Tipuri de ocluzie:

1. OCLUZIE DE
INTERCUSPIDARE MAXIMA
(OIM)
• este raportul intre cele doua arcade cu
contacte maxime intre dinti.
• In functie de raportul pe care le au
arcadele cu baza osoasa ea poate avea
loc si in pozitii excentrice.
 -2. Ocluzia centrica
• o ocluzie cu multiple contacte dento-
dentare armonios dispersate pe arcade si
cu mandibula in relatie centrica.
 Parametrii relatiei centrice
• -dentari:
• -un dinte – 2 antagonisti cu exceptia inc central si M3
• -arcada mandibulara se afla intr-o pozitie mai meziala fata de
arcada maxilara in zona frontala datorita diferentei de dimensiuni
ale dintiilor. Acelasi lucru se petrece la nivel frontal inclusiv premolar
tot datorita diferentei de marime fata de arcada antagonista.
• -circumscrierea arcadei mandibulare de catre cea maxilara
• -in plan medio-sagital, cuspidul mv a M1 max se proiecteaza in
santul mv si cv a M1 mandibular.
• -la nivel canin, cuspidul caninului maxilar se proiecteza in santul
intre caninul mandibular si PM1 mandibular.
• -liniile mediene ale cele 2 arcade sunt corespondente
• -fetele distale a M3 sunt in continuitate
 Parametrii relatiei centrice
• -osos – se refera la pozitia centrica a
mandibulei fata de maxilar, dar la o dimensiune
verticala corecta ce fixeaza mandibula in cele 3
planuri spatiale, s, t, v/f
• -neuromuscular- presupune controlul
neuroreflex a acestei pozitie printr-o echilibrare a
contractiilor muschilor ridicatori pentru a realiza
o ocluzie miocentrica.
• -faringoglandular – aceasta pozitie de ocluzie
centrica, faringele si glandele salivare sunt
pregatite pentru actul de deglutitie.
• 10-15% din cazuri I.M. coincide cu R.C. dar in restul de
85-90% RC este diferita de IM.
• Cand IM corespunde cu RC se numeste: point centric.
• Cand RC este diferita de IM se numeste: long centric.
• RC se gaseste intr-o pozitie mai posterioara astfel in cat
cuspizii iau contact nu cu foseta sau ambrazura ci cu
panta cuspidiana opusa.
• Long centric poate fi redus 0,2; 0,9 – 1,7mm. (alunecare
in sagital, anterior)
• Raportul cuspid-creasta marginala este un raport destul
de labil, varful cuspidului pe muchie este instabil.
• Ramane si o libertate a cuspidului in ambrazura si se
cheamă wide centric.
 Triunghiul de toleranta a lui
Spirgi.
• Facem un triunghi din varful - long centric
pe Relatie Centrica - wide centric se
cheama: freedom in centric.
• Orice contact d-d care se produce in acest
triunghi este un contact normal.
• Orice contact in afara acestui triunghi se
numeste contact prematur.
 -3.Ocluzia habituala
• este raportul intre cele 2 arcade cu
contacte maxime/multiple, fie ca
mandibula se afla in relatie centrica fie in
pozitie in excentrica.
• Putem avea o ocluzie habituala
echilibrata sau neechilibrata.
 Alte tipuri de ocluzie
• 4.-Ocluzie naturala • 5.Ocluzie artificiala
• intre 2 arcade cu • refacuta prin
dinti naturali manopere odontale
sau protetice
• 6.ocluzie mixta
7.Ocluzie temporara
• 8. Ocluzie definitiva
RAPOARTELE INTERARCADICE
STATICE
• -raportul arcadei mandibulare fata de cea
maxilara in cele trei planuri spatiale.
• Sagital-anteroposterior
• Transversal
• Frontal/vertical
• Rapoartele d-d, cuspid-foseta,
cuspid-ambrazura realizeaza aria ocluzala
efectiva. <4mm
 Cheia lui Angle
• Sagital:
• -cuspidul mv a M1 max se proiecteaza in santul
intercusp intre cuspidul mv si cv a M1 mand.
