Sunteți pe pagina 1din 27

Tipuri de ocluzie:

este raportul intre cele doua arcade cu contacte maxime intre dinti. In functie de raportul pe care le au arcadele cu baza osoasa ea poate avea loc si in pozitii excentrice.

1. OCLUZIE DE INTERCUSPIDARE MAXIMA (OIM)

-2. Ocluzia centrica


o ocluzie cu multiple contacte dentodentare armonios dispersate pe arcade si cu mandibula in relatie centrica.

Parametrii relatiei centrice


-dentari: -un dinte 2 antagonisti cu exceptia inc central si M3 -arcada mandibulara se afla intr-o pozitie mai meziala fata de arcada maxilara in zona frontala datorita diferentei de dimensiuni ale dintiilor. Acelasi lucru se petrece la nivel frontal inclusiv premolar tot datorita diferentei de marime fata de arcada antagonista. -circumscrierea arcadei mandibulare de catre cea maxilara -in plan medio-sagital, cuspidul mv a M1 max se proiecteaza in santul mv si cv a M1 mandibular. -la nivel canin, cuspidul caninului maxilar se proiecteza in santul intre caninul mandibular si PM1 mandibular. -liniile mediene ale cele 2 arcade sunt corespondente -fetele distale a M3 sunt in continuitate

Parametrii relatiei centrice


-osos se refera la pozitia centrica a mandibulei fata de maxilar, dar la o dimensiune verticala corecta ce fixeaza mandibula in cele 3 planuri spatiale, s, t, v/f -neuromuscular- presupune controlul neuroreflex a acestei pozitie printr-o echilibrare a contractiilor muschilor ridicatori pentru a realiza o ocluzie miocentrica. -faringoglandular aceasta pozitie de ocluzie centrica, faringele si glandele salivare sunt pregatite pentru actul de deglutitie.

10-15% din cazuri I.M. coincide cu R.C. dar in restul de 85-90% RC este diferita de IM. Cand IM corespunde cu RC se numeste: point centric. Cand RC este diferita de IM se numeste: long centric. RC se gaseste intr-o pozitie mai posterioara astfel in cat cuspizii iau contact nu cu foseta sau ambrazura ci cu panta cuspidiana opusa. Long centric poate fi redus 0,2; 0,9 1,7mm. (alunecare in sagital, anterior) Raportul cuspid-creasta marginala este un raport destul de labil, varful cuspidului pe muchie este instabil. Ramane si o libertate a cuspidului in ambrazura si se cheam wide centric.

Triunghiul de toleranta a lui Spirgi.


Facem un triunghi din varful - long centric pe Relatie Centrica - wide centric se cheama: freedom in centric. Orice contact d-d care se produce in acest triunghi este un contact normal. Orice contact in afara acestui triunghi se numeste contact prematur.

-3.Ocluzia habituala
este raportul intre cele 2 arcade cu contacte maxime/multiple, fie ca mandibula se afla in relatie centrica fie in pozitie in excentrica. Putem avea o ocluzie habituala echilibrata sau neechilibrata.

Alte tipuri de ocluzie


4.-Ocluzie naturala intre 2 arcade cu dinti naturali 5.Ocluzie artificiala refacuta prin manopere odontale sau protetice 6.ocluzie mixta 7.Ocluzie temporara 8. Ocluzie definitiva

RAPOARTELE INTERARCADICE STATICE


-raportul arcadei mandibulare fata de cea maxilara in cele trei planuri spatiale. Sagital-anteroposterior Transversal Frontal/vertical Rapoartele d-d, cuspid-foseta, cuspid-ambrazura realizeaza aria ocluzala efectiva. <4mm

Cheia lui Angle


Sagital: -cuspidul mv a M1 max se proiecteaza in santul intercusp intre cuspidul mv si cv a M1 mand. -la nivel canin vf cuspidului can max continue fata distala a caninului mand -arcada mandibulara este mai meziala fata de cea max cu de dinte in zona frontala si in zona premolara -la nivel frontal pe fata vestibulara a inc a inf si fata palatinala a sup exista un spatiu= overjet acest overjet permite mandibulei libertatea de miscare in sens sagital

Transversal:
-arc maxilara circumscrie arcada mandibulara in zona dintiilor laterali cu latimea unui cuspid, a cuspidului de ghidaj. -la nivel frontal arc max circumscrie mand intr-o ocluzie ortognat, normal se considera si ocluzia cap la cap -in plan sagital linia mediana trebuie sa coincida arcadelor

Frontal/vertical:
-arcada maxilara in zona o depaseste pe cea mandibulara cu lungimea unui cuspid -intr-o ocluzie ortognata (acoperirea arc max pe cea mand cu 1/3) la nivel frontal dintii frontali max acopera dintii frontal mand cu 1/3 realizand overbite, normal se considera si cap la cap. Anomaliile de la aceste rapoarte sunt numeroase. Pozitii de mezializare.

9. OCLUZIA DINAMICA factorii morfofunctionali a SST


A nu fi confundata cu dinamica mandibulara. I. Ocluzia este unul dintre factorii morfofunctionali a SST II. A 2-a= ATM III.factor functional fiind sis neuro-muscular. La randul ei ocluzia are 2 determinanti: -determinant ant incisivo-canin care prin panta lor ghideaza miscarile anterioare -determinant post, la nivel pm/m determina miscarile de lateralitate, dr/stg si revenire.

