bara sau croşete divizate, deoarece bratele croşetului pornesc separat din conectorul principal sau din şeaua protetica. Spre deosebire de sistemul Ney, sistemul Roach utilizeaza zonele proximale ale fetelor laterale pentru retentie, ceea ce îI face mai estetic. Bratele divizate îi confera, de asemenea, elasticitate mai mare, dar trasarea şi proiectarea lor este dificila pentru practician. Croşetul C Indicaţii: - molarii inferiori, braţul retentiv se termină în regiunea mezio-linguală. - premolari, braţul retentiv se termină în regiunea vestibulo- distală. Descriere: braţul retentiv al conectorului secundar pleacă din şeaua metalică protejând parodonţiu, deasupra ecuatorului protetic descrie o curbă şi ia contact cu dintele. Trece subecuatorial şi ajunge în zona retentivă proximală. Croşetul L Indicaţii: pe premolari. Descriere: braţul retentiv trece la distanţă de mucoasă sau gingia dintelui stâlp fie oral, fie vestibular, şi se termină subecuatorial în zona retentivă mezio-proximală, în partea opusă edentaţiei. Croşetul U Indicaţii: pe premolari înalţi, cu linia ghid aproape de ocluzal. Descriere: braţul retentiv protejează procesul alveolar al dintelui stâlp şi are un traiect orizontal, ca apoi să plece două prelungiri verticale care iau contact cu dintele stâlp pe muchiile mezio şi disto- vestibulare. Croşetul S Indicaţii: pe premolarii inferiori, cu rădăcini denudate. Descriere: braţul retentiv urmează un traiect vertical oblic până la nivelul ecuatorului unde ia contact cu dintele stâlp, ca apoi să facă o curbă supraecuatorială şi să se termine în zona retentivă opusă şeii, subecuatorial. Croşetul T Indicaţii - orice tip de edentaţie. - canini, premolari sau molari. Contraindicaţii: - edentaţii terminale cu zona retentivă mezial.- edentaţii terminale la care ecuatorul protetic al dintelui stâlp este înalt.- dacă există o zonă retentivă alveolară în dreptul braţului retentiv.- dacă se impun cerinţe estetice deosebite. Descriere:- pintenul ocluzal poate fi plasat în foseta mezială sau distală. - folierea în dreptul conectorului secundar este de 0,2-0,3 mm. - braţul retentiv pleacă din şa cu traiect oblic pentru ca în mijlocul feţei dintelui să se ridice vertical cu protecţie parodontală, ia contact cu ecuatorul protetic la mijlocul feţei vestibulare, de unde pleacă cele două porţiuni orizontale care formează T-ul. Croşetul în I Indicaţii: premolarii superiori în edentaţiile laterale, pe fata disto- vestibulara a premolarilor superiori din motive estetice. Se utilizează mai rar, este putin flexibil, porneşte din şea spre zona vestibulara adiacenta spatiului edentat printr-un conector secundar scurt, extremitatea elastica terminandu-se vestibulo-distal subecuatorial. Pentru reciprocitate necesită un croşet pe hemiarcada opusă. Croşetul R Indicaţii: pe ambele feţe laterale ale molarilor 3 inferiori dacă au o înăltime distală mică, iar zonele retentive sunt reduse. Descriere: pleaca din şea printr-un conector secundar ce trece in punte peste mucoasa procesului alveolar, urcă pe fata vestibulara şi supraecuatorial se divide in doua portiuni, o parte merge spre ocluzal, terminandu-se printr-un pinten situat in foseta centrala a molarului, iar cealalta parte se recurbeaza i se termina subecuatorial in zona de retentie adiacenta şeii.