Curs 6

Parodontite.
Forme clinice şi simptomatologia
parodontitelor. Periimplantite.
Evoluție și complicații

Sef lucr. Dr. Mârțu Maria Alexandra

Cuprins
01 Parodontite. Aspecte generale. Definitie

02 Forme clinice

03 Simptomatologie

04 Periimplantite

05 Evolutie si complicatii
 Ultima Clasificare EFP - Amsterdam 2017
BOLI ȘI CONDIȚII PARODONTALE

Sanatatea parodontala,
Parodontite Alte conditii ce afecteaza parodontiul
boli si conditii gingivale
Conditii si Abcesele
Gingivite Parodontite
Sanatate Gingivite boli Conditii si Factori
Ne- ca
parodontala induse Boli sistemice parodontale Forte asociati
induse manifestari
si sanatate de parodontale Parodontite care si diformitati ocluzale dintelui
de ale unor boli
gingivala biofilmul necrozante afecteaza Leziunile muco- traumatice sau
biofilm
  dentar endo- gingivale protezelor
dentar sistemice
parodontiul parodontale

BOLI ȘI CONDIȚII PERI-IMPLANTARE

Deficiențe ale țesurturilor
Sanatate peri-implantară Peri-mucozită Peri-implantită moi și dure peri-
implantare
 PARODONTITE EFP – Europerio 9, 2017, Amsterdam
a. Stadii: Pe baza severitatii (i) si complexitatii managementului (ii)
Stadiu I Parodontita initiala

Stadiu II Parodontita moderata

Stadiu III Parodontita severa cu potential de a pierde alti dinti

Stadiu IV Parodontita severa cu potential de pierdere a dentitiei

b. Extindere si distributie (iii): localizata/ generalizata/ distributie molar-incisiv

c. Grade: Dovada de risc de progresie rapida (iiii), raspuns la tratament anticipat (iiiii)
Grad A Rata lenta de progresie

Grad B Rata moderata de progresie

Grad C Rata rapida de progresie

i. Severitatea: Nivelul atasamentului clinic interdentar (CAL) la locul cu cea mai mare pierdere;
pierdere osoasa radiologica & pierdere dentara

ii. Complexitatea tratamentului : Adancimea la sondare, tiparul de pierdere osoasa, leziuni ale furcatiei,
numarul de dinti restanti, mobilitatea dentara, defecte crestale si disfunctii masticatorii

iii. Descriptor adaugat stadiului: afectare dentara < 30% = localizata, ≥30% = generalizata

iiii. Riscul de progresie: evidentierea pierderii - direct (rx retroalveolara sau CAL) sau indirect (pierdere
osoasa/varsta)

iiiii. Raspunsul anticipat la tratament: fenotip, fumat, hiperglicemie

PARODONTITA DEFINITIE DE CAZ

Un pacient este un caz de parodontită în context

clinic dacă:

• Pierderea clinica de atasament (CAL) interdentar este

detectabila la ≥2 dinți neadiacenți sau
• CAL vestibular sau oral ≥3 mm cu punga parodontala >3
mm detectabila la ≥2 dinți

* CAL observată nu poate fi atribuită unor cauze non-

parodontale precum:
1) recesiune gingivală de origine traumatică;
2) carii dentare care se extind în zona cervicală a dintelui;
3) prezența CAL pe aspectul distal al unui al doilea molar și
asociată cu malpoziția sau extracția unui al treilea molar,
4) o leziune endodontică drenând prin parodonțiul marginal;
5) apariția unei fracturi verticale a rădăcinii.
Aspecte generale PARODONTITA

 întotdeauna precedată de gingivită

 răspuns unic al gazdei la acţiunea plăcii
bacteriene parodontopatogene
 afectează un anumit segment al
populaţiei
 predilecţie / specificitate de subiect şi de
situs odontal

PROGRESIE
 caracter de ireversibilitate
 Continuă, cu perioade de exacerbare
 influenţată de individualitatea
răspunsului imunitar şi inflamator
Aspecte generale PARODONTITA

• reprezintă o condiţie cumulativă a proceselor

patogenice anterioare rezultate ca răspuns al gazdei la
distrucţia tisulară indusă bacterian
• proces patogenic iniţiat bacterian şi propagat de
celulele gazdei

• MANAGEMENT–UL TERAPEUTIC presupune

 identificarea tipului de boală
 stadiul curent de activitate şi gradul clinic de
severitate

• SEMNE OBLIGATORII
 inflamaţia gingivală
 punga parodontală
 resorbţia osoasă
 SEMNE CLINICE ALE
PARODONTITELOR

• SEMNE OBLIGATORII
 inflamaţia gingivală
 punga parodontală
 resorbţia osoasă

• ALTE SEMNE CLINICE

 recesiunea gingivala
 mobilitatea dentara,
 migrarile dentare
 halena
 SEMNE CLINICE ALE Inflamaţia gingivală
PARODONTITELOR
• continuare a inflamaţiei din gingivită
• aspect variabil funcţie de stadiul de activitate
SEMNE OBLIGATORII
 stare de activitate (proces inflamator)
 stare de repaus (proces fibrotic)
• INFLAMAŢIA GINGIVALĂ  predominant semne ale inflamaţiei cronice
 culoare roşu–albăstrui cu topografie ce variază
• PUNGA PARODONTALĂ funcţie de gradul de afectare
 margine gingivală edematiata
• RESORBŢIA OSOASĂ  sângerare gingivală şi / sau supuraţie
 SEMNE CLINICE ALE Inflamaţia gingivală
PARODONTITELOR

