Elementele componente

ale protezei scheletate

Maria Catalina Voicu
Grupa 34
1.Seile

2.Conectorii principali

3.Mijloacele de agregare sau elemente de mentinere, sprijin si stabilizare

(crosete sau sisteme speciale)

4.Conectorii secundari

.
1.Seile protezei scheletate si arcadele artificiale
Proteza scheletata se realizeaza pe un schelet metalic, pe care la nivelul breselor edentate se
confectioneaza seile protezei si arcadele dentare artificiale.
Scheletul metalic- este confectionat din aliaj cobalt-crom;materialul ideal fiind insa aurul platinat
Seile protezei scheletate sunt alcatuite dintr-o parte metalica ce face parte din scheletul metalic si o
parte acrilica.
Saua metalica are retentii pentru acrilat si se realizeaza la distanta de crestele edentate prin folierea
modelului functional.
Seile acopera elementele campului protetic : crestele edentate si tuberozitatile maxilare la maxilar ,
respectiv crestele edentate si tuberculii piriformi la mandibula, marginile acestora ajungand pana la
limitele periferiei campului protetic.
2.Conectorii principali
La maxilar - conectorul principal este
reprezentat de placuta
palatinala(mucozala sau dento-
mucozala)
- conectorul principal se
alege in functie de intinderea bresei
edentate, de pozitia si marimea torusului
palatin si de ocluzia pacientului in zona
frontala
La mandibula -conectorul principal
cel mai frecvent folosit este bara
linguala
- conectorul principal
se alege in functie de inaltimea si
orientarea procesului alveolar in zona
linguala centrala si de inclinarea
dintilor frontali inferiori.
 2.1. 1.Placuta mucozala cu latime redusa
Conectorii
principali 2.Placuta mucozala cu latime mare

maxilari
3.Placuta mucozala fenestrata

4.Placuta mucozala in “U”

5.Placuta dento-mucozala

6.Placa palatinala completa

 1.Placuta mucozala cu
latime redusa
-se utilizeaza cu precadere in edentatiile de clasa a
III a
-are suport dento-parodontal
-grosimea este de 0,6 mm; pentru grosimi mai
reduse este necesara o ingrosare la centrul si
extremitatile conectorului
-este distantata cu 5 mm de parodontiul marginal
al dintilor restanti
2.Placuta mucozala cu latime mare
-se utilizeaza mai ales- in edentatiile clasa I si a II a Kennedy
- cand crestele edentate sunt bine reprezentate
- exista mai mult de 6 dinti restanti
- torusul palatinal este absent

-contribuie la distribuirea functionala a solicitarilor pe dintii restanti si pe mucoasa

-limita anterioara-corespunde cu depresiunea dintre doua rugi
palatine
-limita posterioara-este plasata anterior de linia Ah in dreptul fetei meziale a ultimului
molar
3.Placuta mucozala fenestrata

-este utilizata- atunci cand exista un torus palatin

proeminent situat in centrul boltii palatine

- ca alternativa in cazul pacientilor care nu

pot suporta o placa palatinala completa

-acest conector are forma de paralelogram cu

unghiuri rotunjite, acoperind o suprafata redusa din
bolta, eliberand zona centrala

-este considerata cel mai rigid conector principal

4.Placuta mucozala
in “U”

-se utilizeaza atunci cand torusul

palatin proeminent este situat posterior
pana in apropierea liniei Ah,
impiedicand plasarea conectorului in
aceasta zona
5.Placuta dento-mucozala(rascroita distal)
-se foloseste cand torusul palatin este pozitionat posterior

-acest conector principal se sprijina pe dintii restanti si pe mucoasa boltii palatine

-sprijinul dento-parodontal se asigura prin realizarea pintenilor supracingulari sau ocluzali in

care se termina placuta dento-mucozala

-pe dintii frontali placuta dento-mucozala ajunge supracingular

-conectorii dento-mucozali favorizeaza depunerea placii bacteriene, precum si inflamatia

parodontiului marginal, din aceste motive fiind mai putin indicati
6.Placa palatinala completa

