INTREBARI LP

TPD MOBILE SI MOBILIZABILE

COMPLEMENT SIMPLU

1.Proteza parțială acrilică este compusă din următoarele elemente:

A.Versantul vestibular
B.câmpului protetic edentat
C.Conectorul principal
D.Elementele de menținere, sprijin și stabilizare
2.Șeile acrilice
A.Șeile reprezintă principalele elemente ale protezei parțiale mobile, în contact
direct cu creasta edentată, ce refac din punct de vedere morfo-funcțional deficitul
produs de edentație.
B.Sunt elemente componente ale protezei parțilale acrilice ce contribuie la refacerea
funcțiilor aparatului dento-maxilar ce au fost determinate de edentații.
C.Dinţii artificiali sunt fabricaţi industrial din răşini acrilice sau porţelan şi trebuie să
corespundă principalei cerinţe — asemănarea cu dinţii naturali atât după forma exterioară, cât şi
după eficacitatea masticatoare.
D.Dinţii artificiali comercializaţi au diferite forme, mărimi şi culori
3. Arcadele artificiale
A.Prezintă doi versanți: unul vestibular și unul oral.
BSunt elemente componente ale protezei parțilale acrilice ce contribuie la refacerea
funcțiilor aparatului dento-maxilar ce au fost determinate de edentații.
C. Definește partea componentă a protezei parțiale mobilizabile cu rolul de a reuni într-o
strctură unitară, rigidă și rezistentă elemnetele construcției protetice mobile.
D. La mandibulă este dispus pe versantul oral al crestei alveolare dentare – placă acrilică
linguală.

4.Conectorul principal acrilic

A. Elementele principale condiţional pot fi divizate în: croşete din sârmă; croşete din
acrilat; sisteme speciale de ancorare, menţinere şi stabilizare

1
 B. Intre suprafeţele de contact ale protezei parţiale mobilizabile acrilice şi a
fibromucoasei câmpului protetic se interpune lichidul bucal (saliva) favorizând fenomenul fizic
de adeziune a protezei la câmpul protetic.
C. Definește partea componentă a protezei parțiale mobilizabile cu rolul de a reuni
într-o structură unitară, rigidă și rezistentă elemnetele construcției protetice mobile
D.Pereţii netezi favorizează realizarea unui amestec omogen dintre pulberea degips şi apă

5.Elementele de ancorare, menţinere şi stabilizare:

A. Microvibraţiile produse accelerează mişcarea particulelor din pasta preparatăcare se
insinuează în toate detaliile amprentei
B. Sunt confecţionate din mase plastice sau cauciuc şi au culori diferite;
C. Sunt de diferite mărimi şi distincte pentru modelele maxilare şi mandibulare.
D. Sunt părţi componente ale protezelor parţiale mobilizabile care asigură
ancorarea, menţinerea şi stabilizarea mecanică a protezei la câmpul protetic.

6. Lingurile utilizate în edentația parțială au urmatoarele caracteristici :

A. Asigurarea unei grosimi optime a materialului de amprentă, precum și
uniformitatea materialului
B. Servesc fasonării soclurilor prin intermediul acţiunii de degroşare a unei pietre sau
benzi abrazive.
C. Amprenta sau conformatorul se aşează pe platoul mesei vibratoare în poziţie perfect
orizontală, eventual cu ajutorul unui suport.
D. Sunt confecţionate din mase plastice sau cauciuc şi au culori diferite;

7.Lingurile individuale sunt indicate în:

A. Ca elemente auxiliare de ancorare, menţinere şi stabilizare sunt considerate toate
elementele în relief ale câmpului protetic edentat parţial
B. Pentru realizarea protezelor scheletate ce nu necesită o tehnică de amprentare
secundară
C. Sunt părţi componente ale protezelor parţiale mobilizabile care asigură ancorarea,
menţinerea şi stabilizarea mecanică a protezei la câmpul protetic.

