-

1.Endodone. Noiuni generale.

Endodonie e un compartiment al stomatologiei terapeutice, ce studiaz structura si func ia endodntului, metodele
si tehnica manipulrilor n cavitatea pulpar si periodoniu.
Specificul endodoniei se datoreaz:

rspndirii considerabile a afeciunilor pulpare si parodentale apicale

particularitile evoluiilor lor

influena focarelor de influen odontogen asupra oarecare organe si sisteme

2.Scopul endodoniei.
Const n pstrarea dintelui afectat si prevenirea aciunii lui nocive asupra ntregului organism.
+ nlturarea durerii
+ eliminarea proceselor patologice prezente n exteriorul si interiorul canalelor radiculare
+ asigurarea lipsei reaciei esuturilor (negativ) si a complica iilor la introducerea medicamentelor n canalul
radicular
3.Sarcinile endodoniei.
elaborarea metodelor de diagnostic si tratament al canalelor radiculare si tratament n caz de pulpit si periodontite
elaborarea metodelor si mijloacelor de sterilizare a macro si microcanalelor, a instrumentarului necesar pentru
relucrarea si obturarea canalelor, crearea noilor instrumente si mijloace, perfec ionarea celor existente
studierea aciunii focarelor cornice odontogene infecioase asupra reactivit ii organismului, studierea caracteristicilor
lor prin experiene, activitate clinic etc.
4.Metode de diagnostic n endodonie. Noiuni generale.
1.1 Metodele clinice de dagnostic.
Diagnosticul clinic al afeciunilor pulpei si periodoniului include: anamneza, inspec ia, evaluarea culorii din ilor si
mucoasei orale, verificarea cu sonda, percuia, se determin graul de mobilitate al dintelui, plapare, termometre,
electroodontometre.
anamnez furnizeaz factori importani pentru diagnostic si planificarea tratamentului. Plngerele cauzate de durere
pot ajuta la identificarea caracterului acesteia, timpul apariiei durerii, cauzele, dependen a de diferii factori
excitai, continuitatea, periodicitatea, localizarea, factor ice amplific sau diminuiaz simtomele.
Investigaia clinic include investigaia aspectului extern si a cavitii bucale:
investigaia aspectului extern ne ajut s observm simetria, prezena si dimensiunile edemului n zona fe ei, gtului,
prezena modificrilor n sinusurile maxilare. Prin palpare se apreciaz nodulii limfatici, dimensiunile,
mobilizarea, consistena.
investigaia cavitii bucale se apreciaz starea mucoasei orale (prezen a congestiei, edemului, fistulelor), ct si
prezena normal a dinilor si esuturilor parodontului.
culoarea dinilor dinii cu pulpa necrotizat sau cei depulpai au culoare modificat deoarece se pierde
luciul natural al smalului si capt nuane gri
sondarea permite s depistm comunicarea cu cavitatea dintelui, starea pulpei, situarea ostiumurilor
canalare si prezena pulpei n ele
Prepararea cavitii dentare fr anestezie ne permite s apreciem starea pulpei.
palparea se palpeaz mucoasa oral si osul alveolar pentru a depista edemul , senzaii de durere fistule.
mobilitatea dintelui si modificarea poziiei acetuia, pot nsemna o patologie n interiorul osului.
percuia permite s depistm focarul infeciei din periodont. La prezena focarului n timpul percu iei
acestuia apare durere.
termomometria depisteaz sensibilitatea pulpei. Pulpa sntoas reacioneaz la schimbri de
temperatur. Pulpa afectat reacioneaz mai puternic, astfel la oscilarea la temeratura de 5-7 grade C de la
temperatura corpului apar dureri intensive si continue. De asemenea apare durere de la rece si fierbinte.
Dinii cu pulpa necrotizat nu rspund la variaiile termice.
electroodontometria apreciaz starea pulpei si a esuturilor ce nconjoar rdcina dintelui. Pentru
rezultate precise se face o investigaie comparative cu dini vecini.
1.2Metodele roentgen de diagnostic.
- roentgenografia include roentgenografia intaoral, extraoral, ortopantomografia si electroroentgenografia.
n practica endodontic cel mai des se utilizeaz roentgenograma intraoral de contact n proiec i digestive, unde se
observ 2-3 dini si esutul osos adiacent. Anume pee le se observ foarte bine corticala.
Roentgenografia realizat prin metoda paralel produce o imagine clar cu abateri foarte mici de la dimensiunile
dinilor arat rdcinele si 2-3 mm din zona periapical. Mai exist si roentgnografie digital ce momentan formeaz
imaginea. De asemenea se poate analiza densitometria.
La analiza roentgenogramei dinilor si parodoniului se atrage atenie la:
coroana forma, conturul, intensitatea umbrelor esuturilor durecavitatea coroanei absena/pezena,
forma, dimensiunea, conturul
rdcina dintelui numrul, mrimea, forma, stadiul de formare, conturul, rdcina
canalul radicular prezena/absena, limea, particulariti de poziie, forma, orientarea, curbarea,
localizarea orificiului apical
zona periodontal limea
esutul osos adiacent osteoporoza, distrugere
septurile interalveolare localizarea, forma, structura
-

La analiz observm:
limea zonei/spaiul periodontal
densitatea si distrugerea esutului osos n zona periapical
forma, omogenitatea, conturul clar al focarului, infeciei si localizarea lui fa de rdcin
caracterul comunicrilor ntre endodoniu si periodoniu
limea spaiului periodontal cuprins ntre 0,15mm-0,25mm, de la coletul dentar si pn la vrful
rdcinelor
intensitatea formrii dentine secundare si ter iare si prezen a denticulilor ce apar ca umere paralele ce apar
la pereii cavitii coronare sau pereii canalului radicular
resorbia intern a tesuturilor dure, apare ca o zon circular mai deschis stratificat pe imaginea cavit ii
dentare
schimbrile
Diagnosticul complet conine informaii despre:

localizare

caracteru

dezvoltarea

forma

6.Clasificarea metodelor de tratament al pulpitei.

