Anatomia articulaţiei

temporo-mandibulare:

suprafeţele osoase articulare;

capsula şi ligamentele ATM;
discul ATM - morfologie şi funcţii;
raporturile ATM;
aplicaţii practice.
TEMPORO...
WHAT ?????
 MISCAREA DE ROTATIE
 Are loc intre fata
superioara a
condilului
mandibular si fata
inferioara a discului
articular
 In etajul infradiscal
 In cele trei planuri
(5 axe de rotatie)
 MISCAREA DE TRANSLATIE
 Fiecare punct al obiectului in miscare are aceeasi
directie si aceeasi viteza

Punctul B Punctul A

LA MANDIBULA NU EXISTA TRANSLATIE PURA, MAJORITATEA

MISCARILOR FIIND O TRANSLATIE DE INCEPUT, COMBINATA CU
O OARECARE ROTATIE
 TRANSLATIE
 CEL MAI BUN
EXEMPLU DE
TRANSLATIE
ESTE
PROTRUZIA
MANDIBULEI
 Definiție

 Denumirea articulației derivă de la cele două oase care

formează articulația: osul temporal, parte a
neurocraniului (superior) și mandibula parte a
viscerocraniului (inferior).
 Ea se găsește la confluența regiunilor temporală,
maseterină, parotidiană și auriculară.
 Articulația temporomandibulară este o articulație
bicondiliană sinovială bilaterală, între mandibulă și osul
temporal de fiecare parte.
 Caracterstici
 Trăsătura caracteristică articulațiilor sinoviale întâlnită la nivelul
ATM este aceea că include un disc, oase, cartilaje articulare
capsulă fibroasă, lichid și membrană sinovială, precum și
ligamente.
 Trăsătura diferențială care o face unică față de alte articulații
sinoviale este aceea că ATM are suprafețele articulare acoperite
de fibrocartilaj în loc de cartilaj hialin.
 Mișcarea nu este dirijată numai de forma oaselor, a mușchilor
sau ligamentelor, ci și de ocluzia dentară, ținând cont că ambele
articulații sunt formate cu un singur os inferior, mandibula, astfel
că cele două articulații nu se pot mișca independent una față de
cealaltă.
 Caracteristici
ATM funcţionează ca o articulaţie ginglimo-artrodială
ginglim= articulaţie în balama, care permite miscare doar intr-un singur plan
= uniaxiala
artrodie= articulaţie sferoidă, diartroza care permite miscari de translatie
ceea ce explică mişcările de alunecare şi de balama de la acest
nivel.

 ATM-2 etaje:
 Etajul inferior al cavitatii articulare = ginglimul capul
mandibulei face miscarea de rotatie
 Etajul superior al cavitatii articulare = artrodia complexul disc-
condil face miscarea de translaţie
 Părți componente
 Articulaţia temporo-mandibulară, singura articulaţie mobilă a craniului, are
mai multe părţi:
 două capete condilare (condilul mandibulei aparţine, alături de colul condlului
mandibulei, procesului condilar iar condilul temporal aparține scuamei
temporale);
 fosele mandibulare ale osului temporal;
 discul fibrocartilaginos intraarticular, care reduce incongruenţa dintre capul
mandibulei şi fosa mandibulară; discul divide articulaţia în două jumătăţi sau etaje:
etajul superior în care se fac mişcările de alunecare (translaţie) şi etajul inferior
implicat în mişcările de balama.
 capsula fibroasa - capsula serveşte de stabilizator, făcând posibilă funcţia
complexă a aceste articulaţii.
 ligamentele de susţinere;
 membrana sinovială (fiecare etaj articular are sinoviala proprie !)
 lichid sinovial
 Mişcarile în ATM sunt determinate
de:

 Forma suprafeţelor osoase

 Actiunea mm. mobilizatori ai mandibulei
 Ligamentele ATM
 Ocluzia dentară - avand în vedere faptul ca cele
2 ATM sunt unite printr-un os unic (mandibula)
si nu se pot mobiliza independent.
Suprafeţe osoase ale
A.T.M.
 CAPUL MANDIBULEI