2
 D.Amprenta sau conformatorul se aşează pe platoul mesei vibratoare în poziţie perfect
orizontală, eventual cu ajutorul unui suport

8.Materialele de amprentare utilizate în edentația parțială sunt:

A. Folia în stare plastică se adaptează ușor la suprafața și periferia câmpului protetic,
reprezentat pe model. Excesul se îndepărtează cu ajutorul foarfecii
B. Restul de material rămas în urma decupării, se vor obține mânerul și butonii
C. Granule sferice cu diametrul de 3-5 mm, divers colorate, livrate în flacoane de 40-50 g
D. Materialele de amprentare bucoplastice

9. Șablonul de ocluzie:
A. Serveste fasonării soclurilor prin intermediul acţiunii de degroşare a unei pietre sau
benzi abrazive
B. Microvibraţiile produse accelerează mişcarea particulelor din pasta preparatăcare se
insinuează în toate detaliile amprentei.
C. Este o piesă intermediară ajutătoare, necesar medicului pentru înregistrarea
rapoartelor intermaxilare
D. Poate fi din din metal sau material plastic şi poate avea forme diferite.

10.Relație intermaxilară cu ocluzie stabilă este caracterizată de:

A. Contacte dento-dentare multiple, stabile, simultane în RC și IM
B. Dacă nu se obține modelarea în totalitate, materialul se introduce din nou în apă caldă,
pentru a obține plasticitatea.
C. Aceasta este reprezentata de apofizele alveolare, bolta palatină, tuberozităţile maxilare,
exostoze, dinţii restanţi, precum şi de tonicitatea şi capacitatea de contracţie musculară
periprotetică.
D. Sunt părţi componente ale protezelor parţiale mobilizabile care asigură ancorarea,
menţinerea şi stabilizarea mecanică a protezei la câmpul protetic

11. Ocluzorul:
A. Sunt considerate toate elementele în relief ale câmpului protetic edentat parţial care se
opun tendinţelor de mobilizare în plan vertical şi orizontal ale protezelor mobilizabile

3
 B.Este un instrument format din două brațe, unite printr-o articulație în formă de
balama, care permite mișcări de închidere și deschidere
C. În acest instrument sunt fixate cele două crosete în relație centrică. Permite mișcarea
de deschidere și închidere păstrând poziția de RC.
D. Cele două brațe sunt menținute unul față de altul cu ajutorul unei sei acrilice.

12. Pregătirea modelelor pentru fixarea in ocluzor constă în:

A. Reducerea dimensiunilor soclului ( dacă este prea gros sau înalt)
B. Crearea de șanțuri longitudinale și transversale de 3-4 mm pe suprafața bazelor
modelelor, cu scopul de a micsora suprafața la cre aderă ghipsul
C. Solidarizarea modelelor individual
D. Ghipsarea modelului inferior, urmată de cel superior

13.Reguli pentru montarea modelelor în ocluzor:

A. Planul frontal al modelelor este astfel orientat, încât să se suprapună aceluiași plan al
ocluzorului, perpendicular pe axul balama
B. Planul de ocluzie, reprezentat de fețele ocluzale ale dinților restanți și de linia de
unire dintre cele două suprafețe orizontale ale bordurilor de ocluzie, trebuie să fie așezate
în plan orizontal
C. Distanța dintre punctul interincisiv și axa ocluzorului este de aproximativ 1,5 cm
D. Baza trebuie să acopere în totalitate suprafața câmpului protetic fără să depășească zona
de reflexie a mucoasei

14. . Aliajul de wipla este un oțel inoxidabil (Ni-Cr) și conține:

A. Fier 70-72 ‰
B. Carbon 7 ‰
C. Nichel 18 %
D. Crom 25 %

15. Aliajul de wipla prezintă următoarele caracteristici fizice

A. Culoarea gri, asemănătoare platinei

4
 B. Sârma de wipla are elasticitatea favorabilă pentru confecționarea croșetelor
C. Nu prezintă luciu care se conservă, în mediul bucal, după prelucrare
D. Vâscozitate scazuta ce nu favorizează curgerea în tipare cu dimensiuni reduse.