SEMNE OBLIGATORII

• INFLAMAŢIA GINGIVALĂ

• PUNGA PARODONTALĂ

• RESORBŢIA OSOASĂ Aspect regenerativ (fibrotic). Aspectul normal nu înseamnă implicit şi sănătate
parodontală.
 SEMNE CLINICE ALE PUNGA PARODONTALĂ
PARODONTITELOR
• adâncirea patologică a sulcus–ului gingival prin:
SEMNE OBLIGATORII  distrucţia ţesuturilor de suport şi
 proliferarea apicală a celulelor epiteliului
• INFLAMAŢIA GINGIVALĂ de ataşament
• aspect clinic definitoriu al bolii parodontale
• PUNGA PARODONTALĂ
FORMAREA PUNGII PARODONTALE
• RESORBŢIA OSOASĂ
• debut prin modificarea inflamatorie a ţesutului
conjunctiv adiacent sulcus–ului gingival
• degenerarea prin proces exsudativ inflamator şi
degradarea organizării fibrilare
 SEMNE CLINICE ALE
PUNGA PARODONTALĂ
PARODONTITELOR

SEMNE OBLIGATORII EVOLUŢIA PUNGII PARODONTALE

• proliferarea spre apical a epiteliului joncţional

• INFLAMAŢIA GINGIVALĂ
(proiecţii epiteliale digitiforme)
• detaşarea porţiunii coronare
• PUNGA PARODONTALĂ • transformarea sulcus–ului gingival în pungă
parodontală
• RESORBŢIA OSOASĂ
STRUCTURA PUNGII PARODONTALE

• perete extern lateral / gingival

• perete intern radicular
• limită apicală
• conţinut
 SEMNE CLINICE ALE PUNGA PARODONTALĂ
PARODONTITELOR
PERETELE EXTERN
SEMNE OBLIGATORII
•STRUCTURĂ variabilă
• INFLAMAŢIA GINGIVALĂ  ţesut epitelial şi conjunctiv (punga
supraosoasă)
• PUNGA PARODONTALĂ  ţesut epitelial şi conjunctiv, os alveolar lizat
(punga infraosoasă)
• RESORBŢIA OSOASĂ

• modificare continuă şi corelarea aspectului clinic

cu stadiul de activitate al bolii
 stadiu de activitate
 stadiu de inactivitate
SEMNE CLINICE ALE PUNGA PARODONTALĂ
PERETELE EXTERN
PARODONTITELOR
• modificări de culoare (roşu • stază circulatorie
albăstrui)
• aspect neted, lucios • atrofie epitelială, edem
• consistenţă depresibilă • distrucţia componentei fibrilare conjunctive
ale gingiei
• semnul godeului • edem, degenerare

• aspect aparent normal • predominanţa modificărilor fibrotice la

(culoare, consistenţă) nivelul suprafeţei interne
• faţa internă prezintă în mod constant
procese degeneratice şi ulceraţii

• sângerare la sondaj • vascularitate crescută

• atrofie şi degenerare a epiteliului
• vasele congestionate din proximitate

• durere la sondaj • ulceraţia feţei interne

• secreţie purulentă (uneori) • procese supurative

 SEMNE CLINICE ALE PUNGA PARODONTALĂ
PARODONTITELOR PERETELE INTERN

SEMNE OBLIGATORII • STRUCTURĂ reprezentată de suprafaţa radiculară acoperită

de cement
• INFLAMAŢIA GINGIVALĂ • modificări particulare prin existenţa cementului
 persistenţa infecţiei parodontale
 apariţia durerii
• PUNGA PARODONTALĂ
 tratament complexitate ridicataa

• RESORBŢIA OSOASĂ  MODIFICĂRI

 STRUCTURALE (zone de demineralizare, hipermineralizare)
 CHIMICE
 CITOTOXICE
 SEMNE CLINICE ALE PUNGA PARODONTALĂ
PARODONTITELOR PERETELE INTERN

SEMNE OBLIGATORII
MORFOLOGIA SUPRAFEŢEI PERETELUI INTERN
• INFLAMAŢIA GINGIVALĂ
• zona de cement acoperit de tartru
• zona de placă ataşată
• PUNGA PARODONTALĂ • zona de placă flotantă

• RESORBŢIA OSOASĂ
 SEMNE CLINICE ALE PUNGA PARODONTALĂ
PARODONTITELOR
LIMITA APICALĂ
 epiteliul de joncţiune
SEMNE OBLIGATORII
 exprimă pierderea de ataşament

• INFLAMAŢIA GINGIVALĂ ADÂNCIMEA PUNGII reprezintă distanţa dintre:

 limita apicală a pungii
• PUNGA PARODONTALĂ  marginea gingivală

• RESORBŢIA OSOASĂ
 SEMNE CLINICE ALE PUNGA PARODONTALĂ
PARODONTITELOR
CONŢINUT
SEMNE OBLIGATORII  fluid gingival
 microorganisme, produse bacteriene
• INFLAMAŢIA GINGIVALĂ  resturi alimentare
 mucine salivare
• PUNGA PARODONTALĂ  celule epiteliale descuamate
 leucocite
• RESORBŢIA OSOASĂ
• exsudatul purulent (când există) cuprinde
 microorganisme vii şi distruse
 leucocite vii, degenerate sau necrotice
 ser
 fibrină
 SEMNE CLINICE ALE PUNGA PARODONTALĂ
PARODONTITELOR CLASIFICARE

SEMNE OBLIGATORII • MODUL DE APARIŢIE

 deplasarea coronară a marginii gingivale
• INFLAMAŢIA GINGIVALĂ PUNGA GINGIVALĂ / FALSĂ
 deplasarea apicală a epiteliului de joncţiune
• PUNGA PARODONTALĂ PUNGA PARODONTALĂ / ADEVĂRATĂ

• RESORBŢIA OSOASĂ • relaţia PUNGII PARODONTALE cu osul alveolar

 PUNGĂ SUPRAOSOASĂ (baza pungii este situată
coronar de creasta osoasă)
 PUNGĂ INFRAOSOASĂ (baza pungii este situată
apical de nivelul osului alveolar)

• numărul de suprafeţe dentare interesate

 PUNGI SIMPLE
 PUNGI COMPUSE
 PUNGI COMPLEXE (SERPIGINOASE)
 SEMNE CLINICE ALE PUNGA PARODONTALĂ
PARODONTITELOR CLASIFICARE

SEMNE OBLIGATORII

• INFLAMAŢIA GINGIVALĂ

• PUNGA PARODONTALĂ

• RESORBŢIA OSOASĂ
Pungi gingivale (false). Pungă adevărată.

