Sunteți pe pagina 1din 19

P OP T E ODOR

ISTORICUL BOLII PARODONTALE


Boala parodontala are o istorie tot atat de lunga cat si a
omului insusi si este responsabila pentru mai mult de
80% dintre dintii pierduti dupa varsta de 35 ani
Remediile folosite pentru prevenirea sau tratarea bolii:
- masajul gingival ;
- spalatul gurii cu extracte din plante;
- betisoare din lemn cu actiune astringenta si
dezinfectanta;
- Periajul dintilor cu pulberi dentrifrice;
- Imobilizarea dintilor cu sarme din aur


Incidenta
Boal paradontala
(parodontopatia) a
devenit un adevrat
flagel. ntr-un raport al
O.M.S. (Organizaia
Mondial a Sntii) s-
a stabilit c pe
mapamond frecvena
mbolnvirilor
parodontale depete
70% i este cauza
principala a pierderii
dinilor la aduli. Rat
de mbolnvire crete
cu vrst.
Prevalenta
Prevalena
parodontopatiei i
gingivitei n Romnia :
anul 1972, Severineanu
raporta pe un studiu de
2000 de subieci o
medie de 51,2%,
repartizat astfel:
-43% ntre 20-30 ani
-70% ntre 30-40 ani
-75% ntre 40-50 ani
-85% ntre 51-60 ani.

INCIDENTA SI PREVALENTA BOLII
CIRCUMSTANTE ETIOLOGICE GENERALE SI LOCALE
Factori locali:
cauzali: placa bacteriana;
favorizanti: tartrul dentar, cariile dentare, trauma ocluzala,
edentatia, anomaliile dento-maxilare, parafunctii, obiceiuri
vicioase, factori iatrogeni, alti factori locali.
Factori generali, sistemici.
Factorii determinanti ai afectiunilor imbolnavirilor inflamatorii de
tip distructiv ale al
parodontiului marginal sunt de natura microbiana.

MICROBIOLOGIA BOLII PARODONTALE
Infectia parodontala este produsa de microorganisme ce
colonizeaza suprafata dentara la nivel supra sau
subgingival. Bacteriile vii si moarte impreuna cu produsii
intermediari de catabolism formeaza un biofilm rezistent
ce se ataseaza la dinte, la celulele epiteliale si la
tesuturile subiacente expuse.
BACTERIE PATOGEN PARODONTALA
- microorganismul trebuie sa fie prezent, in numar mare, in
parodontiul lezat, iar in parodontiul normal acesta trebuie
sa fie in numar redus sau absent;
- indepartarea microorganismului trebue sa duca
obligatoriu la oprirea progresiei bolii;
- microorganismul trebuie sa aiba factori de
patogenitate relevanti pentru initierea si progresia
leziunilor parodontale;
- in laborator, in experimentele pe animal trebuie sa se
reproduca leziunile de la om;
- raspnsul imun umoral si celular trebuie sa indice
rolul unic al microorganismului in producerea bolii.

Microorganismul care
indeplineste toate conditile
prntru a fi considerat
patogen parodontal este
Aggregatibacter
actinomycetemcomitans.

BACTERIE PATOGEN PARODONTALA
Placa bacteriana
reprezinta o agregare
bacteriana ce adera
de suprafata dentara,
pe protezele fixe sau
mobile, pe aparatele
ortodontice sau pe
implanturi. In
compozitia placii
bacteriene sunt intre
200 - 400 specii
diferite de bacterii.
PLACA BACTERIANA GINGIVO-DENTARA
Tartrul reprezinta placa
bacteriana acumulata
in timp si
transformata intr-o
pelicula dura,
incolora sau de
culoare galbuie-
cenusie.
TARTRUL DENTAR
Tartrul dentar se formeaza prin mineralizarea placii
bacteriene care reprezinta un complex organo-mineral
aderent de suprafata dentara sau alte structuri solide
orale, lucrari protetice, aparate ortodontice.
Tartrul dentar nu constituie o cauza directa determinanta in
etiologia bolii parodontale dar poate fi un factor
favorizant.

PROGRESIA BOLII PARODONTALE
Parodontita
prepubertala
Apare pana la varsta de
11 ani, mai rar peste
aceasta varsta.

Parodontita juvenila
Apare la tineri in
perioada intre 11 si 19
ani.

PARODONTITE AGRESIVE
Incidenta parodontitei
agresiva, rapid progresiva
este de 4 - 8 % din totalul
formelor de parodontita
marginala cronica profunda.
Aceasta boala apare cel mai
frecvent dupa varsta de 20
de ani, cu un maxim de
incidenta a episoadelor
agresive si de pierdere a
unor dinti in jurul varstei de
30 - 35 ani
PARODONTITA AGRESIVA, RAPID PROGRESIVA
Superficiala
forma a bolii poate fi usor
confundata cu o
gingivita avansata, dar
semnele clinice
distincte face ca
stabilirea certa a
parodontitei marginale
cronice superficiala sa
fie clara
cronica
forma lent distructiva a
bolii porodontale
la adult se instaleaza
fenomene de
distructie progresiva,
ireversibila sub
influienta
mecanismelor de
actiune a
microorganismelor si
datorita unei reactii
de aparare reduse
sau inadecvate.

PARODONTITA MARGINALA CRONICA
MIJLOACE
PRINCIPALE DE
INDEPARTARE A
PLACII MICROBIENE
Conditia esentiala pentru
mentinerea starii de sanatate
gingivale si parodontale o
reprezinta indepartarea placii
microbiene si prevenirea
acumularii ei pe dinti si
suprafetele gingivale
adiacente.
La persoanele cu
parodontiu marginal sanatos,
indepartarea placii bacteriene
gingivo-dentare previne
aparitia imbolnavirii gingivale.
Indepartarea placii
bacteriene favorizeaza
procesul de vindecare la
bolnavii in curs de tratament
parodontal, iar la bolnavii
tratati impiedica aparitia
recidivelor
de catre pacient pentru:
indepartarea placii
bacteriene, in primul
rand prin periaj
gingivo-dentar la care
se asociaza mijloace
secundare de
intretinere a igienei
bucale.

de catre medic prin:
debridare gingivala;
detartraj supra- si
subgingival;
lustruirea suprafetelor
dentare detartrate;
tratamentul mecanic al
suprafetelor
radiculare accesibile,
prin chiuretaj
radicular.

IGIENIZARE
Periajul gingivo-dentar
Clatirea gurii cu solutii
antiseptice de uz
stomatologic
indepartarea placii
microbiene, a
depozitelor moi de pe
suprafetele dentare
accesibile si zonele
gingivale adiacente;
stimularea circulatiei,
vscularizarii si
cheratinizarii normale
a gingiei, cresterea
tonusului functional.


MIJLOACE PRINCIPALE DE INDEPARTARE A PLACII
MICROBIENE
Folosirea firului de matase in spatiile
interdentare;
Scobitori din lemn sau din plastic;
Perii cu actiune de curatire
interdentara;
Stimulatorul gingival;
Dusurile si irigatia dentara;

MIJLOACE SECUNDARE, AJUTATOARE, DE INDEPARTARE A
PLACII BACTERIENE, A RESTURILOR ORGANICE SI DE
STIMULARE GINGIVALA

PENTRU UN ZAMBET FRUMOS
Pastrati sanatatea dintilor !