PROTEZA PARTIAL MOBILIZABILA CONFECTIONATA DIN ACRILAT

Proteza partiala confectionata din acrilat se indica pentru restaurarea

arcadelor dentare edentate partial. Se mentin pe campul protetic cu
ajutorul crosetelor de sarma. Se obtine din orice laborator de technica
dentara intr - un timp relativ scurt si cu pret redus.
Elementele componente ale acestui tip de proteza sunt :
1. Arcadele dentare artificiale
2. Seile protezei
3. Elementele de legatura intre sei
4. Elemente de mentinere, stabilizare si sprijin
1. Arcadele dentare artificiala
Impreuna cu seile protetice restaureaza morfologia arcadelor dentare.
Sunt elementele principale ale protezei partiale.
Dintii artificiali refac morfologia coronara a arcadelor dentare. Au un rol
deosebit in restaurarea functiilor aparatului dento - maxilar :
masticatie, fizionomia, fonatia.
Dintii artificiali sunt montati si fixati pe seile protezei. Fixarea dintilor in
masa acrilica a seilor se realizeaza chimic pentru dintii din acrilat si
mecanic pentru cei din porselan.
Dintii din acrilat, se produc industrial sau in laboratorul de technica
dentara.
Dintii din portelan sunt realizati industrial, prezinta sisteme retentive
(crampoane butonate, cavitati ) pentru fixarea lor in acrilatul seilor.
Comparativ cu dinti acrilici, cei din portelan sunt mai rezistenti, au
transluciditate si stabilitate coloristica superioara, nu se pot prelucra
pentru ca pierd luciul, sunt casanti si pretul de cost este ridicat. Sunt
utilizati rari si indeosebi numai in zona frontala.
2 .Seile protezei
Acopera crestele alveolare si sunt suportul de fixare a dintilor artificiali.
Refac volumul si forma crestelor edentate afectate in urma extractiilor
dentare si a procesului de atrofie si rezorbtie.
Seile protezelor, prin dintii artificiali, preiau presiunile ocluzale si le
transmit suportului moco - osos .
Seile protetice prezinta trei fete :
fata vestibulara - acopera versantul vestibular al crestei alveolare,
de la varful crestei pana la nivelul fundului de sac vestibular.
fata orala (palatinata, linguala) - la maxilar se continua cu placa
palatinala, iar la mandibula coboara pana in fundul de sac lingual.
fata mucozala - acopera intim mucoasa crestelor alveolara pana la
nivelul mucoasei neutre (pasiv - mobila).
3.Elementele de legatura intre seile protezelor cu dintii artificiali
Placa protetica

Placa protetica se proiecteaza in doua forme : placa protetica intinsa, si
placa protetica redusa.
A. Placa palatinala a protezelor maxilare acopera in totalitate sau
partial bolta palatina unind seile protezei partiale.
B. Placa linguala a protezelor mandibulare uneste seile protetice care
acopera versantul lingual al crestei alveolare.
Placa protetica redusa se utilizeaza pentru protezele maxilare. Placa
protetica redusa este indicata pentru urmatoarele avantaje :
micsorarea senzatiei de disconfort si a celei de voma, menajarea
simtului gustativ si termic.
Formele placii protetice reduse sunt :
placa palatina fenestrata - zona centrala a placii este decupata, se
lasa libera zona de mucoasa cu receptori gustativi.
placa palatinala rascroita distal - prin sectionarea placii este
degajata zona reflexogena a valului palatin.
placa palatinala decoletata - placa este decupata 2 - 3 cm
corespunzator parodontiului marginal al dintilor restanti, pentru a fi
protejat de actiunea traumatica a placii.
Placa protetica intinsa este utilizata in edentatii de hemiarcada si in cea
subtotala. Placa linguala poate fi numai decoletata. Toate reducerile
dimensionale (fenestrare, decoletare, sectionare distala) micsoreaza
rezistenta mecanica a protezelor. Seile protetice inpreuna cu placa
protrtica alcatuiesc baza protezei.