16. Caracteristicile clinico-tehnico-terapeutice ale croșetelor din sârmă:

A. Primele două segmente (dentar și elastic) prezintă contact cu parodonțiul marginal al
dintelui stâlp
B. Segmentul dentar cuprinde fața linguala pe cel puțin 2/3 din dimensiunea sa în sens
mezio-distal.
C. Vârful (extremitatea liberă a sârmei) este așezat sub zona cu retentivitate
favorabilă dintelui stâlp.
D. Segmentul elastic este conceput cu formă și lungime care să nu ofere elasticitate
optimă.

17. Reguli tehnologice pentru modelarea sârmei

A. Sârma se va deforma prin îndoire cu ajutorul unui clește o singură dată într-un
singur sens (revenirea este interzisă), pentru a nu se modifica structura cristalină a
aliajului.
B. Sârma se va încălzi în flacără înainte și după modelare
C. Sârma nu se va modela cu clești care prezintă fața activă a fălcilor netedă
D. Extremitatea sârmei se va rotunji prin șlefuire (finisare) pentru a produce eroziuni
țesutului dentar

18.Cleștele Waldsachs
A.Are ambele fălci sub formă lamelară, cu partea activă zimțată spre extremitate și
semirotundă spre articulație.
B. La nivelul articulației, între cele două fălci, există două margini ascuțite care pot
tăia sârma.
C. Cealaltă parte activă nu are formă de jgheab, în care pătrunde partea lamelară
D. La baza fălcilor prezintă o concavitate delimitată de o muchie ascuțită, cu care se taie
sârma.

5
19.Elemente auxiliare de menținere, sprijin și stabilizare sunt reprezentate de:
A. Retentivitatea anatomică a câmpului protetic
B.Sunt fizionomice, fiind invizibil, prin situarea lui pe fața proximală.
C.Musculatura endoprotetică
D. Finisarea se face cu ajutorul instrumentarului rotativ abraziv.
20.Retentivitatea anatomică a câmpului protetic
A. Crestele alveolare, care prin volum mare și formă nu se opun tendințelor de deplasare
în sens orizontal.
B.Tuberozitățile retentive se opun, în general, tendinței de mezializare
C. Bolta palatină adâncă se opune mișcărilor de lateralitate, în timp ce o boltă plată, cu o
suprafață mare, nu favorizează adeziunea.
D. Modelajul convex produce dislocarea protezei de pe câmpul protetic în timpul
contracției musculare

21. Șabloanele de ocluzie se utilizează la:

A. Inregistrarea amprentei funcţionale
B. Inregistrarea relaţiilor intermaxilare
C. montarea dinţilor artificiali
D. ambalarea indirectă

22. Portamprenta individuală din placă de bază este indicată pentru:

A. amprenta preliminară cu alginat
B. amprenta preliminară cu pastă de oxid de zinc-eugenol
C. amprenta funcţională cu pastă de oxid de zinc-eugenol
D. amprenta funcţională cu mase termoplastice

23.În cadrul regimului termic de polimerizare al răşinilor acrilice:

A. temperatura se menţine la 100° C timp de 60 de minute
B. temperatura se menţine la 60° C timp de 30 de minute
C.temperatura se menţine la 60° C timp de 60 de minute
D. temperatura se menţine la 30° C timp de 60 de minute

6
24.Gipsurile dure si extradure:
A.Au granulaţie mai mare decât cele obişnuite
B. Au duritatea de 10 ori mai mare decât cele obişnuite
C. Au duritatea de 20 de ori mai mare decât cele obişnuite
D. Poartă denumirea de „gips alabastru”

25.Bolta palatină plată favorizează:

A. Fenomenul de succiune
B. Fenomenul de adeziune
C. Fenomenul de coeziune
D. Stabilitatea protezei

INTREBARI LP
TPD MOBILE SI MOBILIZABILE
COMPLEMENT MULTIPLU

1.Croşeteleturnate:
A. Suntelemente de menţinereşistabilizare
B. Suntelemente de menţinere, sprijinşistabilizare
C. Asigurăretenţiaprotezelorparţialescheletateprinfricţiuneadintrematriceşipatrice
D. Se realizează din sârmă de wipla de 0,3 mm
E. Se realizează din sârmă de wipla cu grosime de 0,7mm

