Tema: Caracteristica

elementelor de ancorare la
PPMS. Tipuri de crosete.
USMF N. TESTEMITANU, FAC. STOMATOLOGIE, CAT. PROPEDEUTICA STOMATOLOGIEI ORTOPEDICE.
PROFESOR: ASIS.UNIV., DR. CHEPTANARU OLGA
STUDENT: BRINZA LARISA, GR.3207.

Protezele partial mobilizabile

scheletate- PPMS:

Un dispozitiv protetic care are rolul de a inlocui dintii lipsa prin

legarea sa de dintii restanti cu diverse sisteme de prindere si
care poate fi indepartat de pacient pentru curatire.

Se utilizeaza la tratamentul protetic al edentatiilor partiale

intinse, la lipsa a >3 dinti, minim un dinte prezent pe arcada.

Avantaje PPMS

Functia masticatorie- prin aditia de dinti;

Functiei fizionomica- prin intarirea increderii pacientului;

Functia de fonatie -mai ales prin prezenta dintilor frontali;

Refacerea relatiilor de ocluzie;

Previne migrarea dintilor restanti in spatiile aparute dupa

extractii;

Previne parodontita marginala (boala parodontala);

Exemplu: restabilirea fizionomiei

Clasele edentatiei partiale intinse Kennedy

Clasa I- bresa bilaterala terminala.

Clasa II- 1 bresa terminala, marginita
mezial.
Clasa III- bresa laterala intercalate.
Clasa IV- bresa frontala, cu intersectarea
liniei mediane.

Indicatii

edentatiile de clasa I Kennedy

(termino-terminale);

Contraindicatii

edentatiile laterale intinse (clasa

a III-a), care au ca dinti stalpi
caninul si molarul de minte cu
valoare parodontala scazuta:

edentatiile de clasa a II-a

Kennedy (terminale unilaterale);

edentatiile de clasa a III-a

Kennedy extinse;

edentatiile cu existenta unui

numar mic de dinti restanti - 2-5
dinti;

edentatiile laterale sau frontale,

cu afectarea parodontala a
tuturor dintilor restanti:

edentatiile laterale sau frontale

reduse, cand exista
contraindicatii ale slefuirii dintilor
sau refuzul pacientului de
preparare a dintilor limitanti
bresei datorate unor afectiuni
generale severe.

edentatiile subtotale, cand mai

sunt prezenti 1-3 dinti restanti.

Elementele PPMS
1. Seile protetice;
2. Conectori principali (majori) elementele de legatura dintre sei;
3. Mijloace de mentinere, sprijin si
stabilizare;
4. Conectori secundari (minori);
5. Dintii artificiali.

Crosete. Caracteristica
generala.

Cele mai utilizate mijloace de mentinere, sprijin si

stabilizare ale protezelor partiale.

Circa 90% dintre proteze sunt prevazute cu crosete,

datorita usurintei de realizare si aplicare pe dinti, dar si
pretul de cost mult mai scazut decat al celorlalte sisteme.

Sunt utilizate doua tipuri de crosete : crosetele turnate si

crosetele mixte, in functie de gradul de retentivitate a
dintilor stalpi.

Cerinte catre croset dupa

Lejoyeux:

Crosetul trebuie sa contribuie la stabilizarea protezei, fara a

afecta integritatea dintelui de care se fixeaza.

Diferite parti component sa se situeze cit mai aproape de mijlocul

1/3 cervicale, pentru a evita fortele ce ar putea torsiona dintele
ancora.

Partile component sa fie simetric dispuse- unui capat retentive

plasat vestibular sa ii corespunda acelasi element, dar pe partea
orala.

Pentru a evita orice actiune negative, este necesar ca dintii

restanti sa fie solidarizati cite 2 sau cite 3, in grup.

Clasificarea crosetelor

1.

Crosete circulare;

2.

Crosete Roach;

3.

Crosete Ney;

4.

Crosete speciale.