Pungă serpiginoasă.

Pungă mezio–vestibulară serpiginoasă (2.6).

 SEMNE CLINICE ALE RESORBŢIA OSOASĂ
PARODONTITELOR ASPECTE GENERALE
• dimensiunea osului alveolar este menţinută de un echilibru între
SEMNE OBLIGATORII procesele de apoziţie şi de resorbţie
• acest echilibru este controlat prin factori locali şi sistemici
• INFLAMAŢIA GINGIVALĂ • distrucţia osoasă în boala parodontală (severitate, tipar lezional) este
determinată prin factori locali
 factori inflamatori  liză orizontală
• PUNGA PARODONTALĂ  factori traumatici  liză verticală
• factorii locali acţionează independent sau asociaţi
• RESORBŢIA OSOASĂ
NIVELUL OSOS
 expresie a evoluţiei procesului patologic (experienţa anterioară)
 nu este neapărat corelat cu:
– profunzimea pungii
– severitatea ulceraţiei
– prezenţa/absenţa exudatului purulent

OBSERVAŢIE
• modificările peretelui moale al pungii reflectă condiţia inflamatorie prezentă
 SEMNE CLINICE ALE RESORBŢIA OSOASĂ
PROCES INFLAMATOR
PARODONTITELOR
• extinderea inflamaţiei spre structurile de susţinere
SEMNE OBLIGATORII odontală este influenţată de
 potenţialul patogen al plăcii (invazie)
• INFLAMAŢIA GINGIVALĂ  rezistenţa gazdei

• PUNGA PARODONTALĂ • modalitatea de extindere a inflamaţiei este critică, ea

influenţând tiparul de distrucţie osoasă
• RESORBŢIA OSOASĂ
• caracterizează pierderea orizontală de os

• tiparul distrucţiei osoase este influenţat de

 căile de evoluţie a procesului inflamator
 raza de acţiune bacteriană (1.5 – 2.5 mm)
 morfologia osoasă
 perioadele de distrucţie osoasă
 procesele de neoformaţie osoasă
 SEMNE CLINICE ALE RESORBŢIA OSOASĂ
TIPARE DE LIZA OSOASA
PARODONTITELOR

SEMNE OBLIGATORII

• INFLAMAŢIA GINGIVALĂ LIZĂ OSOASĂ ORIZONTALĂ

• PUNGA PARODONTALĂ

• RESORBŢIA OSOASĂ
 SEMNE CLINICE ALE RESORBŢIA OSOASĂ
TIPARE DE LIZA OSOASA
PARODONTITELOR

SEMNE OBLIGATORII
LIZĂ OSOASĂ VERTICALĂ

• INFLAMAŢIA GINGIVALĂ

• PUNGA PARODONTALĂ

• RESORBŢIA OSOASĂ
 SEMNE CLINICE ALE RESORBŢIA OSOASĂ
TIPARE DE LIZA OSOASA
PARODONTITELOR

SEMNE OBLIGATORII

• INFLAMAŢIA GINGIVALĂ

• PUNGA PARODONTALĂ

• RESORBŢIA OSOASĂ
 SEMNE CLINICE ALE RESORBŢIA OSOASĂ
TIPARE DE LIZA OSOASA
PARODONTITELOR
LEZIUNI DE FURCAŢIE
SEMNE OBLIGATORII
• se referă la afectarea bi– sau tri–furcaţiilor dinţilor
• INFLAMAŢIA GINGIVALĂ
pluri–radiculari
• cel mai frecvent depistate sunt la nivelul molarilor
• PUNGA PARODONTALĂ mandibulari
• denudarea zonei de furcaţie poate fi vizibilă clinic
• RESORBŢIA OSOASĂ sau poate fi mascată de gingie
• CLASIFICARE în funcţie de liza osoasă în plan
orizontal şi în plan vertical
 defect orizontal (clasele I, IIa şi IIIa)
 defect vertical (subclasele A, B şi C)
 SEMNE CLINICE ALE RESORBŢIA OSOASĂ
TIPARE DE LIZA OSOASA
PARODONTITELOR

SEMNE OBLIGATORII

• INFLAMAŢIA GINGIVALĂ

• PUNGA PARODONTALĂ

• RESORBŢIA OSOASĂ

Leziune inter–radiculară grad I

 SEMNE CLINICE ALE RESORBŢIA OSOASĂ
TIPARE DE LIZA OSOASA
PARODONTITELOR

SEMNE OBLIGATORII

• INFLAMAŢIA GINGIVALĂ

• PUNGA PARODONTALĂ

• RESORBŢIA OSOASĂ

Leziune inter–radiculară grad II

 SEMNE CLINICE ALE RESORBŢIA OSOASĂ
TIPARE DE LIZA OSOASA
PARODONTITELOR

SEMNE OBLIGATORII

• INFLAMAŢIA GINGIVALĂ

• PUNGA PARODONTALĂ

• RESORBŢIA OSOASĂ

Leziune inter–radiculară grad III subclasa A

 SEMNE CLINICE ALE RESORBŢIA OSOASĂ
TIPARE DE LIZA OSOASA
PARODONTITELOR

SEMNE OBLIGATORII

• INFLAMAŢIA GINGIVALĂ

• PUNGA PARODONTALĂ

• RESORBŢIA OSOASĂ

Leziune inter–radiculară grad III subclasa C

SEMNE CLINICE ALE MOBILITATE PATOLOGICĂ
PARODONTITELOR
MOBILITATE FIZIOLOGICĂ
ALTE SEMNE CLINICE • reflectă biomecanica parodontală
• grad variabil funcţie de:
 mobilitatea dentara  dinte mono- / pluri-radicular
 ritmul circadian
 recesiunea gingivala  momentul zilei

