală

Sănătate impecabilă
versus
Sănătate decelabilă clinic
versus
Sănătate pe un parodonțiu redus
Sănătate impecabilă
Sănătate decelabilă clinic

Sănătate pe un parodonțiu redus

Sănătatea parodontală
Tabel I - Determinanții sănătății parodontale
Determinanții microbiologici
1) Compoziția plăcii supragingivale
2) Compoziția biofilmului subgingival
Determinanții gazdei
1) Factori locali predispozanți
a. Pungi parodontale
b. Restaurări dentare
c. Anatomia radiculară
d. Modificări de poziție unidentare
2) Factori modificatori sistemici
a. Funcția imună a gazdei
b. Sănătate sistemică
c. Factori genetici
Determinanții de mediu
1) Fumatul
2) Tratamentele medicamentoase
3) Stresul
4) Nutriția
 Gingivite
Gingivite-induse de biofilmul dentar* Afecțiuni gingivale-neinduse de biofilmul dentar

__________________________________________________________________________________

a. asociate doar cu biofilmul dentar; a. genetice/tulburări de dezvoltare;

b. mediate de factori de risc locali sau generali;
b. infecții specifice;
c. hiperplazii gingivale induse de medicamentec. afecțiuni imune sau inflamatorii;
d. procese reactive;
e. neoplasme;
f. afecțiuni endocrine, de nutriție sau
metabolice;
g. leziuni traumatice;
h. pigmentări gingivale.
__________________________________________________________________________________
*Factori predispozanți (factori de risc locali)
1. factori care determină retenția plăcii; 2. uscăciunea gurii.
(marginile subgingivale ale coroanelor, aparatele ortodontice)
__________________________________________________________________________________
*Factori modificatori (factori de risc sistemici)
1. fumatul;
2. hiperglicemia(la persoanele cu diabet);
3. aportul scăzut de micronutrienți cu efect antioxidant (ex: vitamina C);
4. medicamente, în special cele imunomodulatoare;
5. niveluri crescute de hormoni sexuali;
6. afecțiuni hematologice (ex: neutropenia).
Gingivite
Gingivite

„Gingivită ” versus „inflamație gingivală”

Variații ale definiției în scop de cercetare și clinic:

- pentru studiile epidemiologice,
- pentru protocoale clinice.
Gingivite
Parodontite

Clasificare

1. Parodontite

2. Afecțiuni parodontale necrozante

3. Parodontita ca manifestare directă a bolilor

sistemice.
Parodontite

Definiție

Caracteristici:
- pierderea suportului tisular parodontal;
- prezența pungilor parodontale;
- sângerare gingivală.
Pierderea clinică de atașament (CAL)
- CAL interdentar poate fi detectată la ≥2 dinți neadiacenți
- CAL vestibular / oral este ≥3mm, cu adâncimi de
sondare > 3mm, este detectabilă la ≥ 2 dinți
- CAL observată nu poate fi atribuită unor cauze non-
parodontale precum:
1. recesiunea gingivală de origine traumatică;
2. carii dentare care se extind în zona cervicală a dintelui;
3. prezența CAL pe zona distală al celui de-al doilea molar și
asociată cu malpoziția sau extracția molarului 3;
4. o leziune endodontică care se drenează prin parodonțiul
marginal;
5. apariția unei fracturi radiculare verticale.
Sângerarea la sondare(BOP)
- proporția de situs-uri care
sângerează la sondare

Severitatea bolii:
- pierderea dinților atribuită parodontitei;
- tipul pierderii osoase (verticală și / sau orizontală);
- implicarea furcației;
- mobilitatea dinților;
- numărul de dinți absenți;
- ocluzia prăbușită;
- creșterea complexității tratamentului.

Extinderea bolii
- numărul și distribuția dinților cu o afecțiune parodontală detectabilă
Stadii (pe baza severității și complexității managementului
terapeutic):
Stadiul I: Parodontită inițială
Stadiul II: Parodontită moderată
Stadiul III: Parodontită severă cu risc de pierdere a dinților
Stadiul IV: Parodontită severă cu risc de pierdere a dentiției
Extindere și distribuție:
- localizată,
- generalizată,
- distribuție molar-incisiv
Grade (riscul de progresie, anticiparea răspunsului terapeutic)
Grad A: Rată lentă de progresie
Grad B: Rată moderată de progresie
Grad C: Rată rapidă de progresie
Stadiul I- Parodontită inițială

Stadiul II- Parodontită moderată

Stadiul III- Parodontită severă cu risc de pierdere a dinților

Stadiul IV: Parodontită severă cu risc de pierdere a dentiției

Gradele parodontitei

Grad A Grad B Grad C

 Pacient nou

Tonetti, MS & Sanz M. Implementation of the New Classification of Periodontal Diseases: Decision-making Algorithms
for Clinical Practice and Education. Journal of Clinical Periodontology, 2019.
Pacient suspect de parodontită

Tonetti, MS & Sanz M. Implementation of the New Classification of Periodontal Diseases: Decision-making Algorithms
for Clinical Practice and Education. Journal of Clinical Periodontology, 2019.
 Pacient cu parodontită

Tonetti, MS & Sanz M. Implementation of the New Classification of Periodontal Diseases: Decision-making Algorithms
for Clinical Practice and Education. Journal of Clinical Periodontology, 2019.
 Pacient cu parodontită -
Stadiul I,II vs III, IV