-este utilizata atunci cand exista putini dinti

restanti

-principalul dezavantaj reiese din acoperirea

completa a boltii palatine ceea ce determina o
tolerabilitate redusa a pacientilor fata de aceasta
 1.Bara linguala

2.Bara linguala si crosetul continuu

2.2.Conectorii
principali 3.Placuta dento-mucozala

mandibulari
4.Conectorul principal dentar

5.Bara vestibulara
1.Bara linguala
-este conectorul principal cel mai frecvent folosit, fiind
situat intre parodontiul marginal si fundul de sac lingual;

-este situata la aproximativ 4-5 mm de parodontiul

marginal al dintilor restanti si la 2-3 mm de fundul de sac
lingual;

-are o inaltime de 4-5mm si o grosime de 1mm in

portiunea superioara, respectiv de 3mm in portiunea
inferioara

-este distantata de mucoasa procesului alveolar prin

folierea modelului functional;
2.Bara linguala si crosetul continuu
-se folosesc cand inaltimea procesului alveolar nu permite plasarea
unei bare linguale cu dimensiuni adecvate

-crosetul continuu se asociaza cu o bara linguala cu inaltime mai

mica de 4mm, ansamblul pastrand rigiditatea ceruta

-pentru a asigura sprijinul dento-parodontal, crosetul continuu se

termina la extremitati prin pinteni ocluzali sau pinteni/gherute
incizali

-are o inaltime de 2-3 mm si o grosime de 1 mm;

3.Placuta dento-mucozala
-este folosita cand spatiul vertical este insuficient pentru plasarea ansamblului bara
linguala-croset continuu

-extremitatea superioara a placutei ajunge pe dintii frontali supracingular, iar pe cei

laterali in apropierea fetei ocluzale;

-pentru asigurarea sprijinului dento-parodontal placuta mucozala se sprijina pe dintii

restanti prin pinteni ocluzali sau gherute incizale
4.Conectorul principal dentar
-se poate utiliza cand nu exista spatiu suficient pentru plasarea barei linguale, in conditiile in
care dintii restanti sunt verticali si prezinta coroane clinice lungi;

-prezinta o rigiditate mai mica;

-sprijinul dento-parodontal este realizat prin pinteni ocluzali sau incizali.

5.Bara
vestibulara

-se indica utilizarea ei atunci cand dintii

frontali sunt inclinati mult spre lingual si
impiedica insertia barei linguale;
-dezavantaj-tolerabilitate minima din partea
pacientilor
-nu se utilizeaza in practica curenta
Mijloace principale de agregare

DIRECTE:crosetele si sistemele speciale

3.Mijloac
INDIRECTE:opritorii de basculare(elemente de mentinere indirecta, ele de
agregare
elemente antibasculare) sau
elemente
de
Mijloace auxiliare de agregare mentiner
e, s
stabilizar prijin si
-adeziunea e
-retentivitatile anatomice

-tonicitatea musculara

-frictiunea dintre dd restanti si elementele rigide supraecuatoriale ale

protezei
3.1Crosetele dentare Crosetul Bonwill
Este alcătuit din 2 croşete
Ackers unite prin corpul lor
-la proteza scheletata se folosesc crosetele
turnate si crosetele mixte
-crosetele turnate utilizate in practica
curenta sunt
Crosetul Ney Inelar
Crosetul circular Ackers -indicat pe molarul 2 care
corpul crosetului limiteaza distal edentatia atat
bratul elastic la maxilar cat si la mandibula
bratul opozant
pinten
In cazul dintilor stalpi cu mobilitate se recomanda
crosete cu bratul retentiv elastic cum sunt cele Crosetul divizat in “C”
divizate in “T” sau mixte
In cazul crosetelor divizate, bratul flexibil turnat
porneste separat de corpul crosetului, din saua
protezei.
In cazul crosetelor mixte, bratul flexibil este din
sarma si porneste din saua protezei