MOBILITATE PATOLOGICĂ
 migrarile dentare
• reprezintă gradul de mobilitate ce depăşeşte valorile
fiziologice normale
 halena • FACTORI ce contribuie la creşterea mobilităţii dentare:
 pierderea ţesuturilor de suport odontal
 trauma din ocluzie “fenomen de adaptare”
 proces inflamator parodontal
 modificări hormonale (sarcină)
 procese patologice osoase, radiculare
 după intervenţii chirurgicale
SEMNE CLINICE ALE MOBILITATEA DENTARA
PARODONTITELOR

ALTE SEMNE CLINICE

 mobilitatea dentara

 recesiunea gingivala

 migrarile dentare Pierderea suportului odontal Traumă ocluzală: interferenţă laterotruzivă

 halena

Traumă ocluzală
SEMNE CLINICE ALE RECESIUNEA GINVIVALA
PARODONTITELOR •reprezintă expunerea progresivă a suprafeţei radiculare ca rezultat al
migrării apicale a epiteliului de joncţiune şi a gingiei
ALTE SEMNE CLINICE • indică o resorbţie / pierdere concomitentă a osului alveolar şi a
ligamentului parodontal

 mobilitatea dentara
• FORME CLINICE
 NEINFLAMATORIE  generalizată
 recesiunea gingivala  INFLAMATORIE
 Combinata  localizată
 migrarile dentare

 halena
Factori morfologici

Recesiune generalizată – parafuncţii Factori iatrogenici

Recesiune localizată
SEMNE CLINICE ALE RECESIUNEA GINGIVALA
PARODONTITELOR RECESIUNEA
NEINFLAMATORIE
• frecvent localizată
ALTE SEMNE CLINICE • evoluează în absenţa inflamaţiei
• consecinţă a condiţiilor locale
 mobilitatea dentara  factori anatomici
 periaj inadecvat
 recesiunea gingivala  iatrogenii
 parafuncţii
 migrarile dentare

 halena
RETRACŢIA GINGIVALĂ

• migrare apicală progresivă care conduce la

descoperirea joncţiunii amelo–cementare
• gingie în general fină, fragilă
• ţesuturi de aspect normal sau inflamat
• sulcus gingival normal
 RECESIUNEA
SEMNE CLINICE ALE RECESIUNEA GINVIVALA INFLAMATORIE
PARODONTITELOR
• consecinţă a afectării inflamatorii parodontale
• simptom constant în boala parodontală cu GRADE diferite de
ALTE SEMNE CLINICE interesare parodontală
 RECESIUNEA VIZIBILĂ
 mobilitatea dentara marginea gingivală liberă  joncţiunea amelo–cementară

 RECESIUNEA INVIZIBILĂ
 recesiunea gingivala baza pungii  marginea gingivală liberă

 PIERDEREA TOTALĂ DE ATAŞAMENT

 migrarile dentare recesiunea invizibilă + recesiunea vizibilă

 halena
 MIGRAREA PATOLOGICĂ
SEMNE CLINICE ALE
FACTORI RESPONSABILI PENTRU
PARODONTITELOR MIGRAREA PATOLOGICĂ

• POZIŢIA dintelui pe arcadă este influenţată de :

ALTE SEMNE CLINICE  sănătatea şi dimensiunea parodonţiului
 forţele ce solicită dintele
 mobilitatea dentara  capacitatea adaptativă funcţională

 CAUZE ale migrării patologice:

 recesiunea gingivala  edentaţii
Absenţa punctului
de contact
 dizarmonii, interferenţe ocluzale,
 migrarile dentare  traumă din ocluzie
 pulsiune linguală

 halena
Malocluzie

Pulsiune
linguală
 MIGRAREA PATOLOGICĂ
SEMNE CLINICE ALE
FACTORI RESPONSABILI PENTRU
PARODONTITELOR MIGRAREA PATOLOGICĂ

ALTE SEMNE CLINICE •MIGRAREA PATOLOGICĂ – deplasarea dinţilor ca o consecinţă a

perturbării prin boală parodontală a echilibrului de factori ce
 mobilitatea dentara menţin poziţia fiziologică a dintelui

•MECANISMUL şi DIRECŢIA migrării depind de:

 recesiunea gingivala
 migrarile dentare
 halena
 gradul de distrucţie parodontală
 prezenţa / absenţa punctului de contact
 natura forţei de solicitare odontală
(amplitudine, direcţie, frecvenţă)
 tendinţa de mezializare a dintilor

Pierdere de suport odontal şi

suprasolicitare funcţională
Forme clinice
FORME CLINICE ALE Parodontita rapid progresivă – Grad C
PARODONTITELOR (Agresiva)

ASPECTE CLINICE

• similare parodontitei lent progresive dar mai pregnante,

mai agresive în perioadele de repaus şi de distrucţie

• SEVERITATE:  edentaţii şi/sau defecte osoase

 zonele de retenţie

• distribuţia generalizată a leziunilor, fără un tipar

caracteristic

• DEFECTUL OSOS
 uni/bilateral (arc de cerc) molari primi, incisivi
 generalizat
FORME CLINICE ALE
PARODONTITELOR Parodontita rapid progresivă
ASPECTE GENERALE
• interesează dentiţia primară sau mixtă
• formă rară de afectare cu debut precoce
• nivel minim de placă bacteriană, tartru
• incidenţă carioasă scăzută