4.Elemente de stabilizare
Deplasarea protezelor de pe campul protetic in sens vertical, orizontal
sau bascularea lor este oprita prin utilizarea elementelor de mentinere :
crosetelor din sarma.
Crosetele din sarma
Crosetele se aplica pe dintii limitanti al edentatiilor, contribuind la
mentinerea si stabilizarea protezei partiale. Se obtin din sarma de wipla
cu diametrul sectiunii intre 0,6 - 0,8 mm si un grad de elasticitate mare.
Partile componente ale crosetelor din sarma
Crosetele din sarma sunt alcatuite din trei segmente :
segmentul dentar - se aplica pe 2/3 din fata vestibulara a dintelui
segmentul intermediar difera de la un croset la altul
segment de fixare (terminal) - portiunea terminala modelata cu ansa
finala ce favorizeaza fixarea crosetului in saua sau placa protezei.
Caracteristicile crosetelor de sarma
modelarea crosetelor se realizeaza dupa desenul efectuat de medic
pe model.
segmentul dentar se plaseaza subecuatorial pe dintile stalp
segmentele dentare si intermediar nu vin in contact cu parodontiul
marginal
segmentul intermediar conceput in forme diferite : Z, V, S, confera
elasticitate crosetului.
crosetele din sarma sunt mai elastice si pot fi activate mai eficient
decit crosetele turnate.
segmentul terminal prezinta retentii pentru fixarea crosetului in
masa acrilica
crosetele din sarma asigura stabilizarea orizontala si ancorarea
verticala a protezelor partiale.
au efect suprasolicitant asupra dintilor stalpi cind sarma este groasa
si segmentul intermediar este scurt.
crosetele din sarma se repara relativ usor : fracturile de croset se
inlocuiesc cu crosete noi.
Tehnologia crosetelor de sarma
Crosetele se modeleaza din sarma prin indoire. Pentru modelarea lor se
indica urmatoarele reguli tehnologice :
sarma de wipla se indoaie intrun singur sens. Repetarea indoirii
modifica structura cristalina a sarmei cu micsorarea rezistentei la
rupere.
modelarea sarmei se va realiza cu clesti ce au partea activa neteda
si nu sectioneaza sarma.
se contraindica strict introducerea sarmei in flacara, pentru ca
devineprea elastica si putin rezistenta.
varful segmentului dentart va fi bine rotunjit pentru a nu eroda
smaltul sau leza mucoasa din vecinatate.
segmentul de fixare (terminal) va fi modelat in forma zig - zag sau de
ansa pentru a fi retentionat in masa acrilica si a nu se rotii.
se foloseste numai sarma cu un grad mare de elasticitate, in
grosime de 0,6 - 0,8 mm , in nici un caz mai groasa.
INSTRUMENTAR
In technica dentara, pentru modelarea sarmei de wipla, se utilizeaza
clesti de diferite tipuri.
in practica stomatologica se folosesc urmatoarele tipuri de clesti :
Cleste crampon are o parte activa scurta numit falci, fetele interne
drepte prezentind stilatii transversale, care favorizeaza priza sarmei sau
a benzilor metalice. Clestele crampon poate sectiona sarma avind la
baza falcilor o concavitate delimitata de o muchie taioasa.
Are o larga utilizare, atit in laborator cit si in cabinet pentru :
modelarea crsetelor din sirma
obtinerea si adaptarea inelelor metalice
adaotarea coroanelor stantate, turnate
modelarea diferitelor tipuri de arcuri ortodontice
manevrarea (priza) stifturilor utilizate in amprentarea de canal
pentru coroana de substitutie.
Cleste cu falci rotunde are partea acriva de forma rotunda, actionind
asupra sarmei asemanator unor valturi.
Clestele se utilizeaza pentru modelarea inelelor ortodontice, a celor
metalice
( Cu Al, Ag + Pd ), folosite ca portamprente sau ca parti componente ale
coroanelor din 2 bucati.