Crosetul divizat in “U”

Crosetul divizat in “T”
 3.2 Sisteme speciale de mentinere, sprijin si stabilitate
-se utilizeaza pentru mentinerea protezei scheletate, in locul crosetelor, din motive estetice;

-acestea sunt prefabricate si se gasesc intr-o mare varietate din punct de vedere al tipului de sistem si al
modului de actiune;

-se comercializeaza sub forma de macheta;

-aliajele folosite pentru confectionarea, respectiv turnarea sistemelor speciale sunt aurul platinat, oteluri
inoxidabile, cobalt-crom

-dupa localizarea lor se clasifica in:

Intracoronare

Extracoronare

Intra-extracoronare
Sistemele de culise
-culisele sunt alcatuite dintr-o matrice si o patrice;

-de obicei matricea se toarna impreuna cu scheletul metalic, iar patricea este atasata la
microprotezele de pe dintii stalpi

-caracteristica functionala fundamentala a culiselor este frictiunea ce se realizeaza intre peretii

care sunt in contact;
Sistemele de capse
-in majoritatea cazurilor se compun dintr-o patrice ce se ataseaza resturilor radiculare,
microprotezelor sau implanturilor dentare si o matrice incorporata in proteze
Se pot clasifica in:
-capse simple care asigura mentinerea prin frictiune
-capse cu mijloace suplimentare de retentie
-capse care actioneaza ca ruptori de forte
 Sistemele de bare cu calareti
-sistemul de bara cu calareti este pozitionat in axul
de insertie al protezei

-indicatiile sietemului bara-calaret sunt in

edentatiile totale sau subtotale pe implante sau pe
dinti naturali

-sunt alcatuite dintr-o bara care se pozitioneaza in

edentatii intercalate, fiind solidarizata la
microprotezele de pe dintii stalpi si un calaret care
se fixeaza in fata mucozala a protezei;

-realizeaza solidarizarea dintilor restanti

Sistemele de telescopare
-sistemul este compus din cape care se fixeaza pe
bonturi dentare sau pe implante dentare si din
coroane care se incorporeaza in fata mucozala a
protezei.
Aceste mijloace de agregare sunt compuse din:
-o coroana primara care se cimenteaza pe dintii
stalpi
-o coroana secundara care acopera coroana
primara si care se toarna odata cu scheletul
metalic
Coroanele telescopate sunt mult mai voluminoase
decat alte sisteme,deci mai putin estetice
Avantajul coroanelor telescopate consta in
menajarea parodontiului marginal
Sistemele magnetice
-au doua parti componente

1.magnetul care se plaseaza in proteza

2.keeper-ul care se plaseaza pe radacina dintelui

Sistemele amortizate/articulate
-permit seilor protetice, in edentatiile terminale, un grad mare de mobilitate, ceea ce evita efectul de parghie
asupra dintilor stalpi

-in general sunt de 2 tipuri-ruptorii de forte si amortizorii de forte

-sunt indicate mai ales la mandibula si, desi protejeaza dintii stalpi, se recomanda solidarizarea a cel putin doi
dinti stalpi.

-exista ruptori de forte care permit trei miscari ale seilor: translatia verticala, rotatia vestibulo-orala si
bascularea prin infundare
 4.Conectorii secundari

Sunt elemente turnate care unesc diferite elemente ale protezei

scheletate, cum ar fi:

Crosetul cu saua sau

Crosetul cu conectorul principal

 Bibliografie
1.Protetica dentara/ Simona Andreea Sandu,
Mihaela Pauna-Bucuresti:Cermaprint, 2007

2.https://slideplayer.ro/slide

3.https://dokumen.tips
 Va
m es c !
m ul t u