 Procesul condilar al
mandibulei:
 alcătuit din CAP + COL
 Componenta mandibulară
 reprezentată de condilul mandibulei alcatuit din capul mandibulei plasat
superior de colul mandibulei
 a.Capul mandibulei
 Lungime transversală 15-20 mm.
 Dimensiune sagitala 8-10 mm.
 Convex in toate directiile si poate fi comparat cu o spinare de asin.
 Axele longitudinale ale celor 2 capete mandibulare prelungite intern se
intersecteaza in portiunea anterioara a GOM sub un unghi de 130˚-160˚.
 Capul mandibulei este plasat transversal in raport cu ramura mandibulei.
 Cuprinde un versant antero-superior si un versant posterior. Cei 2 versanti sunt
separati printr-o creasta transversala.
 La extremitatea crestei transversale se afla tuberculii condilieni:
 Tubercul condilian extern pentru lig. temporo-mandibular
 Tubercul condilian intern pentru lig. colateral intern al ATM
 Versantul antero-superior este suprafata articulara acoperita cu fibrocartilaj.
Axele longitudinale ale
celor 2 capete
mandibulare prelungite
intern se intersecteaza
in portiunea anterioara a
GOM sub un unghi de
130˚-160˚.

145-160o
 Cuprinde un versant antero-superior si un
versant posterior. Cei 2 versanti sunt separati
printr-o creasta transversala.

Versantul antero-superior este

suprafata articulara acoperita cu
fibrocartilaj.

Lungime transversală 15-20 mm. versantul posterior aplatizat şi neted

Dimensiune sagitala 8-10 mm. nearticular dar intracapsular
Convex in toate directiile si poate fi
comparat cu o spinare de asin.
Forma capului mandibulei pe secţiune coronală este variabilă:

Tip A: Triunghiular Tip B: Patrulater (60%)

Tip C: Poligonal (cu o creasta sagitala) Tip D: Sferoidal
Forma capului mandibulei variază şi în secţiunea axială:

o Plan-convex

o Biconvex

o Concav-convex

o Plan

o Biconcav

Morfologie condiliană mandibulară pe secțiuni axiale (după Yale, 1969)

