Sunteți pe pagina 1din 6

Protetica curs 4

Crosete de sarma reprezinta elemente de sprijin, mentinere si stabilitate.


Au o elasticitate crescuta. Sunt usor de aplicat si manevrat. Se pot adapta foarte
usor pe suprafetele dentare. Flexibilitatea crescuta le face sa se dezactiveze
foarte repede de pe suprafetele dentare fapt ce creeaza bascularea prin
infundare.

Clasificara crosetelor de sarma


Criteriil de clasificare utilizat curent este cel care imparte crosetele dupa
frecventa de utilizare.
Crosete indicate curent (uzuale):
-

Crosetul cervico-alveolar deschis dental


Crostele cervico-ocluzale

Crosete indicate mai rar:


-

Crosetul in T
Crosetul cervico-alveolar deschis edental
Cresotul in i
Crosetul alveolo-interdentar
Crostul ocluzo-interdentar
Crosetele inelare
Crosetele proximale
Crosetul cervico-ocluzal intors
Crosetul mucozal

Crosetul cervico-ocluzal deschis dental


Segmentul dentar este aplicat in zona subecuatoriala, pe 2/3 din fata
vestiulara a dintelui stalp. Extremitatea libera este o rientata s[re dintii restanti.
Segmentul dentar se continua supraecuatorial vestibulo-proximal, orientandu-se
spere edentatie.
Segmentul intermediar situat pe fata proximala a dintelui stalp, poate avea
fie forma literei U fi V si se stiueaza sub creasta marginala. Traiectul crosetului
coboara spre versantul oral al crestei aleveolare, unde se continua cu segmentul
retentiv, in saua protezei.
Crosetul este indicat pentru toate formele de edentatie, pe dinti bine implantati,
cand nu se recomanda crosete cu elasticitate mare.
Crosetul are urmatoarele functii>
-

Se opune tendintei de desprindere a protezei de pe campul protetic, prin


segementul dentar situat subecuatoril
Se opune distalizarii protezelor terminale , prin extermintatea libera a a
segemnetului dentar, care este plasata pe versantul mezzial al coroanei
dintelui stalp

Se opune tendintei de deplasare laterala a protezei prin portiunea


supraecuatoriala, mai rigida, a crosetului

Crosetul cerico-ocluzal deschis edental


Are un traiect identic cu crosetul cervico-ocluzal deschis dental, cu
diferenta ca are extremitatea libera a segementului dentar orientat spre
edentatie.
Segmentul intermediar este situat in nisa masticatorie dintre dintele pe
care se aplica si dintele vecin, cand exista spatiu fata de antagonistul care
articuleaza la acest nivel. Daca acest spatiu nu exista, se creaza protetic un locas
pentru segmentul intemeiar.
Crosetul este indicat in edentatiile terminale si are urmatoarele aceleasi
functii cu cele ale crosetului cervico-oculzal deschis dental.
Folosirea celor doua tipuri de crosete cervico-ocluzale, pe doi dinti vecini,
realizeaza crosetul cervico-ocluzal bidentar, cu actiune reciproca. Acest croset
intruneste functiile celor doua crosete si leaga dintii intr-un bloc functional.
Crosetul cervico-alveolar deschis dental
Segmentul dentar al crosetului este plasat subecuatorial, cu extremitatea
libera spre dintii restanti.
Segmentul intermediar, situat in dreptul crestei alveolare la distanta de
0.5-1mm de mucoasa, se modealza in forma literei Z.
Segmentul retentiv e plaseazza pe versantul vestibular al sei protetice.
Crosetul este indicat in toate formele de edentatie, pe dintii stalpi cu
retentivitati mari sau cu implantare parodontala deficitara,fiindca, prin
elasticcitatea sa, solicita dintii mai putin.
Gradul de elasticitate a crosetului depinde de lungimea segmentului
interdentare si grosimea sarmei folosite. Este crostul de sarma cel mai elastic si a
carui elasticitate poate fi dirijata.
Crosetul are urmatoarele functii>
-

Se opune tendintei de despinderea a protezei de pe campul protetic, prin


segmentul dentar situat subecuatorial p dintii stalpi
Se opune distalizarii protezei, prin extremitatea libera a segmentului
dentar, situata pe versantul mezial al coroanei dintelui stalp
Se opune in mica masura tendintei de deplasare laterala a protezei,
datorita elasticitatii segmentului intermediar
Crosete utilizate mai rar

Utiizarea mai rara a acestor crosete decurge din dificulatea confectionarii


lor si din ignorarea efectului favorabil al unora dintre ele.
a. Crosetul din sarma T
Are seegmentul dentar de forma orizontalei literei t, plasat subecuatorial.