De asemenea sunt utilizate pentru modelarea buclelor la crosetele,
arcuri ortodontice si atele de inmobilizare folosite in chirurgie.
Clestele cu falci ascutite are falcile de forma conica cu suprafata de
contact intre ele. Modul de actiune este asemanator clestelui crampon
dar cu virful subtire al clestelui pot fi prinse zone mici ale sarmei.
Clestele este utulizat pentru indoiri mici si prinderea unor accesorii
(stifturi) de mica dimensiune.
Clestele cu falci diferite ( rotunda si jgheab) - in falca ce are forma de
jgheab patrunde cea rotunda.
Modul de actiune este asemanator unei stante, in care falca ce are
forma de jgheab are rolul de matrice, iar cea rotunda rolul patricei, Este
utilizat pentru modelarea in forma de bucla a segmentelor crosetelor
sau arcurilor ortodontice.
Clestele Waldsachs prezinta o falca de forma lamelara cu o parte
zimtata spre extremitate si o alta semirotunda spre articulatie. A doua
falca are un jgheabin care patrunde falca lamelara. La nivelul articulatiei
intre cele doua falci se afla o zona activa pentru sectionat sarma. Modul
de actiune este tot pe principiul stantei si se realizeaza prin articularea
celor doua falci. Se utilizeaza pentru indoirea sarmei in mai multe
planuri si pentru modelarea unor crosete sau arcuri ortodontice
deosebite.
Clestele de taiat sarma are doua forme :
a. cu partea activa dispusa frontal
b. cu partea activa situata longitudinal
Se utilizeaza pentru sectionarea sarmei de wipla cu diametrul pana la
1,2 mm
Clestii descrisi sunt utilizati curent pentru modelarea partilor
componente ale crosetelor si arcurilor ortodontice.
In literatura de specialitate sunt descrise multe tipuri de crosete din
sarma.
CLASIFICAREA
Dupa indicatia curenta, crosetele se impart in doua grupe :
A. Crosetele indicate curent (uzuale) : crosete cervico - alveolar si
crosetul cervico - ocluzal .
B. Crosete indicate mai rar : crosetul proximal, crosetul ocluzo -
interdental , crosetele inelare, crosetul cervico (alveolar) - intermediar.
A. CROSETE UZUALE
1. Crosetul cervico - ocluzal deschis dental. Segmentul dentar activ este
aplicat in zona subecuatoriala pe 2/3 din fata vestibulara a dintelui stilp.
Extremitatea libera este orientata spre dintii restanti. Supraecuatorial,
segmentul activ este continuat spre muchia vestibulo - proximala
dinspre edentatie. Pe fata proximala, bucla in V sau U numita si umar,
este situata sub marginea ocluzala distala. Crosetul este indicat pentru
toate formele de edentatie.
Are urmatoarele functii :
franeaza desprinderea protezei prin bratul activ situat subecuatorial
blocheaza distalizarea protezelor terminale prin extremitate libera
plasata pe versantul mezial al coroanei
limiteaza miscarea de lateralitate prin portiunea supraecuatoriala
rigida a crosetului.
2. Crosetul cervico - ocluzal deschis edental.

Are traiect identic cu crosetul cervico-ocluzal deschis dental,numai ca
extremitatea libera a bratului activ este orientata spre spatiul edental.
Crosetul este indicat in edentatiile terminale.
Functiile crosetului :
se opune desprinderii protezei, prin bratul activ situat subecuatorial
;
frineaza bascularea prin desprinderea distala a seii terminale ;
prin segmentul supraecuatorial (rigid) frineaza miscarile de
lateralitate ; prin segmentul dental situat in nisa masticatorie limiteaza
tendintele de infundare ale protezei oferind acesteia sprijin
semifiziologic.