 Colul mandibulei
 fixează capul mandibulei la ramura
mandibulei
 aplatizat în sens antero-posterior
 pe faţa sa antero-medială (postero-
intern de ramura mandibulei) se
află foveea pterigoidiană unde se
inseră fasciculul inferior al
m.pterigoidian lateral
 prezintă:
 marginea anterioară
 marginea posterioară
 o creastă internă = creasta colului
mandibulei
 Componenta craniană (temporală) a ATM
 Suprafaţa articulară a
osului temporal se află pe
aspectul inferior al
scuamei temporale,
anterior de partea
timpanica a osului
temporal
Partea timpanica a osului temporal
•Formeaza pereții anterior, inferior si
posterior ai conductului auditiv extern
(CAE).
•Formeaza teaca stiloidei temporale.
•Formeaza placa timpanică (perete
anterior al cavităţii timpanice)
 Procesul mastoid și procesul stiloid - care are o conexiune embriologică cu osul hioid
(scarita , procesul stiloid temporal și cornul mic al osului hioid deriva din al doilea arc
branhial ), nu sunt osificate la nastere .
 Pars squamosa și pars tympanica sunt de origine membranoasa,
 Pars Petrosa este de origine cartilaginoasă .
 În ceea ce privește embrional mastoida, aceasta se formeaza din două părți osoase : pars
squamosa și pars Petrosa . Din cauza contopirii acestor piese, pot rezulta fisuri, care sunt ,
teoretic, imobile , dar dintr- un punct de vedere osteopat , ele au o anumită flexibilitate . (
Arlot , 1997 )
 Precizări anatomice ajutătoare
 Procesul zigomatic al temporalului
se detașează de la scuama
temporală prin 2 rădăcini:
 rădăcina anterioară transversală=
condil temporal
 rădăcina posterioară longitudinală,
care la extremitatea posterioară este:
  continuată în sus cu creasta
supramastoidiană
  prelungită în jos cu tuberculul
zigomatic posterior(sau tuberculul
de izbire Farabeuf)
 la unirea rădăcinilor proemină
lateral tuberculul zigomatic anterior
30
 Cavitatea glenoidă
(fosa mandibulară)
 are două componente ce aparţin scuamei
temporale:
 componenta anterioară este reprezentată de
versantul posterior (panta tuberculiană sau
eminența articulară) al condilului temporal,
 componenta posterioară este reprezentată de
fosa articulară.
Condilul temporal (tuberculul articular):
 este rădăcina anterioară transversală a procesului zigomatic al temporalului
 este o bară semicilindrică, cu axul mare aproape transversal; este convex
sagital şi uşor concav transversal;
 la extremitatea laterală se continuă cu tuberculul zigomatic anterior;
 la extremitatea medială prezintă tuberculul endoglenoidian
 versantul anterior (partea preglenoidiană a condilului temporal) este
nearticular, deci lipsit de fibrocartilaj articular; se continuă anterior cu partea
precondiliană a scuamei temporale
 versantul posterior = panta tuberculiană, eminența articulară are o
lungime sagitală de 9 mm şi o înclinare variabilă (între 5-55°);
 - pante între 5-25°- tip de masticaţie orizontală
 - pante între 25-40°- tip de masticaţie intermediară;
 - pante între 40-55°- tip de masticaţie verticală;
 Fosa articulară:
 se întinde de la panta tuberculiană (anterior), până la nivelul suturii scuamo-
timpanice (posterior), care o separă de osul timpanal; la marginea posterioară
prezintă o creastă (creasta glenoidiană Poirier sau creasta timpanală Belocq)
 lateral de ea se găseşte rădăcina procesului zigomatic, iar medial este spina
sfenoidului;
 în partea medială a suturii scuamo-timpanice, prin pătrunderea unei părţi a
stâncii temporale (tegmen tympani) se formează două suturi: sutura scuamo-
pietroasă-anterior şi sutura pietro-timpanică (Glasser)- posterior (străbătută
de nervul coarda timpanului, artera timpanică anterioară şi ligamentul anterior
al ciocanului);
 nervul coarda timpanului este, deci, extraarticular;
 la adult, fundul fosei articulare este format dintr-o lamă osoasă subţire care
separă cavitatea articulară de podeaua fosei craniene medii;
 la nou-născut, această suprafaţă este plană; până la 6 ani capătă forma finală;
 la adult are o adâncime de 6-7 mm;
 găzduieşte capul mandibulei, în poziţia de repaus.
35
36
37
 CAPSULA FIBROASĂ ȘI
LIGAMENTELE A.T.M.
 Inserţia superioară (ATM dreapta,
în sensul orar, secvența este):
 Tuberculul zigomatic anterior
 Buza laterala a fosei mandibulare
(FM)/rădăcina longitudinală a
procesului zigomatic al
temporalului
 Tuberculul postglenoidian (sau
tuberculul zigomatic posterior)
 Creasta articulara posterioara (sau
creasta timpanică Belocq)
 Sutura sfenoscuamoasă
Inserţia mandibulară:
 Procesul entoglenoid
(endoglenoidian) Sub versantul antero-superior al capului mandibulei
Coboară către posterior
 Planul preglenoidian
Pe aspectul posterior al colului mandibulei, la 5 mm
distanţă de capul mandibulei.
 Ligamentul temporomandibular
 Reprezinta ingrosarea laterala a capsulei
 Este format din doua fascicule scurte si inguste,
unul in fata celuilalt,
 o parte externa, oblica (outer oblique portion
(OOP))= COARDA ZIGOMATICO-
MANDIBULARA A LUI FARABEUF si
 o parte interna, orizontala (inner horizontal
portion (IHP)) = BANDELETA ZIGOMATICO-
MANDIBULARA A LUI FARABEUF.
 Se insera superior pe arcul zigomatic si tuberculul
zigomatic anterior (origine comună OOP și IHP)
 Se insera inferior pe fata laterala si marginea
inferioara a colului condilului (OOP), respectiv pe
tuberculul condilian extern și discul ATM (IHP)
 Este mai larg superior decat inferior
 Directia fibrelor: oblic, posterior si inferior
 Este acoperit de glanda parotida si tegument
 Rolul sau:
 previne deplasarea posterioara a mandibulei şi
împiedică procesul condilar de a fi condus în sus de
o lovitură şi de fracturarea bazei craniului.
 intareste peretele anterolateral al capsulei; ajuta la
prevenirea deplasarii excesive laterale si posterioare a
mandibulei
 Ligamentele ATM
Ligamentul Inserţia Inserţia inferioară Denumirea Inserția superioară Inserția inferioară
superioară
Lig. lateral intern Spina sfenoidului Tuberculul medial
Sfenomandibular Spina Lingula şi antilingula Morris al condilului
sfenoidală mandibulare mandibular
Stilomandibular Procesul Marginea posterioară a Lig. lateral extern Tuberculul Tuberculul lateral
stiloid ramului mandibulei, zigomatic al condilului
deasupra unghiului anterior mandibular
Timpanomandibular Buza superioară a Creasta pterigoidiană (înapoia
scizurii pietro- antilingulei)
timpanice