Segmentul intermediar are forma verticalei literei T si se plaseaza la 0.5-1mm de


mucoasa crestei alevolare. Are un grad de elasticitate prin lungimea sa.
Segmentul retentiv se plaseaza e versantul vestiubular al seii protetice
Crosetul este indicat in edentatiile terminare.
b. Crosetul cervico alveolar deschis edental
Are extermitatea libera a segmentului dentar orientata spre edentatie. Segmentul
intermediar are forma unei bucle care patrunde in spatiul intermediar mezial,
coborand apoi in lungimea procesului alvolar la distana de 0.5-1mm de mucoasa.
Segmentul retentiv se situeaza pe versantul vestibular al seii protetice. Crosetul
este indicat in edentatii termminale.
Functiile crosetului
- Se opune despinrderii protezei prin segmentuldentar plasat subecuatoric
c. Crosetul de sarma in I
Este numit si crosetul vestibulo-proximo-alveolar datorita traiectului sau; crosetul
este recomandat in edentatii laterale scurte, plasat pe dintele stalp mezial.
Segmentul dentar are un contact punctiform subecuatorial in zona retentiva
vestibulo-proximala.
Segmentul intermediar sub dorma unei bucel mici se situeaza in deptul coletului
dintelui stalp si a mucoasei procesului aleveolar la distanta de 0.5-1 mm.
Segmentul retentiv se plaseaza pe versantul vestibular al seii protetice.
Este un croset fizionomic, fiind ffoarte putin vizil.
Functi crosetului
-

Se opune nnumai tendintei de desprindere a protezei de pe campul


protetic.
d. Crosetul elveolo-interdentar
Segmentul dentar are forma unei mici anse circulare, care se aplica sub punctul
de cntact a doi dinti bine implantati din vecinatatea dedentatiei.
Segmentul intermediar continua ansa bcoborand de-a lungul procesului alveolar
al dintilor situati inapoia locului de aplicare a segmentului dentar. Avand un
traiect lung, este elastic.
Segmentul retentiv se situaeaza pe versantul vestibular al seii protetice.
e. Crosetul ocluzp-interdentar (Stahl)
Segmentul dentar de forma unei mici anse circulre se plaseaza sub punctul de
contact dintre doi dinti vecini.
Segmentul intermediar continua ansa urcand catre suprafata ocluzala pe care o
traverseaza prin nisa masticatorie dintre dintii veciini unde nu trebuie sa contituie
un punct de conttact prematur.
Segmentul retentiv s eplaseaza pe versantul oral al seii protetic.

Crosetul este indicat pentru ancorarea si stabilizarea protezelor uniterminaele


sau unilaterla fiind plasat pe hemiarcada integra si pentru ancorarea aparatelor
ortodontice.
Functii>
f.

Se opune desprinderii protezei de pe campul


intermediara
Ogera sprinjund dentar prin segmentul intermediar
Crosetul inelar (jackson)