2.Culisele:
A. Suntsistemespeciale care asigurămenţinereaprotezeiparţialescheletate
B. Asigurăretenţiaprotezelorparţialescheletateprinfricţiuneadintrematriceşipatrice
C. Suntconstituite din elementecomponente care se pot deplasaunafaţă de cealaltăatâtîn plan
orizontalcâtşiîn plan vertical
D. Suntconstituitedintr-o porţiunecoronarăşiunaradiculară
E. La final lucrareafixă cu protezăscheletatăculiseazăfarătensiuni la niveluljoncțiunii

3.Connectorprincipaliaiprotezelorscheletate:
A. Suntrealizaţi din aliajenobilesaunenobile
B. Suntrealizaţi din răşiniacrilice

7
C. Suntmicşti, realizaţidintr-o componentămetalică, ceasigurărezistenţa, şi o componentăacrilică
D. Faclegăturaîntreelementeleprotezeişidinţiirestanţi
E. Conectoriiprincipali la protezamandibularăsuntreprezentaţiatât de placuţecâtşi de bare.

4. Croşeteleturnatedivizate:
A. au elasticitatemai mare decâtcroşetelecirculare
B. suntmaipuţinelasticedecâtaltetipuri de croşete, asigurând o încercuiremaibună a dintelui
C. au unbraţ elastic ceporneşte direct din corpulcroşetului
D. nu se utilizeazăînprotezareascheletată
E. suntmixte, avândbraţele active din sârmă de wipla

5. . Modelul de studiu se foloseştepentru :

A. Modelareamachetei;
B. Document medico-legal;
C.Realizareamodeluluiduplicat.
D.Realizareatiparului
E. Educaţiesanitara

6. Cauzelefracturăriiprotezelor:
A. prezentaunui torus mandibular poatefracturaprotezainferioară;
B. prezentauneidiasteme;
C. masticatiaviguroasă;
D. prezentatremelor;
E. prezentaocluziei inverse in zona latera

7.Obiectiveleurmăriteînmodelareamachetei definitive sunt:

A. Fizionomic;
B. Mentineriisistabilitătii;

8
C. Fonetic;
D. Psihologic;
E. Mentineriiigienei .

8. .Caracteristicilebordurilor de ocluzie:
A. bordurile de ocluzieprezintăformesidimensiuniasemănătoare cu a arcadelordentare;
B. bordurile de ocluziesunt bine solidarizate la bazasablonului,
corespunzătorcresteloralveolare cu exceptiaborduriisuperioare in zona frontală;
C. bordura de ocluzieestemodelatănetedsiasimetric de o parte si de alta a linieimediene;
D. pozitiaestefixatăcorespunzătormijloculuicresteialveolare;
E. suntrealizate din cearărozsau Stents; dacăsuntconfecŃionate din ceară,
aceastatrebuiesăprezintepunctultermic de plastifieremairidicat;

9..Elementelelingureiindividulesunt:
A. Baza;
B. Maner;
C. Butoni de presiune;
D. Soclu;
E. Retentii date cu freza de acrilat in bazalingurei

10. Înetapa de definitivare a machetei se modeleazăînscopfizionomic:

A. Rugile palatine
B Festonul gingival
C. Papileleinterdentare
D. Curburasagitala
E. Curburafrontal

11. Introducereaacrilatului in tipar se poaterealiza:

A. Printurnare, cu ajutorulfortei centrifuge

9
B. Prinpresare
C. Printurnare
D. Prininjectie
E. Printoatemetodele de maisus

12. Ambalareaindirectă:
A. estedenumitasiambalareafaraval a machetelorprotezelortotale
B. dinţiiartificiali nu se pot repoziţionauşor
C. tehnicaestelaborioasa
D. esteusor de realizatfara a existariscul de deteriorare a tiparului
E. introducereaacrilatuluiestemaiusor de realizat