Dupa nr. dintilor pe

care se aplica:

Monodentare
Bidentare
Tridentare.

Dupa nr. conectorilor

secundari:

Dupa nr. bratelor:

Cu un conector

Cu 2 brate

Cu 2 conectoare

Cu 3 brate

Cu 3 conectoare.

Cu 4 brate

Cu 6 brate.

Conectoarele
secundare pot avea o
pozitie centrala sau
periferica.

CROSETE CIRCULARE
CARACTERISTICI DE GRUP:

Au cu dintele stilp un contact aproape circular- mai mare de

180:

Bratul retentive traverseaza intreaga fata vestibulara, de la colet

la ocluzal;

Se utilizeaza preponderant la premolari si molari;

Portiunea terminala e flexibila si actioneaza prin tractiune asupra

retentivitatii dintilor(insertia mai usoara ca dezinsertia);

Bratele crosetului pleaca dintr-un corp comun:

Retentivitatea zonei subecuatoriale necesara pentru mentinere e

de 0.25 mm.

Crosetul Ackers:

Se aplic pe premolarii i
molarii cu
retentivitativestibulare si
orale favorabile.

Alctuire:
1 element elastic- bratul retentiv;
4 elemente rigide

Corp

Pinten

Brat opozant

Conector secundar.

Proprieti:
1. SPRIJIN, STABILIZARE- bun.
2. RECIPROCITATE-slab.

Corpul crosetului- e rigid, plasat supraecuatorial sau pe ecuatorul

protetic, pe una din fetele proximale a dintelui stilp.
Bratul retentiv- porneste din corp, are un traseu oblic descendent, se
termina la zona subecuatoriala. Realizeaza o incercuire de 2/3 din fata
vestibulara sau orala a dintelui stilp. Are 2 portiuni- cea
supraecuatoriala e rigida si stabilizeaza proteza, iar cea subecuatoriala
realizeaza mentinerea.
Bratul opozant- numit si contracroset, e rigid, are lungime si grosime
constanta, se amplaseaza in dreptul portiunii flexibile a bratului
retentive. Participa la sprijin si stabilizarea protezei.
Pintenul ocluzal- e rigid, se plaseaza intr-un lacas special in fosa
meziala sau distala a dintelui stilp. Asigura sprijinul parodontal si
stabilizarea orizontala a protezei.
Conectorul secundar este un element rigid, poate fi amplasat oral
sau proximal, intervine in stabilizarea orizontala si participa la insertia
si dezinsertia protezei.

Croset Bonwill
Este alctuit din 2 croete
Ackers, unite prin corpul lor.
Prezint doi pinteni ocluzali.
Braele retentive pot fi aplicate
vestibular, oral sau diagonal,
pentru oadncime de retenie
de 0,5mm. Conectorul
secundar este unic i se
termin nconectorul principal.
Se indica la:
1. Edentaie de clasa a
IIaiaIII-a Kennedy .
2.Intre 2 molarisau
premolari,Intre un molari
unpremolar.
3. Dini acoperii de
microproteze.

Crosetul in forma de
agrafa de par

Este un croset Ackers lacare

bratul elastic este
recurbat ,formind o bucla in ac de
par.
Se aplica pe premolarii sau molarii
in malpozitie secundara.
Bratul retentiv se intoarce in zona
de retentie dinpre edentatie.

Crosetul continuu
Este un foarte bun elementde
sprijin i stabilizare.
Rol: antibasculant n edentaia
parial declasa I Kennedy.
Este aplicat pe faa oral a
dinilor frontali, supracingulari,
cuun prag realizat n smal sau
microprotez
Variante:
Poate porni din braele rigide
ale unorcroete Ackers sau
separat, i sunt susinuti
deconectorii secundari
interdentari.

CROSETE DE TIP ROACH

Cuprinde crosete ce se mai numesc si crosete bara sau crosete

divizate, deoarece bratele crosetului pornesc separat din
conectorul principal sau din seaua protetica.