protetic

prin

ansa

Segmentul dentar de forma semiciruclara este situata pe fata vestibulara a


dintelui in zona subecuatoriala nu are extermitate liberal
Segmentle intermediare sunt in numar de doua si continua segmentul dentar
urcand cartre nisele masticatorii pe care dintele stalp le formeaza u dintele vecin
sitauat mezial si cu cel situat distal.
Segmenetele retentive d asemenea doua, patrun in baza protezei sitauata oral
Aspectul de anasamblu al crosetului este inela si are o elasticitate redusa
Crosetul este indicat pentru ancorarea si stabilizarea protezelor uniterminare.
g. Crosettul inelar (adams)
Este asemanator crosetului inelar Jackson, cu deosebirea ca segmentul dentar
este prevazut cu dpua mici bucle, situate la intalnirea segmentului dentar cu
segmentele intermediare. Datorita acestor bucle este mai elastic. Are aceleasi
indicatii si functii ca crosetul ciruclar Jackson.
h. Crosetul proximal cu caseta
Este un croset fizionomic nefiin vzibil deoarece se plaseaza pe fata proximala a
unui dinte stalp, orientata spre edentatie.
Segmentul dentar are forma unei mici anse, asemanatoare literei U, fiind plasat
sub retentivitatea fetei proxima. Segmentl intermediar in linie dreapta coboara
catre mijlocul crestei edentate, indepartandu-se apoi spre fata orala unde se
continua cu segmentului retentiv.
Crosetul este indicat pe dintele care delimiteaza mezial o mica bresa laterala de
1-2 dinti.
i.

Crosetul proximal cu patrice

este identic cu crosetul proximal cu caseta cu mentinea ca segmentul dentar se


aplica pe patricea unei proteze unidentare, cimentate pe dintii stalpi
j.

Crosetul cervico-ocluzal ntor

Segmentul dentar al acestui croset este mai lung in comparatie cu cele preentate
anterior: are capatul liber orientat spre edentatie; portiunea subecuatoriala este
continuata de o bucla care traverseaza ecuatorul. Portiunea supraecuatriala care
spre proxima, ajunge in vecinatatea suprafetei ocluzale.

Segmentul intermediar coboara vestibulo-proximal spre creasta edentata,


continuandu-se cu segmentul retentiv. Plasat pe versantul vestiular al seii
protetice.
Este indicat pe molarii inferiori mezializati, care prezinta retentivitatea favorabila
in sens vestibulo-mezial, si care delimiteaza distal o bresa laterala.
Functii crosetului:
- Se opune despinderii protezei de pe campul protetic prin segmentul dentar
- Se opune tentindei de deplasare laterala a protezei
k. Rosetul mucozal
Numit si muco-alveolar se deosebeste de celelalte croste prin paftul ca este
aplicat pe retentivitatea oferita de procesul alveolar.
Se modeleaza din sarma de wipla de 0.7-0.8 mm in forma de ansa dubla fiind
plasata la dstanta de 0.5mm de mucoasa
Este format dintr-un segment mucozal relativ lung, care se intinde de-a lungul
procesului alveolar al dintilor prezenti, pana in paroierea frenului buzei superioara
si un segment retentiv plasat pe versantul vestibular in saua protezei
Crosetul este indicat in edentatiile biterminale maxilare in special premolarmolar, la pacientii care isi expun in totalitate dintii in timpul vorbirii saurasului.
Este un corset fizionomic.
Modul de actiune al crosetului>
-

In tentidetel de desprindere a le protezei, corsetul apasa pe mucoasa


provocand durere pacientului

Etapele clinico-tehnice de confectionare a PPA


1. Examenul clinic al pacientului, diagnosticu de edentatie si solutie de
tratament (etapa clinica)
2. Amprentarea campului protetic pentru obtinerea modelului de studiu
3. Tratamentele pre si pro protetice
4. Amprentarea preliminara
5. Turnarea modelului preliminar
6. Confectionarea portamprentei individuale
7. Amprentarea functionala
8. Turnarea modelului de lucru
9. Confectonarea sabloanelor de ocluzie
10.Determinarea relatiilor intermaxialre
11.Fixarea mdelelor de lucru in ocluzor sau articulator
12.Confectionarea machetei preliminare a PPA
13.Proba machetei in cavitatea bucala
14.Confectionarea machetei definitive
15.Ambalarea machetei pentru obtinerea tiparului
16.Confectionarea bazei acrilice a protezei, introducerea acrilatului in tipar
si polimerizarea lui
17.Dezabalarea, prelucrarea si lustruirea protezei
18.Aplicarea si adaptarea protezei pe campul protetic