desfăşoară pe un interval de timp Seriile cronologice formate din valori absolute reprezintă situaţia cea

mai frecvent întâlnită. Fiecare termen al seriei este în acest caz o mărime absolută exprimată în unităţi
concrete de măsură. De exemplu: număr de populaţie, număr de paturi, număr de medici, număr de
nou-născuţi, număr de decedaţi, număr de naşteri, număr avorturi, nr. anomalii fetale, depistate
ecografi c, cheltuielile anuale în IMSP etc. Seriile cronologice formate din valori relative. Termenii
acestor serii pot fi reprezentaţi prin rate, proporţii şi raport. De exemplu: natalitatea, mortalitatea,
morbiditatea, invaliditatea primară, asigurarea populaţiei cu medici, paturi, ponderea populaţiei în
vârstă de peste 55 de ani. Baza de raportare trebuie să fi e întotdeauna precizată.

Seriile cronologice formate din valori medii. De exemplu: numărul mediu de paturi, durata medie de
spitalizare, durata medie de utilizare a patului pe an, salariul mediu al medicilor.

3. În funcţie de numărul termenilor seriei deosebim serii cronologice de lungime mică, medie, mare.

35. Ajustarea seriei cronologice: noțiunea, utilitatea și metode de ajustare.

Seria cronologicA nu intotdeauna este alcatuita din niveluri care se . schimba continuu spre diminuare
sau crestere. Uneori nivelurile reprezind o diversitate de oscilatii, care fac imposibila identificarea
legitatilor de baza caracteristice fenomenului studiat. in astfel de cazuri pentru a depista tendinta
dinamica sau legitatile de manifestare a fenomenului, este nevoie de ajustarea seriei.

Medote de ajustare a seriilor cronologice: maiorarea infernalului, nivelarea seriei cu ajutorul mediei de
grup si nivelarea seriei cu ajutorul mediei glisante. Ajustarea.nivelurilor seriilor cronologice,se face,insa
numai dupa analiza cauzelor, care se explica prin oscilarea acestor nivele. Majorarea intervalului se face
prin sumarea datelor pentru un sir de perioade megiese (tabel).Precum se vede din tabel, numarul de
imbolnaviri de anghina in fiecare luna oscileaza, marindu-se sau micsorindu-se. Efectuand majorarea
intervalelor prin sumarea nivelurilor dupa trimestrele anului, observarn o legitate sezoniera
determinanta: cel mai mare nivel de imbolnaviri se inregistreaza in perioada de vara spre toamna.

36. Analiza seriei cronologice. Indicatorii absoluţi Indicatori absoluţi Indicatorii absoluţi ai unei serii
cronologice de intervale exprimă nivelul, volumul agregat şi modifi cările (în mărime absolută)
fenomenului analizat în perioade diferite de timp. Indicatorii absoluţi se exprimă în unitatea de măsură a
caracteristicii analizate (în unităţi fi zice, valorice, procente etc.).

1) Valorile individuale absolute ale caracteristicii redau nivelul fenomenului analizat în fi ecare interval
de timp.

2) Volumul agregat (nivelul totalizat) reprezintă suma termenilor seriei cronologice de intervale.

3) Modifi carea absolută (sporul sau scăderea absolută) – Δ, refl ectă creşterea sau descreşterea
absolută (în unităţi concrete de măsură) a valorilor individuale ale fenomenului analizat, de la o perioadă
de timp la alta. Se calculează ca diferenţă între doi termeni ai seriei.

În funcţie de perioada aleasă ca bază de comparaţie (constantă sau variabilă), există două forme ale
acestui indicator:

- modifi carea absolută cu bază fi xă reprezintă distanţa (diferenţa) fi ecărui termen al seriei faţă de o
perioadă fi xă de referinţă.

- modifi carea absolută cu bază mobilă se calculează ca diferenţă între doi termeni succesivi ai seriei
cronologice.

Se exprimă în unităţile de măsură ale caracteristicii. Valorile pozitive ale acestor indicatori semnifi că
sporuri (creşteri, faţă de perioada aleasă ca bază de comparaţie), iar valorile negative – scăderi (defi cit).
În cazul modifi cării absolute cu bază fi xă este importantă alegerea unei baze de comparaţie
convenabile, reprezentative pentru fenomenul dat şi care să nu fi e infl uenţată de variaţii conjuncturale
majore. Frecvent, se alege ca bază de comparaţie primul termen al seriei (începutul perioadei de timp
analizate) sau ultimul termen al perioadei anterioare.

37. Analiza seriei cronologice. Indicatorii relativi

Indicele de dinamică (indice de modifi care, ritm de creştere sau de scădere) – I. Este indicele care arată
de câte ori (de cât la sută) s-a modifi cat mărimea unui fenomen în timp. Se calculează prin raportarea
termenului comparat la termenul bază de comparaţie.

- indicele cu bază fi xă se calculează ca raportul simplu sau procentual al nivelului curent la nivelul ales
bază de comparaţie (nivelul iniţial).

- indicele cu bază mobilă se calculează ca raportul simplu sau procentual al nivelului curent la nivelul
precedent.

Se exprimă în unităţi sau procente. Valori mai mari de 1 sau 100% ale acestui indicator arată creşteri faţă
de perioada bază de comparaţie. Valorile sub 1 sau 100% semnifi că scădere, reducere.

2) Ritmul de dinamică (ritmul sporului) – R. Arată cu cât s-a modifi cat procentual (a crescut sau a scăzut)
mărimea fenomenului întro anumită perioadă de timp faţă de o perioadă de referinţă fi xă sau mobilă.
Se determină scăzând 100% din indicele de dinamică corespunzător (cu bază fi xă sau mobilă). Poate fi
calculat şi prin următoarele modalităţi:

- cu bază fi xă se calculează ca raportul procentual al sporului absolut cu bază fi xă la nivelul ales bază de
comparaţie (nivelul iniţial).

- cu bază mobilă se calculează ca raportul procentual al sporului absolut cu bază mobilă la nivelul
precedent.

3) Valoarea absolută a unui procent din ritmul de dinamică (de spor) –

A. Arată mărimea absolută a modifi cării ce revine pe un procent din ritmul dinamicii sau exprimă câte
unităţi de măsură revin unui procent din ritmul dinamicii. Se calculează sub forma unui raport între
modifi carea absolută şi ritmul modifi cării şi se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii.

Variante de calcul:

- cu bază fi xă se calculează ca raportul modifi cării absolute cu bază fi xă la ritmul dinamicii cu bază fi xă.
Are aceeaşi valoare pentru toată perioada analizată.

- cu bază mobilă se calculează ca raportul modifi cării absolute cu bază mobilă la ritmul dinamicii cu bază
mobilă.