Sunteți pe pagina 1din 8

Crosetele din sarma Crosetele se aplica pe dintii limitanti al edentatiilor, contribuind la mentinerea si stabilizarea protezei partiale.

Se obtin din sarma de wipla cu diametrul sectiunii intre 0,6 - 0,8 mm si un grad de elasticitate mare. Partile componente ale crosetelor din sarma Crosetele din sarma sunt alcatuite din trei segmente : segmentul dentar - se aplica pe 2/3 din fata vestibulara a dintelui segmentul intermediar difera de la un croset la altul segment de fixare (terminal) - portiunea terminala modelata cu ansa finala ce favorizeaza fixarea crosetului in saua sau placa protezei. Caracteristicile crosetelor de sarma modelarea crosetelor se realizeaza dupa desenul efectuat de medic pe model. segmentul dentar se plaseaza subecuatorial pe dintile stalp segmentele dentare si intermediar nu vin in contact cu parodontiul marginal segmentul intermediar conceput in forme diferite : Z, V, S, confera elasticitate crosetului. crosetele din sarma sunt mai elastice si pot fi activate mai eficient decit crosetele turnate. segmentul terminal prezinta retentii pentru fixarea crosetului in masa acrilica crosetele din sarma asigura stabilizarea orizontala si ancorarea verticala a protezelor partiale. au efect suprasolicitant asupra dintilor stalpi cind sarma este groasa si segmentul intermediar este scurt. crosetele din sarma se repara relativ usor : fracturile de croset se inlocuiesc cu crosete noi.

Tehnologia crosetelor de sarma Crosetele se modeleaza din sarma prin indoire. Pentru modelarea lor se indica urmatoarele reguli tehnologice : sarma de wipla se indoaie intrun singur sens. Repetarea indoirii modifica structura cristalina a sarmei cu micsorarea rezistentei la rupere. modelarea sarmei se va realiza cu clesti ce au partea activa neteda si nu sectioneaza sarma. se contraindica strict introducerea sarmei in flacara, pentru ca devineprea elastica si putin rezistenta. varful segmentului dentart va fi bine rotunjit pentru a nu eroda smaltul sau leza mucoasa din vecinatate. segmentul de fixare (terminal) va fi modelat in forma zig - zag sau de ansa pentru a fi retentionat in masa acrilica si a nu se rotii. se foloseste numai sarma cu un grad mare de elasticitate, in grosime de 0,6 - 0,8 mm , in nici un caz mai groasa. 4.Crosetul ocluzo-interdentar ( Stahl ) Se utilizeaza pentru ancorarea protezei partiale uniterminale sau unilaterale , a aparatelor ortodontice prin aplicarea pe dintii hemiarcadei integre. Extremitatea libera e in forma de ansa plasata sub punctul de contact pe fata vestibulara a doi dinti vecini. Traverseaza arcada prin nisa masticatorie spre fata orala , pentru a patrunde in baza protezei. Functii: ansa de sub punctul de contact opreste tendintele de desprindere ale protezei; segmentul ocluzal din nisa masticatorie se opune infundarii protezei. APARATELE ORTODONTICE MOBILIZABILE
La aparatele mobilizabile se pot descrie trei parti componente : baza aparatului, elementele de ancorare si elementele active.

1. BAZA APARATULUI
Baza este construita din placa palatinala sau linguala. Baza se intinde la maxilarul superior sagital, pe linia mediana, de la nivelul dintilor frontali pana la intersectia liniei mediane, cu o tangenta la fata meziala a molarilor de 6 ani. De-a lungul arcadei, placa se extinde de o parte si de alta, pana la ultimul dinte prezent pe arcada. In sens vertical, in zona frontala forma si contactul placii cu dintii sunt variabile in functie de scopul terapeutic urmarit in laborator, baza aparatului extinzandu-se pana la muchia incizala. In zona laterala placa se extinde pe fata orala a dintilor pana la unirea treimii medii a dintilor cu 1/3 incizala; placa va fi decoletata spre a feri parodontiul marginal de traumatisme. La mandibula, placa este limitata lingual de jocul seului, pe care trebuie sa nu-l jeneze.

In general, atat placa mandibulara, cat si cea maxilara au o grosime de 2-3 mm, zona orala fiind lustruita (. 1.1, 1.2, 1.3, 1.4).

2. ELEMENTE DE ANCORARE A APARATELOR ORTODONTICE MOBILIZABILE CROSETE ORTODONTICE


2.1. Regulile de manipulare ale elementelor de sarma In realizarea crosetelor de sarma este necesar sa se tina seama de urmatoarele reguli: sa nu se indoaie sarma de mai multe ori in acelasi loc deoarece apar defectiuni in structura cristalina, care scad elasticitatea si rezistenta metalului; sa nu se foloseasca clesti cu falci ascutite sau care au muchii deoarece acestia lasa crestaturi in sarma, care devin locuri de minima rezistenta si de intrerupere a undelor elastice; sa nu se incalzeasca sarma inainte sau in timpul prelucrarii deoarece aliajul din care este facuta isi pierde elasticitatea; sarma se indoaie treptat si in unghiuri rotunjite; in caz contrar se depreciaza structura cristalina si calitatile elastice la locul indoirii clestele va servi intotdeauna pentru fixarea sarmei iar aceasta se va indoi cu mana (. 2.1, 2.2)

. 2 1 Sarma se indoaie in unghiuri rotunjite; a - sarma; b - cleste universal.

. 2 2 Clestele fixeaza sarma iar indoirea se va realiza in mana; a sarma; b - cleste.


concomitent cu miscarea de indoire a sarmei se va executa si o miscare de tractiune a acesteia in axul ei, astfel incat sa se ruleze pe conturul clestelui (. 2.3).

