UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIȚANU”

Catedra de propedeutică stomatologică ”Pavel Godoroja”

Referat
“ Metodele de ambalare în chiuvetă a protezei partiale
mobilizabile.”

Elaborat:Vechiu Alina, S1808

Controlat:Cheptanaru Olga

CHIȘINĂU, 2020
 Tiparul este o cavitate situata in interiorul materialului de ambalat, care reproduce volumul
si forma machetei protezei partiale. Confectionarea tiparului este o etapa de laborator care
cuprinde urmatoarele operatiuni:

A.Pregatirea machetei pentru ambalare

Macheta protezei partiale acrilice se ambaleaza in ghips depus in conformatoare speciale.
Înainte de ambalare modelul și macheta sunt pregatite astfel:
 modelul cu macheta se indeparteaza din ocluzor sau articulator
 modelul este introdus în conformator, iar dacă este prea voluminos, se reduce din
soclu, pentru a pătrunde în chiuvetă
 macheta este solidarizată de model prin lipire cu ceara

B.Ambalarea machetei

Constă în introducerea modelului și a machetei în materialul de ambalat

a)    Ambalarea directa (cu val)
Indicațiile metodei:
 în edentatiile frontale când montarea dinților artificiali se realizează cu
coletul pe creasta alveolară și șaua nu prezintă versant vestibular
 în edentațiile intercalate, reduse ca marime, dar cu brese multiple
Caracteristica metodei .Modelul cu dinții restanți, croșetele și dinții artificiali sunt situați în
aceeași parte a chiuvetei.
Avantajele metodei:
 Poziția dinților în raport de dinții vecini și model nu se modifica.
 Nu se produc înălțări de ocluzie
Dezavantajele metodei:
 realizarea practică a metodei este mai dificila (comparativ cu metoda indirecta)
 îndepartarea cerii, izolarea tiparului și introducerea acrilatului se execută cu
dificultate
  poziția dinților în vălul de ghips se poate modifica
 valul de ghips se poate fi fracturat când sunt asamblate cele două părți ale chiuvetei
Tehnica de ambalare
 reducerea modelului - se sectioneaza aproximativ 1 cm din soclul modelului pentru a
patrunde cu macheta in prima jumatate a cuvetei
 se alege o cuveta metalica
 modelul si macheta se introduce in apa 3-5 min.
 se prepara ghips de consistenta fluida
 se depune ghips in prima jumatate a cuvetei (cea fara prelungire de ghidaj)
 se introduce modelul cu macheta in ghips. Ghipsul va acoperi versantul vestibular al
machetei, fetele vestibulare cu marginile incizale ale dintilor frontali si fetele
vestibulare cu suprafetele ocluzale ale dintilor laterali, precum si  segmentele dentare
ale crosetelor.
 se asteapta priza ghipsului (15-30 min.) si se izoleaza ghipsul turnat in prima parte a
cuvetei
 asamblarea jumatatii a doua a cuvetei. Turnarea ghipsului sub vibrare mecanica sau
manuala. Capacul cuvetei se aplica si cuveta se introduce intr-o presa mecanica sau
hidraulica.

b)      Ambalarea indirecta (fara val)

Indicatiile metodei:
 metoda are o utilizare larga, datorita executiei rapide si avantajelor ce le prezinta fata
de metoda directa. Se indica in toate formele de edentatie partiala.
Caracteristica metodei
 dupa deschiderea cuvetei si indepartatrea ceri se observa ca:
modelul si crosetele raman intr-o parte a cuvetei, iar dintii artificiali sunt fixati in
partea a doua a tiparului
Avantajele metodei
 tehnica este relativ usor de realizat
 dintii artificiali isi pastreaza pozitia initial in tipar, iar daca se desprind pot fi repusi cu
usurinta la locul lor 
 indepartarea cerii si izolarea tiparului se realizeaza fara dificultati
 introducerea acrilatului in tipar este usoara si se poate examina repartizarea pastei
acrilice in tipar
Dezavantajele metodei
Exista riscul de inaltare a ocluziei prin doi factori: asamblarea incorecta a partilor
componente ale cuvetei sau strangerea insuficienta a cuvetei in presa.
Tehnica de ambalare
 modelul cu macheta se introduc in apa (3-5 min.)
 prepararea ghipsului si turnarea lui in prima jumatate a cuvetei
 introducerea modelului cu macheta in pasta de ghips, pana la marginea vestibulara a
machetei. Macheta, dintii artificiali si baratele elastice ale crosetelor nu se acopera cu
ghips
 modelajul final al ghipsului - suprafata lui va fi netezita, finisata, astfel incat sa nu
prezinta zone retentive
 in continuare se procedeaza identic cu cele doua ultime aliniate din metoda precedenta
 c)     Ambalare mixta
Indicații
Se indica in edentatiile fronto laterale cu inclinarea crestei alveolare fontale (proalveolie)
Caracteristica metodei
Modelul, o parte din dintii artificiali si crosetele sunt situati dupa deschiderea tiparului intr-
o parte a cuvetei. Ceilalti dinti artificiali sunt fixati in partea a doua a tiparului
Avantajele metodei
 dintii isi mentin pozitia initiala (in zona frontala) datorita ½Valului½ de ghips
 acrilatul roz nu patrunde pe versantul vestibular al crestei alveolare
Dezavantajul metodei
 executia tehnica este laborioasa si exista riscul fracturarii protezei cand este
dezambalata
Tehnica de ambalare
 dintii restanti sunt sectionati ca la ambalarea precedenta
 modelul cu macheta se introduc in apa (5 min.)
 se prepara ghipsul si se toarna in prima jumatate a cuvetei
 se introduc modelul si macheta in pasta de ghips
 se modeleaza valul de ghips pe fata vestibulara, marginea incizala si pe o treime din
fata orala a dintilor frontali
 se izoleaza ghipsul turnat in prima parte (10 min.)
 se pregateste ghipsul si se toarna sub vibrare mecanica sau manuala in partea a doua a
cuvetei. Capacul cuvetei se aplica si se introduce in presa