Pterigomandibular Cârligul Trigonul retromolar Klaatsch

pterigoidian
 DISCUL ATM
 1. Este cea mai importantă structură anatomică articulară. In
ansamblu este biconcav, fibrocartilaginos (prezenţa condrocitelor
în discul propriu-zis este indoielnica; structura fibroasă o
reprezintă fibroblaştii şi matricea colagenică). Este plasat între
condilul mandibulei şi scuama temporalului.
 2. Are forma ovalară, consistenţă fermă. Axul lung este orientat
transversal. Prezintă:
 Fata superioară-convexă către panta tuberculiană (forma de şa)
 Fata inferioară-concavă = către capul mandibulei
 Circumferinţa discului
 3. Discul ATM este alcătuit din discul articular propriu-zis +
extensii discale, anterioară şi posterioară
 Discul propriu-zis: are 3 benzi componente, dinspre posterior spre anterior:
 BP= banda posterioară - groasa circa 3 mm.
 ZI= zona intermediară, subţire (poate fi perforată, permiţând comunicarea etajului inferior articular cu cel
superior)
 BA= banda anterioară- groasă, circa 2 mm.
 BA si BP contin fibre de colagen predominant transversale, iar ZI contine fibre de colagen
predominant sagitale.
 Extensiile discale
 EDA (extensie discală anterioară) :
 Fibroasă, se despică şi se ataşează la capsula fibroasă a ATM (! m. pterigoidian lateral are un fascicul superior disco-
capsular si un fascicul inferior la colul mandibulei)
 EDA se ataseaza superior si inferior la capsula fibroasă
 Prin EDA trec fibrele fasciculului superior al m. pterigoidian lateral (FSPL) (printr-un orificiu din capsula fibroasa).
FSPL „aduce” vase si nn. în periferia discala anterioară. Este posibilă deci hernierea ţesuturilor intraarticulare şi luxaţia
discală anterioară, prin orificiul capsular anterior,
 EDP (extensia discală posterioară). Posterior, discul ATM prezintă zona/regiunea bilaminară/retrodiscală
care este alcătuită din 2 straturi de fibre, separate prin tesut conjunctiv lax:
 Stratul superior (lamina temporală) contine fibre de elastină; se insera pe tuberculul postglenoidian. Aceasta lamina
elastică limitează translaţia discală anterioară.
 Stratul inferior (lamina inferioară) coboară înapoia condilului pana pe colul mandibulei către linia de inserţie a
capsulei. Lamina inferioară previne rotaţia excesivă a discului pe condilul mandibulei.
 Între cele 2 lamine esteţesut conjunctiv lax care înglobeaza vase, nn. si fibre de elastină. Aceste
fibre elastice pe de-o parte faciliteaza constricţiile vasculare, dar faciliteazăşi retracţia discului în
ATM. In cursul miscarilor mandibulei discul se deplaseaza, tensiunea intre cele 2 lamine
retrodiscale se schimbăşi se asigura o functie de pompă vasculară din ţesutul retrodiscal in
periferia posterioara a discului.
 In partea posterioară a ATM celor 2 lamine retrodiscale NU le corespunde capsulă fibroasă.
Capsula, incompleta deci in partea posterioara, face ca ATM sa fie marginită nemijlocit de către
placa timpanicăşi CAE.
 Functiile discului ATM:
1. Rezolvă incongruenţa suprafeţelor articulare.
2. Rol plastic: discul este o „cavitate glenoida” transportabila si deformabila.
3. Rol de amortizare mecanică.
4. Intervine activ în mobilizarea ATM.
 Circumferinţa discală se ataşează la capsula ATM complet realizând astfel cele
2 etaje/cavităţi ale ATM (supradiscalăşi infradiscală).
 De la circumferinţă trec în structura profunda a capsulei fibroase fibre
ascendente disco-temporale si fibre descendente disco-mandibulare.
 În afara de ataşamentul capsular, discul este fixat la tuberculii condilieni prin
ligamente condilo-discale (lateral şi medial). Aceste ligamente fac ca discul sa
se deplaseze solidar cu capul mandibulei în protracţia şi retracţia mandibulei.
 Capsula sinovială a ATM