ETIOLOGIE
• condiţia asociată cu afecţiuni sistemice
 sindrom Papillon–Lefèvre, sindrom Down
 hipofosfatazie, leucemie acută / subacută

• floră bacteriană insuficient investigată

• alterare funcţională a neutrofilelor
FORME CLINICE ALE Parodontita rapid progresivă
PARODONTITELOR

FORMA LOCALIZATĂ
• inflamaţie gingivală minoră / absentă clinic
• distrucţie osoasă lentă
• tipar mai sever de liză osoasă în formele avansate
cu interesarea zonei de furcaţie

FORMA GENERALIZATĂ
• stadii variate de gingivită proliferativă acută
• distrucţie osoasă rapidă, importantă
• frecvent asociată anomaliilor genetice
FORME CLINICE ALE
PARODONTITELOR Parodontita rapid progresivă
Parodontită RAPID PROGRESIVA localizată
FORME CLINICE ALE
Parodontita rapid progresivă
PARODONTITELOR
• PERIODA DE ACTIVITATE
 inflamaţie gingivală severă cu aspecte
proliferative şi ulcerative
 sângerare spontană, exsudat, supuraţie
 leziuni profunde cu evoluţie rapidă
 uneori manifestări sistemice
(boli recurente, pierdere în greutate, stare
generală influenţată)

• PERIOADA DE REPAUS
 discordanţă între aspectul clinic
aparent normal şi status–ul parodontal
 ţesuturi gingivale cu aspect clinic
aparent normal (uneori granitat)
 pungi subiacente foarte profunde
FORME CLINICE ALE
Parodontita refractară
PARODONTITELOR ASPECTE GENERALE
• nu reprezintă o entitate clinică în sine
• cuprinde cazurile care din motive necunoscute nu răspund /
recidivează după o terapie CORECTĂ
• distrucţie osoasă continua şi pierdere de atasament
• implicarea de dinţi adiţionali
• necesitatea diferenţierii de boala recurentă

ETIOLOGIE
•răspuns parodontal anormal al gazdei
• prezenţa de microorganisme rezistente (complexe)
• probleme anatomice netratabile (zone de furcaţie particulare)
•alţi factori frecvent asociaţi
 acumularea de placă bacteriană
 fumat
FORME CLINICE ALE
PARODONTITELOR Parodontita ulcero–necrotică
ASPECTE GENERALE
• urmează episoadelor repetate, pe termen lung, de
gingivită ulcero–necrotică
• mecanism de trecere de la gingivita la parodontita
ulcero–necrotică NEINVESTIGAT
• interesează subiecţi malnutriţi sau ci deficienţe imune
(context HIV–SIDA)
• netratată, evoluează spre stomatită ulcero– necrotică /
nomă (expunerea, necroza şi sechestrarea osului alveolar)

ETIOLOGIE
• insuficient studiată
• factori etiologici similari celor ai GUN
• similitudinea nu este stabilită ci doar presupusă
FORME CLINICE ALE Parodontita ulcero–necrotică
PARODONTITELOR ASPECTE CLINICE LOCALE

• arii de ulceraţii, necroză gingivală

ASPECTE CLINICE GENERALE
• pseudo– membrane înconjurate de un halo eritematos
• leziuni gingivale dureroase,
• limfadenopatie asociată,
• sângerări spontane
• febră,
• leziuni oasoase crateriforme, interdentare
• stare generală alterată
• nu se descrie existenţa pungilor (prin caracterul lezional destructiv
gigival)

Parodontită ulcero–necrotică

Parodontită ulcero–necrotică
in context HIV
FORME CLINICE ALE Parodontita lent progresivă
PARODONTITELOR
(Cronica)

ASPECTE GENERALE
• sinonim: parodontita cronică a adultului
• cea mai frecventă formă (după a 3–a decadă)
• creşte în prevalenţă şi severitate cu vârsta
• interesează subiecţie de ambe sexe
• rata progresiei şi starea de activitate cunoaşte o
specificitate de situs odontal
• progresia bolii cunoaşte alternanţa perioadelor de
activitate (destructive) şi de inactivitate (reparatorii)
FORME CLINICE ALE Parodontita lent progresivă
PARODONTITELOR
(Cronica)

ETIOLOGIE
• asociată prezenţei plăcii bacteriene, deficienţei în igiena orală
• nu se descrie asocierea cu deficite sistemice sau imunologice
• afecţiunile sistemice
 influenţează răspunsul gazdei
 accelerează progresia bolii
 exacerbează severitatea şi întinderea
distrucţiei tisulare
FORME CLINICE ALE Parodontita lent progresivă
(Cronica)
PARODONTITELOR

ASPECTE CLINICE

• asiptomatică/discomfort: impactare alimentară, hiperestezie,

sângerare gingivală, senzatie de tensiune

•INFLAMAŢIA GINGIVALĂ
 modificări inflamatorii cronice gingivale
 sângerare spontană sau provocată
 exudat şi supuraţie
 uneori ţesuturi fibrotice ce maschează inflamaţia subiacentă
(inflamaţie cronică de intensitate redusă)
 PIERDEREA DE ATAŞAMENT
 profunzime variabilă
 Parodontita lent progresivă
FORME CLINICE ALE (Cronica)
PARODONTITELOR
ASPECTE CLINICE

•LIZA OSOASĂ  MOBILITATE DENTARĂ

 frecvent generalizată
 forme: orizontală, verticală
 fără tipar caracteristic de distribuţie
 variabilitate de situs odontal a severităţii
 corelare cu zone de retenţie
 modificată de alţi factori (trauma ocluzală)