Tonetti, MS & Sanz M. Implementation of the New Classification of Periodontal Diseases: Decision-making Algorithms
for Clinical Practice and Education. Journal of Clinical Periodontology, 2019.
 Pacient cu parodontită -
Stadiile I vs II, III vs IV

Tonetti, MS & Sanz M. Implementation of the New Classification of Periodontal Diseases: Decision-making Algorithms
for Clinical Practice and Education. Journal of Clinical Periodontology, 2019.
 Pacient cu parodontită -
Stabilirea gradului

Tonetti, MS & Sanz M. Implementation of the New Classification of Periodontal Diseases: Decision-making Algorithms
for Clinical Practice and Education. Journal of Clinical Periodontology, 2019.
 Pacient cu parodontită -
Stabilirea gradului

Tonetti, MS & Sanz M. Implementation of the New Classification of Periodontal Diseases: Decision-making Algorithms
for Clinical Practice and Education. Journal of Clinical Periodontology, 2019.
Parodontita ca manifestare a afecțiunilor sistemice

Afecțiuni sistemice cu impact major asupra pierderii țesuturilor parodontale

• Tulburări genetice (ex: sindromul Papillon-Lefèvre)

• Boli de imunodeficiență dobândită (ex: infecția cu HIV)
• Boli inflamatorii (ex: boli inflamatorii intestinale)

Alte afecțiuni sistemice care influențează patogeneza bolilor parodontale

• Diabetul zaharat
• Obezitate
• Fumatul (dependența de nicotină)

Afecțiuni sau condiții sistemice care afectează țesutul parodontal de suport

Tulburări sistemice care pot duce la pierderea țesuturilor parodontale independent de parodontită

• Neoplasme (ex: carcinom cu celule scuamoase orale)

• Alte afecțiuni care pot afecta țesuturile parodontale (ex: histiocitoza cu celule Langerhans)
 Condiții și deformări muco-gingivale

Recesiuni gingivale
RT1 - REC fără pierderea CAL interproximală
CEJ – interproximal nu este vizibilă

RT2 - REC cu pierderea CAL interproximală

- Pierderea interproximală a CAL este mai
mică sau egală cu pierderea CAL bucală

RT3 - REC cu pierderea interproximală a CAL

este mai mare decât cea bucală
Condiții și deformări muco-gingivale
Trauma ocluzală și forțele ocluzale traumatice
Prezența forțelor ocluzale traumatice și a traumei ocluzale poate
fi indicată de:
– fremitus (mobilitate adaptativă a dinților),
– mobilitate progresivă a dinților,
– sensibilitate termică,
– uzură ocluzală excesivă,
– migrația dinților,
– disconfort / durere la mascație,
– dinți fracturați,
– spațiu periodontal lărgit radiografic,
– resorbția rădăcinii,
– hipercementoză.
 Factori legați de dinți și restaurările protetice
Factori locali legați de dinți, care modifică sau predispun la gingivite induse de biofilm/
parodontite

1. Factori anatomici ai dinților

2. Fracturi radiculare
3. Resorbții radiculare cervicale, resorbții cementare
4. Proximitatea canalului
5. Erupție pasivă alterată

Factori locali legați de restaurările protetice

1. Margini de restaurare plasate în țesuturile atașate supracrestal

2. Proceduri clinice legate de fabricarea restaurărilor indirecte
3. Reacții de hipersensibilitate/toxicitate la materialele dentare
 Abcesul parodontal
Abcesul parodontal al pacienților parodontopați (într-o pungă parodontală pre-existentă)

Exacerbare acută: După tratament:

parodontită netratată, după detartraj,
parodontită care nu răspunde la tratament, după tratament chirurgical,
terapie parodontală de suport. după medicație.

Abcese parodontale la pacienții fără boală parodontală (care nu au în prealabil pungi parodontale)

Impact:
ața dentară, elastice
ortodontice, scobitori,
diga, popcorn.
Obiceiuri vicioase
Mușcatul cablurilor,
mâncatul unghiilor,
bruxism.
Factori ortodontici
Forțe ortodontice excesive,
mușcătura inversă.
Hipertrofie gingivală Alterarea suprafetei radiculare
alterări anatomice severe(dinți
invaginați sau displazii dentare),
alterări anatomice minore(perle
de cement, perle de smalț,
iatrogenii( perforații radiculare),
distrucții radiculare severe(fisuri
sau fracturi), post-chirurgie.
Leziuni endo-parodontale
 Leziuni endo-parodontale

Leziuni endo-parodontale cu distrucție radiculară

Fractură sau fisură radiculară

Perforația canalului sau camerei pulpare
Resorbție radiculară externă

Leziuni endo-parodontale fără distrucție radiculară

Leziuni endo-parodontale la pacienți cu parodontită Leziuni endo-parodontale la pacienți fără parodontită

Gradul 1 – pungă parodontală îngustă și profundă
pe o suprafață a dintelui
Gradul 2 – pungă parodontală largă
pe o suprafață a dintelui
Gradul 3 – pungă parodontală profundă
pe mai multe suprafețe ale dintelui
Gradul 1 – pungă parodontală îngustă și profundă
pe o suprafață a dintelui
Gradul 2 – pungă parodontală largă
pe o suprafață a dintelui
Gradul 3 – pungă parodontală profundă
pe mai multe suprafețe ale dintelui
Condiții și afecțiuni periimplantare

Sănătatea periimplantară
versus
Mucozita periimplantară
versus
Periimplantita
Sănătatea periimplantară
Mucozita periimplantară
Periimplantita