Brateledivizateiiconfera elasticitatemaimare,dar trasarea si

proiectarea lor este dificila pentru practician.

Se impart in crosete divizate si crosete nedivizate.

Caracteristici generale

Sunt cele mai utilizate;

Sunt in numar de 7, bratele retentive au forma literelor de tipar-

C L U S T I R;

Respecta aspectul fizionomic intr-un grad marit, dar au contact

redus cu dintele stilp;

Insertia si dezinsertia este mai usoara;

Bratul retentive pleaca din seaua protezei;

Zona de retentie este de 0.5 mm.

Croset C
Indicatii:

Molarii inferiori.

Premolari.

Bratul retentiv al conectorului

secundar pleaca din seaua
metalica, protejind parodontiul,
deasupra ecuatorului protetic
descrie o curba si ia contact cu
dintele. Trece subecuatorial si
ajunge in zona retentiva
proximala.

Crosetul L

Indicatii: premolari.
Bratul retentiv trece la distanta
de mucoasa sau gingia dintelui
stilp fie oral, fie vestibular, si
se termina subecuatorial in
zona retentiva mezioproximala pe partea opusa
edentatiei.

Crosetul U
Indicatii: pe premolari inalti, cu
linia ghid aproape de ocluzal.
Bratul retentiv protejeaza
procesul alveolar al dintilor
stalpi si are un traiect
orizontal, ca apoi sa plece in 2
prelungiri verticale, care iau
contact cu dintele stilp pe
marginea mezio si disto
vestibulara.

Crosetul S
Indicatii: pe premolarii inferiori,
cu radacini denudate.
Bratul retentiv urmeaza un
traiect vertical oblic pina la
nivelul ecuatorului, unde ia
contact cu dintele stilp. Apoi
face o curba supraecuatoriala
si se termina in zona retentiva
opusa seii, subecuatorial.

Crosetul T
Indicatii: orice tip de edentatii.
Contraindicatii: edentatiile
terminale in zona retentive
meziala;
Edentatii la care ecuatorul protetic
este inalt;
Daca exista o zona retentiva
alveolara linga dintele stilp.
Pintenul ocluzal poate fi plasat in
foseta meziala sau distala, bratul
retentive pleaca din sa cu traiect
oblic ca in mijlocul fetei dintelui sa
se ridice cu proiectie parodontala,
iar la ecuator pleaca cele 2 portiuni
orizontale.

In edentatie
terminala si
laterala.

Crosetul I
Indicatii: premolarii superiori in
edentatiile laterale:
Pe suprafata disto-vestibulara din
motive estetice.
Se utilizeaza mai rar, este putin
flexibil, porneste din sa spre zona
vestibulara printr-un conector
secundar scurt, extremitatea
elastic terminindu-se vestibuledistal subecuatorial.

Necesita un croset pe hemiarcada

opusa.

Croset R

Indicatii: pe ambele fete

laterale ale molarilor 3 inferiori
daca au o inaltime distala
mica, iar zonele retentive sunt
reduse.
Pleaca din sa printr-un
conector secundar, ce trece in
punte peste mucoasa
procesului alveolar, urca pe
fata vestibulara si
supraecuatorial se divide in 2
portiuni, una spre ocluzal si se
termina cu pinten, alta se
recurbeaza si se termina
subecuatorial, in zona
retentiva.

Pensele meziodistale

Se aplica pe dintii frontali.

Sunt de 3 tipuri:
1.

Pensa cu dubla extremitate

libera

2.

Pensa simpla

3.

Pensa compusa.

Crosetul unibar
Indicatii:
Premolarii izolati convergenti
sua divergenti. Pozitia diferita a
molarilor superiori si inferior
face ca ele sa se aplice
vestibular la molarii inferiori si
oral la cei superiori.
Porneste din sa, poate lua
contact cu mucoasa gingivala a
procesului alveolar la nivelul
fetei laterale sau pe fata
laterala, de unde pleaca pe
distal.