 TRAUMA DIN OCLUZIE

 creşte incidenţa pungilor infraosoase

 mobilitate dentară severă şi precoce
 MOBILITATE DENTARĂ – în cazurile avansate
FORME CLINICE ALE Parodontita lent progresivă
(Cronica)
PARODONTITELOR
FORME CLINICE ALE Parodontita lent progresivă
(Cronica)
PARODONTITELOR
Evolutie si complicatii
Evoluţia bolii
Aspecte Generale
parodontale

PARODONTITA este influenţată de individualitatea

răspunsului inflamator şi imunitar

• specificitate de individ şi situs dentar

• factori microbieni  factori de apărare gazdei


caracter destructiv  alţi factori

• EVOLUŢIE progresivă: activitate + inactivitate

• caracter de ireversibilitate

• diferitele forme de parodontită reflectă diferenţe în

factori etiologici şi susceptibilitatea gazdei
Evoluţia bolii • continuă, cu alternanţa episoadelor de activitate şi de
parodontale inactivitate
• rata distrucţiei tisulare caracterizează un anumit tipar lezional
• netratată, conduce la expulzia unităţii odontale afectate de pe
arcadă
In absenţa tratamentului survin • terapia corectă stabilizează o situaţie prezentă care permite o
modificări la nivel: integrare funcţională
 PARODONTAL: ABCES
PARODONTAL

 ODONTAL:
• Hipersensibilitate
• Carii de suprafaţă radiculară
• Leziuni cuneiforme

 SINDROM ENDO–PARODONTAL
Complicaţiile bolii ABCESUL PARODONTAL
parodontale
ETIOLOGIE

• asociat direct bolii parodontale

 exacerbare acută a bolii netratate
 exacerbare în cursul terapiei parodontale
Pungă  exacerbare în parodontita refractară
serpiginoasă  exacerbare în perioada de menţinere

• asociat situs–urilor fără pungă parodontală pre–

existentă
 impactarea corpilor străini
 perforare laterală (tratament endodontic)
 chist lateral infectat
 factori morfologici locali de retenţie
 Complicaţiile ABCESUL PARODONTAL ACUT

bolii • complicaţie frecventă a bolii parodontale

parodontale (URGENŢĂ)
• reprezintă o perioadă de distrucţie osoasă activă
(exacerbare)

SUBIECTIV
• tumefacţie circumscrisă în dreptul unei rădăcini
• durere pulsatilă, iradiată
• sensibilitate la atingere, mobilitate dentară

OBIECTIV PARODONTAL
• tumefacţie gingivală circumscrisă, fistulizată sau nu
• gingie edemţiată, eritematoasă, suprafaţă netedă, lucioasă,
OBIECTIV LOCO–REGIONAL dureroasă la palpare, consistenţă variabilă
• adenopatie satelită • exprimare - puroi la presiune
• celulita buzei superioare (abces incisivi • pungă redusă ce comunică cu abcesul
superiori)
• uneori – edem Quincke
OBIECTIV ODONTAL dinte vital, sensibil la percuţie laterala

GENERAL stare generală influenţată

Complicaţiile bolii ABCESUL PARODONTAL CRONIC
parodontale
CLINIC
• asimptomatic - excepţia episoadelor de exacerbare
• antecedente
 istoric de activitate la nivelul pungii
 episoade de durere surdă,
 senzaţie de egresiune a dintelui
• fistulă pe mucoasa gingivală în lungul unei rădăcini
 acoperită sau nu cu ţesut de granulaţie
 continuitate cu marginea gingivală

RADIOGRAFIC
• uneori – aspect normal sau neconcludent
• zonă de radiotransparenţă de–a lungul unei supra-feţe radiculare

Abces parodontal 2.1

Complicaţiile bolii CARIILE DE SUPRAFAŢĂ RADICULARĂ
parodontale
• agent etiologic dominant: Actinomices viscosus
• interesează suprafeţele radiculare denudate
• evoluţie lentă, în suprafaţă, cu traiect serpiginos
• complicaţii
 sensibilitate dureroasă
 patologie pulpară
 fractura coroanei dentare

Carii incipiente
de suprafaţă radiculară

Fisuri Stillman şi
carii de suprafaţă radiculară
Complicaţiile bolii LEZIUNI CUNEIFORME
parodontale
• pierderi de substanţă dentară pe altă suprafaţă coronară decât
cea expusă forţelor ocluzale

• etiologie plurifactorială
 factori generali (tulburări digestive)
 factori locali (tipar ocluzal, parafuncţii)
• mecanisme multiple, unul fiind dominant

• iniţial – localizate în 1/3 cervicală a feţei vestibulare

(joncţiunea amelo–cementară)
• ulterior – cuprinde zona de recesiune vizibilă

• suprafaţa lezională
 netedă, lucioasă sau
 acoperită de placă bacetriană, detritus–uri
(miloliză “murdară”)
Complicaţiile bolii
parodontale HIPERSENSIBILITATEA RADICULARĂ

• suprafeţe radiculare expuse prin recesiune şi lipsite

Smalt
de protecţie cementară
Dentina
• sensibilitate dureroasă la contactul suprafeţei cu
agenţi mecanici, termici, chimici
Tubuli
dentinari

