Sunteți pe pagina 1din 11

“Etapele clinico tehnice in

realizarea puntilor dentare


intreg turnate”

Realizat : Minzat Alexandru


Puntea dentara
Puntea dentara este o lucrare protetica fixa utilizata in
stomatologie pentru restaurarea morfologica a dintilor
absenti de pe arcadele dentare sau pentru protectia si
remodelarea dintilor ce au suferit distructii importante.
Puntea dentara este utilizata in special in tratamentul 
edentatiilor partiale, avand rolul de a compensa functiile
masticatorie, estetica si fonetica a dintilor absenti,
precum si de a preveni complicatiile ce pot surveni ca
urmare a pierderii dintilor.
Obiectivele principale in confectionarea puntii
dentare

Obiectivul biomecanic Obiectivul profilactic

Materialele sunt alese in vederea satisfacerii Puntile dentare, conformacestui obiectiv, sunt concepute
si realizate sa nu produca modificari patologice in
necesitatilor mecanice, dupa urmatoarele criterii: troficitatea formatiunilor anatomice cu care prezinta:
1.Intinderea edentatiei 1.organul pulpar
2.Starea dintilor antagonisti 2.parodontiul marginal
3.Constitutia pacientului  3.parodontiul profound
4.mucoasa care tapeteaza cavitatea orala  relatiile
  ocluzale.
Turnate dintr-o bucată
Este cea cea mai utilizata metoda in prezent
Fazele clinico-tehnice :
 1. examinarea pacientului,pregatirea,amprentarea cimpului
 2. turnarea modelului
 3. modelarea machetei elementelor de agregare si a corpului de punte, unite
intre ele
 4. confectionarea tiparului ( ambalarea )
 5. turnarea metalului in tipar
 6. dezambalarea si prelucrarea piesei protetice
 7. proba puntii in cavitatea bucala si individualizarea reliefului ocluzal
 8. realizarea componentei estetice prin utilizarea tehnicilor specifice
 9. finisarea si lustruirea puntii ( componenta metalica)
 10. fixarea puntii, prin cimentare, pe dintii stalpi
Turnate dintr-o bucată
Turnarea modelului
Se pot realizeaza prin 2 metode :1-cu bont fix( monobloc)
2-cu bont mobilizabil (segmentar)
La modelele de lucru sectionate cu pinuri in prima faza se introduc
pinurile in centru impresiunilor bonturilor din amprenta cu partea retentiva in
amprenta.
În faza a doua introduce în impresiunile dentare ale amprentei un gips
extradur ,de consistenta fluida prin înclinarea amprentei si vibrare pentru a nu
include bule de aer.
Modelarea machetei
 Se obtine prin 2 metode : 1-Macheta coroanei cu grosime nedirijata
2-Macheta coroanei cu grosime dirijată
Macheta coroanei cu grosime nedirijata
 Se izoleaza bontul cu material izolant,depus cu pensula in strat
subtire,uniform,pentru a permite adaptarea a capei de ceara la nivelul fetelor
preparatiei.
 Ceara trebuie mentinuta in recipient in stare lichida la o anumita temperatura.
 Bontul se cufunda rapid in ceara lichida pîna la o distanţă de aproximativ 2 mm de
limita marginala a prepatiei.
 Grosimea capei se realizeaza prin imersii succesive,pana se formeaza un strat
uniform de grosime 0,5-1 mm
 Adaptarea marginilor machetei se realizeaza
prin înlaturarea cu ajutorul unui instrument
bont,foarte putin incalzit.
Confectionarea tiparului(ambalarea)
Macheta se include in masa tiparului pentru a forma
lacasul de forma si marimea machetei in care se va turna
aliajul metalic in stare topita.
Pentru cofraj se foloseste tuburi inelare
metalice(chiuvete),cu ajutorul carora pasta semilichida
de formare a tiparului este mentinuta intr-o anumita
forma,pentru solidificare(priza)si apoi pentru arderea
machetei si turnare aliajului topit.
Turnarea metalului in tipar
Tiparul se introduce intr-un cuptor de preincalzire,unde temperatura
in 60 minute urca la 300-400 grade C,apoi in cuptorul de
incalzire,unde temperatura in 30 minute urca la 750 grade C.
Incalzirea tiparului se face gradat,pentru a evita fisurarea peretilor sai.
Arderea ceriidin tipar trebuie sa inceapa in faza in care masa de
ambalat este inca umeda.
Procesul de eliminare a cerii din tipar este facilitat de asezarea
tiparului cu orificiul canalului de turnare in jos.
Tiparele se introc cu orificiul canalului de turnare in sus,spre sfirsitul
perioadei de ardere a cerii,pentru ca oxigenul din aer sa asigure
arderea ei completa.
Cuptoarele de preincalzire moderne sunt prevazute cu pirometre si
termocupluri,cu ajutorul carora se poate realiza procesul de ardere
controlata a cerii din tipare.
Dezambalarea si prelucrarea piesei
protetice
Dupa turnarea masei topite,tiparul se lasa sa se raceasca o
perioada de timp specificata in prospect si apoi se
introduce in apa rece.
Masa de ambalat se fragmenteaza si se desprinde de pe
metal odata cu introducerea in apa,eliberand piesa
turnata.
Indepartarea resturilor de masa de ambalat lipite de piesa
cu un cutit de gips si curatarea piesei prin salblare.
Dezoxidarea cu un acid,piesa turnata se incalzeste
impreuna cu solutia decapanta pina se inlatura toate
urmele de oxizi.
Spalarea sub un jet abundent de apa.
Concluzie
Reusita terapiei de restaurare,apartine in egala masura atit
medicului cit si tehnicianului dentar.
Puntile dentare necesită o mare precizie de execuţie,
înglobând o varietate de tehnologii pretenţioase, ele
reclamă din partea echipei o acurateţe a procedeelor de
lucru, ordine şi punctualitate în desfăşurarea etapelor
clinico-tehnice.
Alegerea unor soluţii terapeutice trebuie să fie în
concordanţă atât cu nivelul profesional şi experienţa
echipei, cât şi cu dotarea tehnico-materială a
cabinetului şi laboratorului de tehnică dentară.
Multumim pentru
atentie!!!!!!!!

S-ar putea să vă placă și