• -la nivel canin vf cuspidului can max continue fata distala
a caninului mand
• -arcada mandibulara este mai meziala fata de cea max
cu ½ de dinte in zona frontala si in zona premolara
• -la nivel frontal pe fata vestibulara a inc a inf si fata
palatinala a sup exista un spatiu= overjet – acest overjet
permite mandibulei libertatea de miscare in sens sagital
 Transversal:
• -arc maxilara circumscrie arcada
mandibulara in zona dintiilor laterali cu
latimea unui cuspid, a cuspidului de
ghidaj.
• -la nivel frontal arc max circumscrie mand
intr-o ocluzie ortognat, normal se
considera si ocluzia cap la cap
• -in plan sagital linia mediana trebuie sa
coincida arcadelor
 Frontal/vertical:
• -arcada maxilara in zona o depaseste pe cea
mandibulara cu lungimea unui cuspid
• -intr-o ocluzie ortognata (acoperirea arc max pe
cea mand cu 1/3)
• la nivel frontal dintii frontali max acopera dintii
frontal mand cu 1/3 realizand overbite, normal
se considera si cap la cap.
• Anomaliile de la aceste rapoarte sunt
numeroase. Pozitii de mezializare.
 9. OCLUZIA DINAMICA
factorii morfofunctionali a SST
• A nu fi confundata cu dinamica mandibulara.
• I. Ocluzia este unul dintre factorii
morfofunctionali a SST
• II. A 2-a= ATM
–III.factor functional fiind sis
neuro-muscular.
• La randul ei ocluzia are 2 determinanti:
• -determinant ant incisivo-canin care prin panta
lor ghideaza miscarile anterioare
• -determinant post, la nivel pm/m determina
miscarile de lateralitate, dr/stg si revenire.
 Teoriile dinamicii ocluzale
• 1. teoria sferei, Monson-Villain, idea ca
orice punct de pe arcada dentara mand se
deplaseaza la nivelul arc max ca la
suprafata unei sfere care isi are raza in
centru, Crista Galli. (asemenea conului de
sustentatie)
• Aceasta raza ar avea o lungime de 10,4
cm (distanta prevazuta in ocluzoare
normale)
 Teoriile dinamicii ocluzale
• 2. Teoria cilindrilor - Gysi , a stipulat ca orice
punct de pe arc mandibulara s-ar deplasa la
nivelul arc maxilare ca la suprafata unui cilindru.
• Un cilindru care isi are centrul in axul bicondilian
(care uneste centrul celor 2 condili in pozitie de
RC).
• Pe acest cilindru s-ar misca mandibula doar
27mm. Apoi se deplaseaza din centru in jos si
inapoi.
• Poate duce la aparitia centrilor instantanei de
rotatie.
 Teoriile dinamicii ocluzale
• 3. Teroria Gnatologica/morfologica, ligamentara
• ia in calcul doar point centricul, adeptii spun ca nu
exista long centric.
• Miscarea de lateralitatea o considera ca se face numai
pe canin. Raportul d-d dupa aceasta teorie este numai
cuspid-foseta. In miscarea de propulsie si lateralitate
trebuie sa existe disocluzie, lipsa de ocluzie pe partea
inactiva.
• Gysi spunea ca trebuie sa existe 3 puncte de contact,
unul frontal si 2 laterale, ceea ce nu este adevarat. Este
aplicabil doar la proteza totala pentru a avea 3 puncte,
tripodal pentru a preveni bascularea.
 Teoriile dinamicii ocluzale
• 4. Teoria functionala spre deosebirea de teoria
gnatologica, functionalistii considera long
centric-ul.
• Adeptii iau in calcul functia de grup, nu numai
caninul ci M si Pm pot contribui la miscarea de
lateralitate. Raportul d-d s-ar face numai cuspid-
ambrazura, cuspid-creasta marginala.
• Considera ca in miscarea de lateralitate nu
trebuie sa existe contacte pe partea inactiva.
 Teoriile dinamicii ocluzale
• 5. Teoria ocluziei miocentrice – este o teorie
care ia in calcul numai musculatura spunand ca
este coordonata de reflexe cu punct de plecare
in proprioceptorii parodontali 80-90% si restul de
20-10% proprioceptori articulari.