C.      INDEPARTAREA CERII DIN MATERIALUL DE AMBALAT

În urma indepartarii cerii din materialul de ambalat se obtine tiparul protezei partiale.
Procedeul tehnic de indepartare a cerii este in functie de metoda de ambalare:

 Metoda directa sau cu val - cuveta este depusa pe un suport metalic si introdusa in
apa incalzita la 100°C pentru 5-6 min. Cuveta se scoate din apa, ceara machetei se
plastifieaza si se deschid cele doua jumatati cu o spatula mare. Resturile de ceara sunt
indepartate prin spalare cu apa fiarta, proiectata sub forma de jet pe suprafata
ghipsului.

 Metoda indirecta fara val - procedeul tehnic este asemanator

 D.   IZOLAREA TIPARULUI
Izolarea tiparului consta din aplicarea unei pelicule izolatoare de substante algine pe peretii
tiparului. Scopul este acela ca pasta acrilica introdusa in tipar sa nu adere de ghipsul tiparului.
Obiectivele izolarii tiparului :
 tiparul va avea o suprafata neteda
 pelicula izolatoare va fi aplicata in mai multe straturi pentru a inhiba unirea fizica
dintre ghipsul tiparului si rasina acrilica
 dezambalarea protezei din tipar se realizeaza fara dificultati prin izolarea de ghipsul
tiparului.
Metoda de izolare cu substante alginice
Substanta izolatoare (Izodent Pecticol ) se aplica cu pensula in straturi succesive. Aplicarea
intereseaza toata suprafata tiparului, inclusiv zonele invecinate. Se evita aplicarea substantei
izolatoare pe dintii artificiali, pentru a se favoriza fixarea chimica  a acestora de baza
protezei. Pentru o izolare corespunzatoare se aplica 2 - 3 straturi de solutie alginica la
intervale de 5 min. si numai dupa ce stratul anterior a devenit pelicula aderanta.
Metoda de izolare cu materiale siliconate. Se utilizeaza siliconi fluizi speciali tip Dentaflex
Lac.

CONFECTIONAREA  BAZEI   ACRILICE  A  PROTEZEI

Forma si dimensiunile bazei acrilice a protezei proiectata de medic pe modelul de lucru

sunt reproduse fidel, in negativ, de forma si dimensiunile tiparului. Baza protezei (sei+placa
protetica) se obtine din rasini acrilice special cu denumiri comerciale diferite : Romacryl
(Romania) , Superacryl , Caloryl (Cehia) , Palaterm - Kulzer ( Germania ).

Cel mai frecvent utilizat in practica este Superacrylul ( Cehia ) , care prezinta mai multe
nuante coloristice notate cu 0 (zero) pentru transparent si cu A, B, C pentru nuante roz.
Aceste nuante se asociaza pentu obtinerea unei culori a bazei asemanatoare cu cea mucoasei
bucale stabilita cu ajutorul unei chei de culori.

A.    Prepararea acrilatului

Se realizeaza in recipiente speciale : godeuri din portelan sau polistiren. Pentru o proteza
maxilara cantitatea medie de polimer (pulbere) este cca 18 g. Protezele mandibulare au
dimensiuni mai mici si cantitatea de polimer va fi mai mica.
Prepararea propriu-zisa. In goden, peste polimer se picura lichidul (monomerul) cca 7 ml.,
avindu-se in vedere ca proportia polimer - monomer pentru Romacryl si Superacryl este 2/1
(doua parti pulbere si o parte lichid), Cu spatula sau o bagheta din sticla se amesteca
pulberele roz cu lichidul, pana se obtine o pasta acrilica fluida cu aspect de zahar umed.
Godeul se acopera cu un capac pentru 7 - 10 minute. Dupa cateva minute, pasta fluida devine
viscoasa, curge, este lipicioasa si tras in fire.
In faza urmatoare, pasta devine plastica, neaderanta, iar in ultima faza, devine modelabila si
poate fi introdusa in tipar.