Tubuli • poate apare

dentinari  spontan (recesiune)
expusi
 după terapie parodontală
Gingie

• dispare prin terapie adecvată

 Complicaţiile bolii
parodontale
• Interdependenţă funcţională
ENDODONŢIU  PARODONŢIU
• LEZIUNEA ENDO–PARODONTALĂ:
• leziune inflamatorie cu origine în
organul pulpar sau în spaţiul
desmodontal cu potenţial de
extindere de la o regiune la alta
• starea de vitalitate odontală este
condiţionată de starea de sănătate
parodontală
LEZIUNI ENDO–PARODONTALE
• COMPLEXUL PARODONTAL: cuprinde osul alveo-lar,
ligamentul parodontal, cementul radicular şi ţesuturile
gingivale de acoperire
• PULPA DENTARĂ: este în conexiune integrală cu ţesuturile
parodontale, comunicând cu acestea prin foramen apical,
tubuli dentinari, canale accesorii / laterale, linii de fractură
radiculară
• din PERSPECTIVĂ TERAPEUTICĂ este importantă
determinarea status–ului endo–parodontal

vitalitatea pulpei şi / sau prezenţa sau absenţa leziunii
parodontale progresive
Complicaţiile bolii LEZIUNI ENDO–PARODONTALE
parodontale

Fractură coronară
Complicaţiile bolii LEZIUNI ENDO–PARODONTALE
parodontale

Fractură coronară
Complicaţiile bolii LEZIUNI ENDO–PARODONTALE
parodontale
EFECTUL INFLAMAŢIEI PARODONTALE

• efect direct asupra pulpei via canale laterale, tubuli dentinari expuşi

Efectele bolii parodontale asupra

• susceptibilitatea pulpei (lipsite de mecanisme de apărare) la
pulpei apar mult mai târziu şi mai rar
componentele plăcii bacteriene via procese de resorbţie radiculară externă
decât efectele afecţiunilor pulpare
asupra parodonţiului.

CLASIFICAREA LEZIUNILOR ENDO–PARODONTALE

 LEZIUNI ENDODONTICE primare cu implicare parodontală secundară

 LEZIUNI PARODONTALE primare cu implicare endodontică secundară
 LEZIUNI COMBINATE adevărate

• identifică sursa primară de afectare

• stabileşte status–ul pulpar şi parodontal

• natura tratamentului indicat

Prognosticul bolii parodontale
Prognosticul bolii
parodontale
PROGNOSTICUL reprezintă predicţia duratei,
evoluţiei şi finalităţii bolii precum şi răspunsul la
tratament.

DIAGNOSTIC  PROGNOSTIC  PLAN DE

TRATAMENT

• factorii de prognostic sunt uneori similari factorilor

de risc dar PROGNOSTICUL nu trebuie confundat /
identificat cu RISCUL

RISCUL reprezintă probabilitatea de apariţie a unei

bolii înainte ca aceasta să debuteze.
Prognosticul bolii
parodontale PROGNOSTICUL BOLII GINGIVALE

• este funcţie de rolul inflamaţiei în procesul patologic

general al bolii

• inflamaţia este singura modificare patologică:

 sunt eliminaţi factorii locali
 se obţin contururi gingivale care contribuie
la păstrarea sănătăţii parodontale
 complianţă pentru igiena orală

• inflamaţie complicată prin modificări sistemice:

 măsurile de terapie locală
 ameliorarea / corectarea stării sistemice
Prognosticul bolii
parodontale PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE

• determinarea prognosticului pacientului cu boală

parodontală presupune evaluarea:

PROGNOSTICULUI GLOBAL
 tip de boală parodontală  malocluzii
 vârstă  varia
 afecţiuni sistemice

PROGNOSTICULUI ODONTAL
 mobilitate  morfologia odontală
 punga parodontală  alţi factori
 probleme muco–gingivale
 afectarea furcaţiei
Prognosticul bolii TIPUL DE BOALĂ PARODONTALĂ
parodontale
PARODONTITA LENT PROGRESIVĂ PROGNOSTIC
FAVORABIL
• răspuns favorabil prin tratament
• cel mult afectare medie
• controlul factorilor iritanţi locali
• severitatea inflamaţiei şi înălţimea osului restant

PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ PROGNOSTIC

INCERT

• vârste tinere
• pierdere rapidă de suport osos
• absenţa corelării cu  stadiul inflamator
 atitudinea terapeutică
Prognosticul bolii TIPUL DE BOALĂ PARODONTALĂ
parodontale

PROGNOSTIC
PARODONTITA REFRACTARĂ INCERT

• rezistentă la terapie
• mecanisme bacteriene de rezistenţă
• terapie incompletă / incorect condusă

PROGNOSTIC
PARODONTITA CU DEBUT PRECOCE NEFAVORABIL

• floră specifică, defecte leucocitare

• prognostic ameliorabil prin tratament
• funcţie de severitate, diagnosticul precoce creşte
şansa de păstrare a unităţilor odontale
Peri-implantita
 Ultima Clasificare EFP - Amsterdam 2017
BOLI ȘI CONDIȚII PARODONTALE

Sanatatea parodontala,
Parodontite Alte conditii ce afecteaza parodontiul
boli si conditii gingivale
Conditii si Abcesele
Gingivite Parodontite
Sanatate Gingivite boli Conditii si Factori
Ne- ca
parodontala induse Boli sistemice parodontale Forte asociati
induse manifestari
si sanatate de parodontale Parodontite care si diformitati ocluzale dintelui
de ale unor boli
gingivala biofilmul necrozante afecteaza Leziunile muco- traumatice sau
biofilm
  dentar endo- gingivale protezelor
dentar sistemice
parodontiul parodontale

BOLI ȘI CONDIȚII PERI-IMPLANTARE

Deficiențe ale țesurturilor
Sanatate peri-implantară Peri-mucozită Peri-implantită moi și dure peri-
implantare
 Boala periimplantară
Sănătate Mucozita
Periimplantară periimplantară
Periimplantită
BOALA PERI-IMPLANTARĂ - termen colectiv pentru reacțiile
inflamatorii din țesuturile din jurul unui implant.