. 2 3 Concomitent cu miscarea de indoire a sarmei (A) se executa si o miscare de tractiune in axul ei (B); a - sarma; b cleste
se prefera indoirea in etape a sarmei, dupa probarea succesiva pe model sau in gura, decat sa se riste indoirea in sens invers in cazul ca s-a indoit mai mult decat era necesar;

2.4). Crosetul Stahl

curburile largi vor fi realizate prin indoirea sarmelor cu mana (.

Mai este denumit si crosetul ocluzo-interdentar sau crosetul in picatura (. 2.17). Se confectioneaza din sarma de 0,7 mm diametru, elastica.

. 2. 17 Crosetul Stahl; 1 - ansa; 2 - bucla; 3 - retentie.


Este alcatuit din : o ansa circulara de dimensiunea spatiului interdentar in care se aplica; ansa se prelungeste ocluzal cu o bucla, care incaleca arcada dentara prin nisa masticatorie, reprezentand portiunea elastica a crosetului; o zona retentiva, cu care crosetul se angajeaza in plasa.

Zona de retentie utilizata de crosetul Stahl este reprezentata de retentivitatea anatomica in sens vertical a spatiului interdentar. Ansa crosetului se angajeaza in acest spatiu perpendicular pe suprafetele dentare, fara a leza papila interdentara, iar bucla trebuie sa fie astfel echilibrata incat sa ofere suficienta elasticitate crosetului, fara a traumatiza, insa, mucoasa jugala. Caracteristici: Crosetul ofera o buna stabilitate aparatelor ortodontice. Blocheaza egresiunea dintilor pe care se aplica, traversand ul de ocluzie. Necesita existenta unui spatiu interdentar, deci cel putin a doi dinti vecini, de preferinta in dentitia definitiva, dar poate fi utilizat si in cea temporara. Avand relativ putine indoituri, se fractureaza greu, iar repararea lui poate fi executata si in cabinet.

Trecand prin nisa masticatorie poate realiza un contact prematur cu arcada antagonista, ducand la inaltarea de ocluziesau laterognatie, motiv pentru care se cere studiu de model al ambelor arcade, in vederea plasarii corecte a crosetului.

Ca o particularitate in aplicarea unui croset trebuie mentionata situatia in care se urmareste inaltarea provizorie a ocluziei. In acest caz, este posibila prelungirea ocluzala a placii, asigurand in acest mod posibilitatea utilizarii aparatului ortodontic si dupa ce obiectivul de inaltare provizorie a fost depasit. Acest lucru este posibil prin indepartarea din baza placii a portiunii de pe suprafata ocluzala, aparatul revenind la forma initiala. Solutia are avantajul, fata de alte modalitati (gutiera), ca pastreaza o ancorare permanenta de calitate foarte buna a aparatului.

Activarea se face prin coborarea ansei acestui croset intr-o zona mai retentiva, plasata mai aproape de baza spatiului triunghiular . Realizarea crosetului Stahl incepe prin confectionarea ansei circulare, care este inchisa treptat pana la obtinerea dimensiunii dorite. Perpendicular pe ul ansei si tinand ansa in varful clestelui crampon se indoaie sarma astfel incat bucla obtinuta sa aiba inaltimea si dimensiunile dorite. Se aplica pe model si mentinandu-se in pozitie corecta se marcheaza pe coada crosetului zona de pliere in placa (. 2.18).

. 2.-l8 Modul de realizare a crosetului Stahl


In aceasta varianta, capatul sarmei care creeaza ansa este la distanta de suprafata vestibulara a dintilor si poate determina lezarea mucoasei jugale. Pentru a inlatura aceasta deficienta, s-a imaginat un croset Stahl cu ansa in forma de sfera plina metalica, care sa nu retentioneze alimente in interior si care sa protejeze mucoasa jugala. Acelasi efect poate fi obtinut realizand un croset Stahl cu ansa inversata. (. 2. 19A, B).

Placile sunt in general alcatuite din 3 componente


Faa mucozal a plcilor ortodontice vine n contact direct, ntins i uniform cu mucoasacmpului maxilar, faa opus extern este lucioas, ct mai neted i planat pentru a nuc r e a d i f i c u l t i n m i c r i l e l i m b i i ( p l c i l e r e d u c m u l t s p a i u l l i m b i i ; e s t e m p r i t , alctuit fiind din 2 sau mai multe fragmente unite ntre ele prin elemente de aciune).Realizat din acrilat (auto-, termo-polimerizabil) baza plcii se confecioneaz pe modelizolat: a. direct din acrilat autopolimerizabil, b. indirect n cear.P l a c a d e c e a r r o z s a u a c r i l a t u l a u t o p o l i m e r i z a b i l s e a d a p t e a z i n t i m p e s u p r a f a a modelului la nivelul arcadei i mucoasei, iar excesul se ndeprteaz cu spatula rscroindcurb extremitatea posterioar i decupnd interdigitaii care ptrund intim n ambrazuri.Elementele de meninere i cele de aciune se fixeaz iar prelucrarea final trebuie srealizeze o suprafa neted, fr denivelri

CCrisoElemente

de

sarma,

sub punctul de contact. Crosetul simplu: c ADAMS ~ pe dinti fara puncte de contact, pt dentitia mixta. Crosete ce se folosesc la dinti cu puncte de contact: C STHAL ( in picatura ):inalta ocluzia , pt d permanenti.

Crosetul Adams-C.Simplu
Crosetul ADAMS este un mijloc de ancorare conceput pentru dintii izolati. El inconjoara dintele avand cate o mica bucla in portiunile retentive, adica la unirea fetei vestibulare cu cele proximale.