LUCRAREA

10

METODICA

9-

TEMA: Edentaia parial ntins. Indicaii

la tratamentul protetic cu proteze
pariale
mobilizabile
scheletate.
Amprentarea. Confecionarea modelului
preliminar
Studenta: Midoni Daniela; Grupa S1403; USMF Nicolae Testemitanu
Facultatea Stomatologie.

NTREBRI DE CONTROL:

1. Definiie.Edentaia parial ntins.

Starea de edentatie partiala este definita de afectarea integritatii morfologice si functionale a

arcadei dentare datorita pierderii functiei unui sau mai multor organe dentare. Edentatia intinsa
cuprinde brese situate in zonele frontale sau laterale marginite de dinti restanti.
2. Clasificarea edentaiei pariale dup Kennedy.

Este cea mai cunoscuta si mai frecvent folosita clasificare a edentatiei partiale, la baza careia a fost
pusa topografia breselor si caracterul de delimitare a lor de dintii restanti. Toate bresele sunt
grupate in 4 clase, iar primele 3 clase au fost impartite in cate 4 subdiviziuni.
Edentatia de clasa I. In aceasta clasa sunt incluse arcadele edentate partial cu prezenta obligatorie a
breselor bilaterale terminale, adica marginite de dinti numai mezial.
Edentatia de clasa II. Pentru clasa a II-a este caracteristic prezenta obligatorie numai a unei brese
terminale, adica marginita de dinti numai mezial.
Edentatia de clasa III-a. Pentru clasa a III-a este caracteristic prezenta obligatorie a bresei laterale
intercalate, adica marginita mezial si distal de dinti.
Edentatia de clasa a IV-a. In aceasta clasa sunt incluse arcadele dentare edentate partial cu
localizarea bresei numai in zona frontala.
Primele 3 clase sunt impartite in cate 4 subdiviziuni in dependenta de numarul breselor in zona
dintilor restanti (o bresa- prima subdiviziune, 2 brese- a doua subdiviziune, etc.). In caz ca avem o
combinare de brese ce nu poate fi distribuita unei clase sau unei subdiviziuni, atunci ea se plaseaza
la clasa si subdiviziunea mai mica.
3. Indicaii la tratamentul protetic cu proteze pariale mobilizabile scheletate.
Indicatiile protezei partiale mobilizabile pot fi grupate in doua mari categorii:

1. Situatii clinice specifice tratamentului cu proteze mobilizabile;

2. Situatii clinice care exclud tratamentul prin punte, datorita unor motive obiective.
4. Ce numim cmp protetic i caracteristica lui la edentaia parial n dependen de forma
edentaiei.

Totalitatea elementelor aparatului dento maxilar care prezinta raporturi de contact cu

proteza partiala, poarta numele de camp protetic. Aceste elemente sunt reprezentate de dinti
restanti cu tesuturile lor
parodontale, crestele edentate,
bolta palatine, tuberozitatile
maxilare, tuberculul piriform,
mucoasa linguala, jugala si
labiala.
Dupa
morfo

fiziopatologia lor si dupa rolul

pe care-l au in cadrul
restaurarilor protetice, ele se
pot grupa astfel:
1. Suportul dento-parodontal
reprezentat de dintii restanti si
parodontiul lor, care preia
presiunile exercitate de proteza
si le transmite fiziologic osului
maxilar.
2. Suportul muco osos format
din fibro mucoasa crestelor
edentate, a boltii palatine, a
tuberozitatilor maxilare si osul
subiacent.
Suportul dento parodontal.
Este constituit din dinti restanti si tesuturile parodontale care intr ain contact cu partile
componente ale protezelor ( placa protetica, crosete) contribuind la stabilizarea si mentinerea
acestora. Unitatea morfo-functionala dento- parodontala are capacitatea de adaptare, de
amortizare si de reducere pe cale reflexa a presiunilor exagerate.Suportul dento parodontal este
evaluat de catre medic prin examen clinic, radiologic si modelde studiu.
5. Caracteristica morfologiei coronare a dinilor restani.