• Se sustine ca arcadele nu vin in contact decat
prin intermediul bolului alimentar, si doar la
sfarsit, in momentul deglutitiei ar exista un
contact d-d de scurta durata, 0,15 sec.
 10.Ocluzia terminala
• Traiectoria terminala de inchideri din postura in
RC si traiectoria posturala de inchideri din
postura in IM.
• Faza finala de inchidere a mand efectuand mai
intai o rotatie pura pe distanta de 27 mm fara
contact dentar.
• Toata drama ocluzala se produce in aceasta
faza terminala de inchidere, de aceea se impune
o mare grija in analiza ei.
• Mandibula in pozitie de repaus se afla coborata
2-4 mm, din aceasta pozitie, mandibula se ridica
si inchiderea se poate face in RC sau IM
 Ocluzia terminala (continuare)
• In mod normal traseul trebuie sa fie liniar
(contacte multiple in RC, maxime in IM)
• Cand exist puncte premature, miscare in zig-zag
(de deviatie), mandibula ramanand la nivelul
contactului prematur ceea ce inseamna contact
nedeviat. Alteori mandibula aluneca=contact
deviant.
• Trebuie intotdeauna indepartate contactele
deviante/nedeviante si a stabiliza mand in RC.
 Rolul ocluziei
• De a stabiliza mand in pozitile sale fata de craniu
• participa la realizarea fct de baza ale sist.
• Controlul pozitiei manibulo-craniene cu contact dentar se
fac prin reflexe proprioceptive parodontale specializate
pe presiune. (recepteaza presiunea la nivelul fetei
ocluzale, le codifica si le transforma in impuls. Pot
suporta presiuni de pina la 160 kg. In timpul masticatie
15-16kg.
• Centrul de presiune a arcadei dentare este la nivelul M1.
• Ocluzia se modifica in cursul vietii prin uzura, abrazie,
edentatii, malpraxis.
 Conceptul ocluziei ideale
• Hanau a stabilit un raport a 5 factori care stau la baza
unei ocluziei ideale:
• -traiectoria condiliana TC
• -traiectoria incisiva TI
• -curbele de ocluzie sagitala si transversala CO
• -planul de ocluzie PO
• -Inaltimea cuspiziilor IC
• “Qvintul lui Hanau”
• Thielmann le-a pus in ecuatie:
• Ocluzia ideala: T.C. x T.I.
• ____________
• CO x PO x IC
 Conceptul ocluziei bilateral
echilibrate a lui Gysi
• (conceptul ocluziei balansante)
• Gysi sustine ca intr-o ocluzie echilibrata
trebuie sa existe contacte multiple,
simultane distribuite pe arcada in pozitia
de ocluzie centrica .
• Dupa Gysi in miscarile de lateralitate si
propulsie trebuie sa existe intotdeauna 3
puncte de contact: 2 pe partea activa ,
unul pe partea inactiva, contact tripodal.
 Conceptul ocluziei functionale
• autorii considera ca RC nu corespunde cu IM.
• II admit LC si freedom in centric. Sunt deacord
ca trebuie sa existe contacte multiple intre cele
doua arcade,dar ca in propulsie si lateralitate nu
trebuie sa existe contacte decat pe partea
lucratoare. Orice contact pe partea nelucratoare
este considerat interferenta nelucratoare.
• Contactele d-d dupa ei se fac cuspid ambrazura,
iar miscarea de lateralitate se face cu functie
grup.
 Conceptul ocluziei gnatologice
(organice)
• Considera ca RC coincide cu IM, iau in
calcul doar point centric.
• In propulsie si lateralitate nu trebuie sa
existe contacte pe partea inactiva si ca
acestea sunt interferente.
• Lateralitatea o considera ca fiind functie
canina si contactul d-d se face cuspid-
foseta.
 Conceptul ocluziei miocentrice
• Jankelson care considera ca in niciun
moment al masticatiei, cele doua arcade
nu vin in contact direct decat prin contact
alimentar.
• Atribuind rolul principal in masticatie
sistemului neuromuscular – ca in
masticatie doar la sfarsitul masticatiei, in
momentul deglutitiei avem contact scurt de
0,15 secunde.