13.Ambalareadirectă:
A. introducereaacrilatului in tipatesteuşor de realizat
B. conservădistanţadintre model şidinţiiartificiali
C. îndepărtareaceriiesteuşor de realizat
D. are o utilizaremairestarnsa
E. se mainumestesitehnicaambalarii cu val a machetelorprotezelortotale

14. Modelulfunctional :
A. Reda cu fidelitatetoatedetaliilecampuluiprotetic
B. Reda zona de sprijinsi partial zona de succiune
C. Este o parte componenta a tiparului
D. Are rol in realizareamachetelor de ocluziesi a machete protezei
E. se realizeaza din masa de ambalatspecificaacrilatului

15. Modelulpreliminar:
A. estecopianegativa a campuluiprotetic

10
B. reda cu exactitatetoatedetaliilecampuluiprotetic
C. reda cu exactitate zona de sprijin
D. reda cu exactitate zona periferica
E. se utilizeazapentruconfectionareaportamprenteiindividuale

16.Portamprentaindividuală din acrilatautopolimerizabil are avantajele:

A. rezistenţămecanicăfoartebună
B. tehnică de realizaresimpla
C. condiţioneazămaterialul de amprentă
D. permiteamprentarea cu oricetimp de material de amprenta
E. necesitaincinta de polimerizare

17. Caracteristicileclinico-terapeutice ale protezeitotalesunt:

A. Restaureazămorfo-functional aparatuldento-maxilar (masticatie, fizionomie, fonatie);
B. Indicate pentrurestaurareaarcadelordentare la campurileprotetic edentate total;
C. Obtinerealorestecaracterizată de un procestehnologicasemănător cu cel al
protezeipartiale din acrilat
D. Indicate pentrurestaurareaarcadelordentare la campurileprotetic edentate partial;
E. Restaureazănumaifizionomia, mai ales la femei .

18. Elementelecâmpuluiprotetic mandibular sunt:

A. Tuberozitătilemaxilare;
B. Tuberculul piriform;
C. Torusulpalatin;
D. Crestele edentate;
E. Boltapalatine

19. Elementelezonei de sprijinmaxilaresunt:

A. Tuberculul piriform;
11
B. Tuberozitătilemaxilare;
C. Zona Ah;
D. Boltapalatină;
E. Cresteleedentate .

20.Cauzeleocluzieiinstabilesunt:
A.Edentaţiiparţialeîntinse;
B.Prezenţa long centricului,
C. Bruxism;
D.Migrări ale dinţilorrestanţi;
E. Poziţia de RC se înregistrează cu greutate

21. .Mezializareaprotezelorscheletatemandibulareesteoprită de
A. Prezenţadinţilorrestanţifrontali
B.Tuberozităţilemaxilare bine reprezentate
C. Croşetulcontinuu
D. Tuberculul piriform
E. Conectorul principal dento-mucozal

22. .Obiectivelecăptusiriisunt:
A. adaptareaintimă a protezeipecampulprotetic, cu imbunatatireamentinerii
B. stabilizareaprotezeipecampulproteticprinimpiedicareadeplasărilororizontale
C.redistribuireaneechilibrată a forTelorocluzalepedintiirestanti
D. realizareaunuisprijinechilibratdento-parodontalsimuco-osos
E. redistribuireaechilibrată a fortelorocluzalepedintiirestanti

23.AvantajeleprotezelorparTialeacrilicesunt:
A. Suntieftine

12
B. Au pret de cost ridicat
C. Pot fi modificatesioptimizateusor
D. Nu pot fi optimizate
E. Se pretează la restaurăriproteticepentruoricevarstă

24. Croseteleturnate se clasificăastfel:

A. crosete de sarmă
B. crosetecirculare
C. crosetedivizate Roach
D. crosete Ney
E. crosetemixte

25. Conectoriiprincipali:
A. se numescsiconectorimajori
B.unescseileprotezeiintreele
C. se numescsiconectoriminori
D.unescseile de elementele de mentinere, sprijinsistabilizare
E. nu unescseileprotezeiintreele.

13