Morfologia coronara a dintilor restanti si indeosebi a celor care limiteaza spatiul edentat, are
importanta deosebita pentru stabilizarea protezei, datorita faptului ca pe ei se aplica elementele de
stabilizare si mentinere a protezei. Iata de ce morfologia coronara a dintilor restanti impune o
analiza in dependenta de situarea acestor dispozitive.
Suprafata vestibulara si orala ale coroanei dintelui, pe care se aplica elementele de stabilizare si
mentinere a protezei, sunt convexe in plan orizontal si vertical. Daca pe aceste suprafete vom trasa
o linie orizontala si una verticala care vor trece prin convexitatea maxima, vom obtine patru
patrate. Numerotarea patratelor este inceputa din partea bresei: primul si al doilea patrat
formeaza zona supraecuatoriala, al treilea si al patrulea zona subecuatoriala.
Zona cuprinsa intre ecuatorul dintelui si colet, numita zona subecuatoriala, reprezinta partea
retentiva a coroanei unde vor fi aplicate bratele elastice ale crosetelor, iar intre ecuator si marginea
ocluzala, numita zona supraecuatoriala si care reprezinta zona neretentiva, vor fi aplicate bratele
rigide ale crosetelor.

6. Caracteristica suportului muco-osos.

Suportul muco-osos ca si cel dentoparodontal serveste la fixare, stabilizare si receptia presiunii
masticatoare in tratamentul cu proteze partiale mobilizabile. Fibromucoasa campului protetic este
aderata de os si este formata din epiteliu pluristratificat pavimentos cu o grosime si elasticitate
variabila in diferite zone. Deosebim mucoasa imobila , pasiv si activ mobila. Grosimea si
elasticitatea fibromucoasei campului protetic determina gradul sau de rezilienta si comportare fata
de sprijinul protezelor. Rezilienta mucoasei dupa Kulajenko 0,5-2,5 mm, dupa Steigher 0,4-2,0
mm, dupa Kelescian 0,4-0,9 mm. Zonele acoperite de mucoasa groasa sub care se afla un strat
submucos abundent, prezinta o limita fiziologica crescuta si pot suporta presiuni cu valori mult mai
mari.
Baza osoasa ofera sprijin si intervine la stabilizarea protezelor mobilizabile in conditii foarte
diferite dependente de dimensiunile si formele apofizelor alveolare, cat si a boltei palatinale. La
aprecierea suportului osos trebuie sa se ia in consideratie releful si structura osoasa. In ceea ce
priveste structura osoasa ea poate fi apreciata radiografic prin constatarea gradului de densitate.
7. Dezavantajele protezelor pariale mobilizabile acrilice.

A) tesutul mucoosos al campului protetic nu este adaptat pentru suportarea presiunilor

masticatoare
si
ca
rezultat se agraveaza
procesul de atrofie a
acestui substrat;
B) aplicarea protezei pe
campul protetic provoaca
tendinta de inflamatir a
mucoasei
sau
chiar
aparitia eroziunii cronice
a epiteliului pe intreaga
suprafata de sprijin;
C) marginea
protezei
transmite forte orizontale
nocive asupra dintilor
restanti;
D) la infundarea protezei pe
campul protetic crosetele pot traumatiza festonul gingival, cat si smaltul dintilor-stalpi;
E) baza protezei este voluminoasa, ocupa o suprafata intinsa a mucoasei si poate aduce la
dereglarea functiilor sensorice si fonetica.
F) Elementele componente ale protezei pariale mobilizabile scheletate.
Desi reprezinta un tot structural si functional, proteza scheletata se poate diviza din punct
de vedere didactic in urmatoarele parti componente:
1.- seile protetice;
2.- conectori principali (majori) - elementele de legatura dintre sei;
- mijloace de mentinere, sprijin si stabilizare;
4.- conectori secundari (minori);
5.- dintii artificiali.

9. eile protezei pariale mobilizabile scheletate, caracteristica.

Din punct de vedere functional, seile reprezinta partile principale ale protezei, deoarece prin
intermediul lor se restabilesc functiile sistemului stomatognat si se transmit presiunile masticatoare
de la dintii artificiali apofizei alveolare edentate si dintilor-stalpi. Totodata ele participa la
mentinerea si stabilizarea protezei prin fenomenulde adeziune, datorita retentivitatii anatomice ale
campului protetic si tonicitatii musculare.
In scheletul metalic al protezei seile pot fi realizate in doua variante
a) intreg metalice, la care suprafata mucozala are contact cu mucoasa spatiului edentat, iar pe
suprafata opusa se realizeaza bonturi, grile, anse sau ciupercute pentru retentia acrilatului
cu dintii artificiali. Seile intreg metalice pot fi realizate in edentatia laterala, unde sunt
sprijinite la ambele extremitatide suportul dentoparodontal sau cand sunt folosite sisteme
de sprijin pe bare de tip dolder sau Rumpel;
b) partial metalice incluse in acrilat. Pentru aceasta saua metalica este realizata cu o departare
de 1-2 mm de la mucoasa campului protetic si perforata pentru rentetia acrilatului. Seile
partial metalice sunt realizate in spatiile edentate, pe mijlocul apofizelor alveolare, cu o
distanta de 2-3 mm, in sens
meziodistal, de parodontul
marginal
al
dintilor
restanti, fiind recomandate
cat in edentatiile terminale
cat si intercalate.