 Membrana sinovială acoperă complet elementele articulare, la

interiorul capsulei fibroase, CU EXCEPŢIA fibrocartilajului ce
înveleşte suprafeţele articulare.
 Etajele supra- şi infra-discal fiind complet separate, posedă
fiecare o sinovială proprie.
 Etajele supra- şi infra-discal prezintă 4 şanţuri sinoviale
marginale:
 2 supra-discale (anterior şi posterior) şi
 2 infradiscale (anterior şi posterior).
 Lichidul sinovial (rol lubrifiant) provine din 2 surse: (a) plasma,
prin filtrare; (b) prin secreţia celulelor membranei sinoviale
(sinoviocite tip A şi B). Etajul supradiscal poate conţine până la
1.2 ml de lichid sinovial; etajul infradiscal – 0.5 ml.
RAPORTURILE ATM
 RAPORTURI SUPERFICIALE (I)
 planuri de acoperire: piele, S.M.A.S.
(Sistemul MusculoAponevrotic
Superficial) şi fascia innominata;
 a1. S.M.A.S. ataşează inferior
muşchiul platysma iar superior se
continuă, peste arcul zigomatic, cu
fascia temporo-parietală
 a2. fascia innominata acoperă, în
jos, parotida, ductul parotidian,
ramurile nervului VII facial şi fascia
maseterină
RAPORTURI SUPERFICIALE (II)
b.elemente vasculo-nervoase
superficiale (trebuie evitate în
cursul inciziilor/disecţiilor
chirurgicale):
 b1. vv.extracondiliene: de la ATM
la v.temporală superficială/VJE
 b2. (ocazional) a.temporală
superficială sau r.frontală a
acesteia
 b3. rr.temporo-frontale şi
rr.palpebrale ale n.VII facial
 b4. gg.pretragieni
(=limfogg.parotidieni superficiali)
 b5. polul superior al parotidei
 RAPORTURI POSTERIOARE
 conductul auditiv extern (posibilitatea înfundării
condilului mandibular în acest conduct, la
lovituri pe menton, atunci când discul ATM nu
urmează capul mandibulei)
 Placa timpanică, cavum timpanic
 Tubercul postglenoidian (zigomatic posterior)
 RAPORTURI MEDIALE
 tuba auditivă
 m.tensor al timpanului
 spina sfenoidului (cu originea
lig.sfenomandibular)
 RAPORTURI SUPERIOARE