B.Introducerea acrilatului in tipar

Tiparul este deschis in cele doua parti componente si cu peretii  izolati cu solutii alginice
(Izodent, Pectizol). Acrilatul este modelat in forma de rulou si se introduce in tipar deasupra
dintilor artificiali, fiind predat, cu degetele pe baza acestora. Din restul de acrilat se
modeleaza o placuta, care se va aplica pe bolta palatina sau pe versantul lingual al crestei
aveolara inferioare in functie de proteza aflata in executie : maxilara sau mandibulara.
 Peste acrilatul introdus in tipar se aplica o folie de celofan, apoi se ambaleaza cele doua
parti ale tiparului. Tiparul este introdus in presa mecanica sau hidraulica, iar surplusul de
acrilat sa fie eliminat. Cele doua parti ale tiparului sunt deschise din nou, se controleaza
dispunerea acrilatului in tipar, pasta acrilica in excess este sectionata, indepartata iar in zonele
unde se lipeste pasta, se pune cantitatea necesara.
Partile componente ale tiparului sunt din nou asamblate si introduse in presa pentru 5
minute. Dupa 5 minute tiparul se scoate din presa si se fixeaza intr-un inel metalic, prevazut
cu un surub.

C.Polimerizarea
Polimerizarea este procesul chimic prin care polimetacrilatul de metil (pasta acrilica) trece
din forma plastica in forma solida, dura si nedeformabila.
Tiparul fixat in inelul metalic se introduce intr-un vas cu apa la 23°C
 in 30 minute, temperatura apei se ridica la 60-65°C. Aceasta temperatura se mentine
constant 60 minute.
 se ridica progresiv temperatura apei la 100°C, tot in 30 minute. Tiparul se mentine la
aceasta temperatura in apa , timp de 30 minute.
Caracteristicile polimerizarii
 mentinerea timp de 60 minute la temperatura de 60°C este necesara pentru ca in acest
interval initiatorul polimerizarii declanseaza cuplarea radicalilor liberi cu monomerul
 este o reactie chimica ce se produce cu degajarea de caldura (exoterma) de 30-40 °C
 incalzirea brusca a tiparului (la temp. de 70-80°C) cumulata cu reactia exoterma (30-
40°C) conduce la volatizarea monomerului la 100,3°C. Rezultatul final al
polimerizarilor rapide este obtinerea unor proteze poroase la nivelul zonelor mai
groase ale bazei acrilice. Aceste proteze vor avea o rezistenta mecanica redusa la
nivelul zonelor proiectate a fi rezistente (placile protetice, seile protezelor)

DEZAMBALAREA
Aceasta etapa tehnica cuprinde dezambalarea protezei, curatirea urmelor de ghips
indepartarea excesului de rasina acrilica redarea morfologiei externe a bazei protetice,
lustruirea finala.

A.Dezambalarea
Dezambalarea sau indepartarea protezei din tipar este procesul prin care se elibereaza
proteza din materialul din ambalaj.

Dezambalarea protezei din tiparul cu ½val½

Proteza se indeparteaza relativ usor cu crosetele si modelul pe care s-a polimerizat,

deoarece se afla impreuna cu aceeasi patre a tiparului. Partea a doua a tiparului in momentul
deschiderii cuvetei, nu va exercita tractiuni asupra protezei. Indepartarea protezei din tipar se
realizeaza prin sectionarea ghipsului cu spatule speciale, ocolindu-se dintii, crosetele si
marginile protezei.

Dezambalarea protezei din tiparul fara ½val½

Indepartarea protezei se insoteste de anumite riscuri: la deschiderea cuvetei, proteza poate fi

fixata intr-o parte a tiparului sau in a doua parte. Deschiderea cuvetei se va realiza lent.
Indepartarea protezei din masa de ghips este obtinuta ca si la tiparul cu val, prin sectionarea
ghipsului cu spatula.

Dezambalarea protezei din tiparul mixt

Este operatiunea cea mai dificila pentru ca la deschiderea cuvete, proteza se poate fractura
deoarece dintii sunt fixati in ambele parti ale tiparului. Pentru evitarea fracturarii protezei nu
se deschide cuveta, se va detasa capacul cuvetei si ghipsul tiparului este sectionat intr-o
extremitate.

Degajarea protezei din ghips se realizeaza mai usor, prin sectionarea ghipsului cu ferastraul
special.