3. Crosetul cervico-alveolar deschis dental
Segmentuldentar al crosetului este plasat subecuatorial cu
extremitatea libera spre dintii restanti. Segmentul intermediar
(alveolar) este situat la 0,5 - 1 mm de mucoase crestei alveolare , se
modeleaza in forma de Z . Crosetul se indica in toate formele de
edentatie,pe dintii stilpi cu retentivitati mari si implantare parondontala
pozitiva. Gradul de elasticitate al crosetului este in functie de lungimea
buclei si de grosimea sirmei. Este crosetul de sirma cel mai elastic.
Functii crosetului :
se opune tendintelor de desprindere a protezei de cimpul protetic ,
prin ancorarea bratului activ in zona subecuatorial a dintilor stilpi ;
frineaza distilarea protezei prin portiunea bratului activ situata in
jumatatea meziala a coroanei dintelui.
B. CROSETE UTILIZATE MAI RAR

1.Crosetul cervico - alveolar deschis edental
Are extremitatea libera orientata spre edentatie.Traiectul buclei este
dinspre mezial spre edentatie , la distanta de mucoasa procesului
alveolar (0,5 - 1mm).Crosetul este indicat pentru protezele terminale.
Functiile crosetului :
se opune desprinderii protezei prin bratul activ plasata subecuatorial
;
se opune tendintelor de basculare prin desprinderea distala a seilor
terminale.
2.Crosetul proximal cu patrice
Se recomanda in zona frontala a arcadei. Dintele limitat va fi acoperit cu
o coroana prevazuta cu o prelungire proximala numita patrice. Aceasta
prelungire are forma de para , este legata de coroana printr-un istm cu
aceeasi forma . Crosetul care are forma de U se aplica peste patrice .
Crosetul cu patrice blocheaza desprinderea , infrundarea , miscarile de
lateralitate si distalizarea protezei. Este un croset fizionomic.
3.Crosetul cervico-interdentar
Se aplica sub punctul de contact a doi dinti bine implantati din
vecinatatea edentatiei. Este indicat cind dintii limitati ai edentatiei sunt
mobili , temporizindu-se extractia lor.Se mai numeste si croset alveolo-
interdentar.
4.Crosetul ocluzo-interdentar ( Stahl )
Se utilizeaza pentru ancorarea protezei partiale uniterminale sau
unilaterale , a aparatelor ortodontice prin aplicarea pe dintii
hemiarcadei integre.
Extremitatea libera e in forma de ansa plasata sub punctul de contact
pe fata vestibulara a doi dinti vecini. Traverseaza arcada prin nisa
masticatorie spre fata orala , pentru a patrunde in baza protezei.
Functii:
ansa de sub punctul de contact opreste tendintele de desprindere
ale protezei;
segmentul ocluzal din nisa masticatorie se opune infundarii
protezei.
5.Crosetul inelar ( Jackson )
Nu prezinta extremitate libera. Bratul activ este situat subecuatorial pe
fata vestibulara a coroanei ,se continua cu doua brate care urca spre
fata ocluzala la nivelul crestelor marginale ( meziala,distala ) ,
traverseaza arcada prin nisele masticatorii si patrunde in baza protezei.
Pentru marirea elasticitatii acestui croset , Adams a adaugat doua mici
bucle la intilnirea bratului vestibular orizontal cu cele doua brate
verticale ale crosetului.
6.Crosetul muco-alveolar
Se utilizeaza in edentatiile biterminale maxilare, pentru pacientii care isi
in totalitate dintii in timpul vorbirii sau risului. Se modeleaza din ansa
dubla de sirma de wipla ( 0,7- 0,8mm ) , se plaseaza pe versantul
vestibular al procesului alveolar proeminent , la distanta de 0,5 mm de
mucoasa. Actiunea crosetului in tendintele de desprindere ale protezei
crosetul apasa pe mucoasa si provoaca dureri pacientului . Acesta
aduce arcadele dentare in contact si proteza este reaplicata pe cimpul
protetic.