Teoriile dinamicii ocluzale


1. teoria sferei, Monson-Villain, idea ca orice punct de pe arcada dentara mand se deplaseaza la nivelul arc max ca la suprafata unei sfere care isi are raza in centru, Crista Galli. (asemenea conului de sustentatie) Aceasta raza ar avea o lungime de 10,4 cm (distanta prevazuta in ocluzoare normale)

Teoriile dinamicii ocluzale


2. Teoria cilindrilor - Gysi , a stipulat ca orice punct de pe arc mandibulara s-ar deplasa la nivelul arc maxilare ca la suprafata unui cilindru. Un cilindru care isi are centrul in axul bicondilian (care uneste centrul celor 2 condili in pozitie de RC). Pe acest cilindru s-ar misca mandibula doar 27mm. Apoi se deplaseaza din centru in jos si inapoi. Poate duce la aparitia centrilor instantanei de rotatie.

Teoriile dinamicii ocluzale


3. Teroria Gnatologica/morfologica, ligamentara ia in calcul doar point centricul, adeptii spun ca nu exista long centric. Miscarea de lateralitatea o considera ca se face numai pe canin. Raportul d-d dupa aceasta teorie este numai cuspid-foseta. In miscarea de propulsie si lateralitate trebuie sa existe disocluzie, lipsa de ocluzie pe partea inactiva. Gysi spunea ca trebuie sa existe 3 puncte de contact, unul frontal si 2 laterale, ceea ce nu este adevarat. Este aplicabil doar la proteza totala pentru a avea 3 puncte, tripodal pentru a preveni bascularea.

Teoriile dinamicii ocluzale


4. Teoria functionala spre deosebirea de teoria gnatologica, functionalistii considera long centric-ul. Adeptii iau in calcul functia de grup, nu numai caninul ci M si Pm pot contribui la miscarea de lateralitate. Raportul d-d s-ar face numai cuspidambrazura, cuspid-creasta marginala. Considera ca in miscarea de lateralitate nu trebuie sa existe contacte pe partea inactiva.

Teoriile dinamicii ocluzale


5. Teoria ocluziei miocentrice este o teorie care ia in calcul numai musculatura spunand ca este coordonata de reflexe cu punct de plecare in proprioceptorii parodontali 80-90% si restul de 20-10% proprioceptori articulari. Se sustine ca arcadele nu vin in contact decat prin intermediul bolului alimentar, si doar la sfarsit, in momentul deglutitiei ar exista un contact d-d de scurta durata, 0,15 sec.

10.Ocluzia terminala
Traiectoria terminala de inchideri din postura in RC si traiectoria posturala de inchideri din postura in IM. Faza finala de inchidere a mand efectuand mai intai o rotatie pura pe distanta de 27 mm fara contact dentar. Toata drama ocluzala se produce in aceasta faza terminala de inchidere, de aceea se impune o mare grija in analiza ei. Mandibula in pozitie de repaus se afla coborata 2-4 mm, din aceasta pozitie, mandibula se ridica si inchiderea se poate face in RC sau IM

Ocluzia terminala (continuare)


In mod normal traseul trebuie sa fie liniar (contacte multiple in RC, maxime in IM) Cand exist puncte premature, miscare in zig-zag (de deviatie), mandibula ramanand la nivelul contactului prematur ceea ce inseamna contact nedeviat. Alteori mandibula aluneca=contact deviant. Trebuie intotdeauna indepartate contactele deviante/nedeviante si a stabiliza mand in RC.

Rolul ocluziei
De a stabiliza mand in pozitile sale fata de craniu participa la realizarea fct de baza ale sist. Controlul pozitiei manibulo-craniene cu contact dentar se fac prin reflexe proprioceptive parodontale specializate pe presiune. (recepteaza presiunea la nivelul fetei ocluzale, le codifica si le transforma in impuls. Pot suporta presiuni de pina la 160 kg. In timpul masticatie 15-16kg. Centrul de presiune a arcadei dentare este la nivelul M1. Ocluzia se modifica in cursul vietii prin uzura, abrazie, edentatii, malpraxis.

Conceptul ocluziei ideale


Hanau a stabilit un raport a 5 factori care stau la baza unei ocluziei ideale: -traiectoria condiliana TC -traiectoria incisiva TI -curbele de ocluzie sagitala si transversala CO -planul de ocluzie PO -Inaltimea cuspiziilor IC Qvintul lui Hanau Thielmann le-a pus in ecuatie: Ocluzia ideala: T.C. x T.I. ____________ CO x PO x IC

Conceptul ocluziei bilateral echilibrate a lui Gysi


(conceptul ocluziei balansante) Gysi sustine ca intr-o ocluzie echilibrata trebuie sa existe contacte multiple, simultane distribuite pe arcada in pozitia de ocluzie centrica . Dupa Gysi in miscarile de lateralitate si propulsie trebuie sa existe intotdeauna 3 puncte de contact: 2 pe partea activa , unul pe partea inactiva, contact tripodal.

Conceptul ocluziei functionale


autorii considera ca RC nu corespunde cu IM. II admit LC si freedom in centric. Sunt deacord ca trebuie sa existe contacte multiple intre cele doua arcade,dar ca in propulsie si lateralitate nu trebuie sa existe contacte decat pe partea lucratoare. Orice contact pe partea nelucratoare este considerat interferenta nelucratoare. Contactele d-d dupa ei se fac cuspid ambrazura, iar miscarea de lateralitate se face cu functie grup.

Conceptul ocluziei gnatologice (organice)


Considera ca RC coincide cu IM, iau in calcul doar point centric. In propulsie si lateralitate nu trebuie sa existe contacte pe partea inactiva si ca acestea sunt interferente. Lateralitatea o considera ca fiind functie canina si contactul d-d se face cuspidfoseta.

Conceptul ocluziei miocentrice


Jankelson care considera ca in niciun moment al masticatiei, cele doua arcade nu vin in contact direct decat prin contact alimentar. Atribuind rolul principal in masticatie sistemului neuromuscular ca in masticatie doar la sfarsitul masticatiei, in momentul deglutitiei avem contact scurt de 0,15 secunde.