MUCOZITA PERIIMPLANTARĂ
• Reacție inflamatorie reversibilă în țesuturile moi care înconjoară
un implant funcțional.
• Nu s-a stabilit cu certitudine că dacă nu este tratată, va progresa
spre periimplantită.

PERIIMPLANTITA
• Reacție inflamatorie care afectează țesuturile moi și dure din jurul
unui Implant.
• Adâncime crescută la sondaj
• Pierderea osului din jurul implanturilor funcționale, însă mobilitatea
poate să nu fie evidentă clinic deoarece osteointegrarea unor
porţiuni din suprafaţa implantului este reţinută.

Aspectul osului in Peri-implantita
CLINIC
• sângerare la sondaj
• modificări de culoare ale gingiei
• Mai rar durere
Boala periimplantară
PERI-IMPLANTITA
ETIOLOGIE
• Ca și în cazul dinților, biofilmul microbian - factorul etiologic
primar
• Asemănări între caracteristicile clinice și microbiologice ale peri-
implantitei și parodontitei
• Compoziția microbiotei înainte de plasarea implantului determină
microbiota asociată cu implanturile.
• Pacienții cu parodontită netratată - risc mai mare de
dezvoltare a periimplantitei decât cei cu afecţiuni parodontale
controlate.
• Importanța controlului biofilmului prin mijloace suplimentare
realizate de pacient acasă și prin vizite periodice pentru toți
pacienții cu implanturi pentru a preveni formarea biofilmului plăcii
bacteriene patogene mature.
 Boala periimplantară
PERI-IMPLANTITA
Smalt
• proces inflamator care afectează țesuturile în
Fibre dento- jurul unui implant osteointegrat și are ca
gingivale
rezultat pierderea tesutului osos de susţinere.
Fibre Col • Prevalenţa raportată a periimplantitei variază:
supracrestale Fibre
circumferențiale 7% până la 37% din totalul implantelor
Gingie
Absența aplicate.
atașamentului fibrelor
Desmodo
nțiu
• O recenzie sistematica a concluzionat că
Os
periimplantita a afectat 10% dintre implanturi și
Implant 20% dintre pacienți în timpul a 5 până la 10 ani
de la implantare (Atieh MA, Alsabeeha NH, Faggion CM Jr, et al. The
frequency of peri-implant diseases: a systematic review and meta-analysis. J

Periodontol. 013;84:1586–1598 )
 Boala periimplantară
PERI-IMPLANTITA

• A fost propusa o clasificare pentru periimplantita precoce

(1/3 din lungimea implantului), moderată (1/2) și
avansată (2/3) pe baza gradului de pierdere osoasă.

• Deși unele rapoarte afirmă că sondajul parodontal frecvent

al implantelor este contraindicat, monitorizarea atentă a
adâncimii la sondare în timp pare utilă în detectarea
modificărilor țesutului periimplantar – SONDA PLASTIC!!!

• Tehnicile radiografice, cu sau fără analiză computerizată,

sunt deosebit de utile în evaluarea nivelurilor osoase
periimplantare
Boala periimplantară

PERI-IMPLANTITA
• Parodontita este situs-specifică = formarea pungii
parodontale și pierderea osoasă pot afecta o zonă
restrânsă a unui dinte ce poate duce la defecte osoase
angulare sau orizontale.

• Inflamația în țesuturile periimplantare are o tendință de

răspândire circumferenţială şi pot rezulta defectele osoase
angulare radiografic, în timp ce clinic au formă
circumferențială, crateriformă
 Boala periimplantară

PERI-IMPLANTITA
• Speciile bacteriene asociate cu parodontita si periimplantita sunt
asemanatoare. Staphylococcus aureus poate fi, de asemenea, un
agent patogen important în inițierea periimplantitei

• Țesutul conjunctiv adiacent epiteliului pungii este infiltrat de celule

inflamatorii, cu limfocitele B și plasmocite - cele mai dominante
tipuri.

• Markeri similari sunt suprareglați în periimplantită și parodontită,

inclusiv citokine proinflamatorii cum ar fi interleukina (IL)-1, IL-6, IL-
8, IL-12 și factorul de necroză tumorală (TNF)-alfa.
 Boala periimplantară
PERI-IMPLANTITA

• În ciuda acestor multe asemănări dintre dinți și implanturile

dentare, severitatea si rata de progresie a bolii poate diferi
semnificativ în periimplantită.
• Rezultatele au sugerat că semnele clinice și radiografice de
distrugere a țesuturilor au fost mai pronunțate în cazurile de
periimplantită.
• În plus, dimensiunea infiltratului de celule inflamatorii în țesutul
conjunctiv a fost mai mare. Acest lucru ar putea fi atribuit
diferențelor în orientarea și inserarea fibrelor de colagen din
jurul dinților
• Toate implanturile par a fi susceptibile la periimplantită
 Recapitulare - Test

• Parodontita rapid progresiva – aspecte clinice

• Parodontita cronică – aspecte clinice

• Abcesul parodontal

• Leziuni endo-parodontale

• Prognosticul in boala parodontala

• Periimplantita
Bibliografie
01 Martu Silvia. Propedeutica parodontala. Editura "Gr. T. Popa",
U.M.F. Iaşi, 2013. ISBN 978-606-544-146-0

Newman MG, Essex G, Laughter L, Elangovan S. Newman and

02 Carranza’s Clinical Periodontology for the Dental Hygienist-E-
Book. Elsevier Health Sciences; 2020 Mar 24.

03 Perry DA, Beemsterboer PL, Essex G. Periodontology for the

Dental Hygienist-E-Book. Elsevier Health Sciences; 2015 Jun
15.

04 Wolf HF. Color Atlas of Dental Medicine Periodontology.

05 Manual pentru rezidentiat. Volumul I, Cap. 4 PARODONTOLOGIE

(pg.291-365)