 meninge
 lobul temporal al emisferei cerebrale (patologia
ATM poate determina patologie
meningoencefalică)
61
 RAPORTURI ANTERO-MEDIALE
 SPAŢIUL PTERIGOIDIAN
 plasat profund de fasciculul superior al m.pterigoidian lateral şi
inferior de faţa infratemporală a aripii mari sfenoidale (cu găurile
ovală, spinoasă, Vesalius şi Arnold)
 conţine nervul mandibular şi ramurile acestuia (vezi enumerarea
self-redactata):
 conţine arterele meningee, medie şi accesorie, şi plexul venos
pterigoidian
 Gg.otic sta postero-medial de n.mandibular
 Coarda timpanului (VII) patrunde in n.lingual
 pot apare dureri după iritaţia mecanică a nervilor de la acest
nivel.
 RAPORTURI ANTERIOARE
 fasciculul superior al m.pterigoidian lateral;
 a.temporală profundă posterioară, n.temporal profund
posterior, n.maseterin (cei 2 nervi au un segment iniţial
comun numit trunchi temporomaseterin) însă NU şi
vasele maseterine, care apar la marginea inferioară a
FSPL
 m.maseter (fasciculul posterior/profund/vertical)
 m.temporal (fasciculul posterior)
 cei trei muşchi din acest panel se ataşează la discul ATM formând
complexul menisco-trimuscular
 iritaţie mecanică a nervilor în deplasări patologice ale ATM
 RAPORTURILE COLULUI
MANDIBULEI
 Medial:
 butoniera lui Juvara (între colul mandibulei şi lig.sfenomandibular, ultimul fiind
profund), cu n.auriculotemporal, a.maxilară şi vene maxilare;
 butoniera Juvara poate conţine şi o prelungire profundă a parotidei
 din a.maxilară pornesc în butonieră:
 a.alveolară inferioară, aa.meningee medie şi accesorie, a.maseterină şi eventual a.n.lingual a lui
Juvara
 posibilitatea leziunilor vasculare şi nervoase în fracturile subcondiliene
 Postero-medial:
 bifurcaţia a.carotide externe în arterele maxilară şi temporală superficială
 Postero-infero-medial:
 ACE urcă prin furca mm.stilieni (având profund mm.stilieni profunzi şi
lig.stilohioidian) şi se poate ligatura în dreptul gonionului
 Posterior:
 Polul superior parotidian, în care NAT și n.VII se anastomozează prin
anastomoza CANNIEU-RICHE ce trece peste a.temporală superficială
 INERVAȚIA ATM
 Receptori:
 corpusculii Pacini: încapsulaţi, percep vibraţii, presiune, acceleraţie, deceleraţie
 organe tendinoase Golgi: încapsulaţi, în tendoanele musculare, intervin în deplasările
extreme în ATM
 corpusculii Ruffini: încapsulaţi, percep poziţia, direcţia, amplitudinea
 terminaţiile nervoase libere: în extensia discală anterioară şi zona bilaminară; percep
durere, temperatură, presiune
 Inervaţia ATM:
 detectează mişcările mandibulare
 muşchii au proprioceptori care completează percepţia articulară
 parodonţiul conţine receptori somestezici
 legea lui Hilton: muşchii mobilizatori ai mandibulei posedă aceeaşi inervaţie senzitivă ca şi
articulaţia propriu-zisă
 Nervii senzitivi ai ATM
 n.auriculotemporal (V/3)
 n.maseterin (V/3)
 ! discul ATM propriu-zis este ainervat
 VASCULARIZATIA ATM

 Arterial: ramuri ale arterei carotide externe(ACE)

 Rr. din A.temporala superficiala (ACE)
 Rr. din A. auriculara profunda (A.MAX)
 Rr. din A. timpanica anterioara (A.MAX)
 Rr. din A. faringiana ascendenta (ACE)
 Rr. din A. maxilara (ACE)
 Venele insotesc arterele mentionate si conduc sangele in
sistemul jugular
 fie prin plexul venos pterigoidian
 fie prin vena temporală superficială.
Vă mulțumesc pentru atenție