12. Conectorii
secundari,
caracteristica.

Aceste dispozitive sunt specifice

protezelor scheletale care unind
partile mucozale si dentare ale
protezei au importanta functie de
transferare
a
presiunilor
masticatoare de la dintii artificiali
asupra campului protetic. In
dependenta
de
participarea
conectorilor
secundari
la
repartizarea
presiunilor
masticatorii asupra elementelor campului protetic, ii individualizeaza in rigizi, semilabili si labili.
Conectorii rigizi unesc elementele de mentinere si sprijin cu baza sau saua metalica rigid, redand
presiunile masticatoare de la dintii artificiali dintilor-stalpi, creand pentru proteza un suport
dentoparodontal.
Conectorii semilabili unesc elementele de mentinere si sprijin cu bara protezei prin segmente
flexibile lungi, arcate, ondulate. Elasticitatea lor depinde de lungimea segmentului, forma si
diametrul pe sectiune, cat si de aliajul din care sunt realizati. Conectorii semilabili repartizeaza
presiunile masticatoare pe fibromucoasa campului protetic si dintii-stalpi, redanu-i protezei un
sprijin mixt uniform dentoparodontal si mucoosos.
Conectorii labili unesc elementele de mentinere cu bara sau de sauaa protezei, in asa mod ca redau
presiunile masticatorii de la dintii artificiali mai mult suportului mucoososo. Aceasta legatura poate
fo realizata prin culise fara opritor, capse, balamale sau disjunctori de forta.
Conectorii dsecundari din punct de vedere morfofunctional sunt situati pe suprafetele proximale
ale dintilor ce delimiteaza spatiul edentat sau pot fi plasati interdentar.

14. Croetul Ackers, caracteristica,

indicaii.

CROSETUL ACKERS ( CIRCULAR CU 3 BRATE)

Este caracteristic crosetelor circulare.

Este
alcatuit
componente:

din

elemente

-1 este elastic (retentiv)

-4 sunt rigide (corpul, conectorul secundar,
bratul reciproc si pintenul)
CROSETULUI este
portiunea rigida,
asezata pe fata proximala a dintelui stalp, in
vecinatatea crestei marginale. Din el pornesc cele
trei brate (retentiv, opozant si pintenul).

CORPUL

(elastic sau activ) porneste din

corp, traverseaza ecuatorul si se termina in zona
retentiva, subecuatoriala dupa ce a incercuit 2/3
din fata vestibulara sau orala a dintelui in sens
mezio-distal. Dimensiunea acestui brat se
micsoreaza spre varf, unde este efilat. Bratul retentiv are doua portiuni, una supraecuatoriala
rigida si alta subecuatoriala flexibila.
BRATUL

RETENTIV

OCLUZAL porneste
crosetului spre fata ocluzala.

PINTENUL

din

corpul

Este un element rigid, fata de corp are directie

orizontala perpendicular pe acesta, intre cele
doua elemente se formeaza un unghi drept.
Pintenul este asezat intr-un lacas special creat in
foseta meziala sau distala de pe fata ocluzala a
dintelui stalp.
RECIPROC (contracroset, brat opozant
sau brat rigid) este rigid si plasat pe fata opusa celei pe care este asezat bratul activ.

BRATUL

Acest brat are contact cu zona supraecuatoriala. Dimensiunea este uniforma pe tot traiectul
CONECTORUL

SECUNDAR ,

este elementul care face legatura intre corpul crosetului si saua protezei.

Este rigid, asezat pe fata proximala a dintelui si la nivelul parodontiului marginal trece la distanta
de cel putin 1,5 mm.
FUNCIILE

CRO ETULUI

ACKERS

bratul retentiv prin portiunea elastica subecuatoriala se opune tendintei de desprindere a protezei de pe
campul protetic

pintenul ocluzal, bratul reciproc si portiunea supraecuatoriala rigida a bratului retentiv, impiedica
infundarea si deplasarile laterale ale protezelor

bratul reciproc neutralizeaza forta bratului retentiv cand traverseaza ecuatorul dintelui, pentru ca dintele pe
care este aplicat sa nu fie mobilizat in momentul insertiei si dezinsertiei protezei de pe campul protetic

Indicatii
Este indicat pe premolari sau molari cand ecuatorul protetic trece vestibular sau oral pe mijloculcoroanei
dintelui-ancora, avand in zona subecuatoriala o retentie de 0,25-0,5 mm.

PROTEZA SCHELETATA