I. Metode de tratament conservatic cu pstrarea pulpei ntregi.
-coafajul indirect al pulpei
-coafajul direct al pulpei
II. Metode de tratament conservative cu pstrarea parial a pulpei.
-amputaia vital
-amputaia devital
III. Metodele chirurgicale de ndeprtare deplin a pulpei dintelui
-exterpaia vital
-exterpaia devital
Alt clasificare:
I. Cu pstrarea pulpei (metod vital)- metode conservative:
-cu pstrarea total a pulpei (metoda biologic)
-cu pstrarea parial a pulpei (metoda vital)
II. Fr pstrarea pulpei (metod chirurgical)
-extirpaie vital
-amputaie devital
-exirpaie devital
Etapele tratamentului endodontic:
1.
stabilirea diagnosticului
2.
anestezia
3.
asigurarea asepticii maxime si lucrului sigur
4.
asigurarea accesului direct si suficiet spre orificiul canalului radicular
5.
determinarea exacta a lungimei de lucru
6.
permeabilizarea instrumental cu lrgirea si formarea canalului radicular
7.
dezinfectarea si prelucrarea igienic a canalului radicular
8.
obturarea canlului radicular si contraversul acestuia

7. Esena metodei conservative (biologice)de tratament a pulpitei.

Metoda e folosit pentru a opri complet procesul inflamator n pulp si pstrarea pulpei ntregi.
Esena metodei complex de msuri terapeutice pentru a suprima microflora si a lichida inflama ia pstrnd
integritatea pulpei.
Viabilitatea pulpei e asurat de:
- vasele pulpei
- esut conjunctiv lax ce nconjoar vasele lng orificiul apical si previne compresiunea lor n caz de inflama ie
- reeaua capilar a pulpei
- celulele sistemului reticulo-endetelial si acidul hyaluronic ce protejeaz de efecte nocive
- stabilitatea sistemului enzimo-inhibator
Indicaii pentru metoda conservative
1.
pulpit acut de focar
2.
pulp denudat accidental la prepararea cavitii carioase
3.
vrsta tnr (pn la 30 ani)
4.
lipsa afeciunilor cornice associate
5.
lipsa schimbrilor pe radiografie n regiunea apexului
6.
lipsa reaciilor alergice la medicamentele administrate
7.
dintele nu poate fi tratat protetic
8.
cavitatea carioas nu e n regiunea cervical
9.
infecia ptrunde doar prin coroana dintelui
10. au trecut mai puin de 24 de ore de la apariia durerii
11. electroexcitabilitatea pulpei 20-25mA
12. dentina suprapulpar e neajutat si sensibilitatea pulpei e nalt

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Contraindicaii
vrsta peste 35 ani
afeciuni cornice (diabet, avitaminoze)
cavitate carioas n zona cervical
electrosensibilitatea pulpei redus de 25mA
schimbri radiologice nregistrate periap.
Folosirea dintelui ca sprijin (stlp la protezare)

Etapele metodei biologice

1. anstezie
2. prelucrare mecanic a cavitii conform principiilor si etapelor. Se folosesc freze sferice ascu ite sterile ce se
schimb odat cu apropierea de pulp
3. prelucrarea medicamentoas se face cu soluii antiseptice neiritante cu concentra ie joas:
sol dimexid 1.0-10%
sol clorhexidina 0.06-0.3%
sol iodinol 1%
sol. betadina 1%
sol furacilina 0.02%
sol. novocaina 0.5%
sol enzime (tripsina, lizocim etc.)
4.Degrasarea si desicarea cavitii cu rolouri de vat sterile si jet de aer cald. Nu se foloseste alcool sau eter deorece
irit.
5.Se aplic o obturaie curative si apoi una de durat
Metode de tratament
prelucrarea medicamentoas a cavitii bucale si apoi se face anestezie
izolarea cmpului operator cu diga sau rolouri de vat steil
prelucrarea medicamentoas a cmpului operator dintele afectat si nc 2 dini vecini se prelucreaz cu sol. de
iod 2% sau sol. de clorhexidin 1%
prepararea cavitii carioase se face n prezena continua a aspiratorului de saliv. Cavitatea e deschis
maxim pentru a ndeprta toate esuturile infectate si pentru un contact mai bun al pulpei inflamate cu
medicamentele
prelucrarea medicamentoas definitiv a cavitii carioase cavitatea se spal cu solu ii cldu e de 0,9%
clorur de sodiu; 0,5% novocain; 0,3% clorhexidin; enzyme etc.
uscarea cavitii cu jet de aer cald si tampoane sterile
se aplic o obturaie curative de cca 0,5mm grosimea pe fundul cavit ii carioase, iar apoi o obtura ie
provizorie
Se folosesc ca obturaii curative :
-preparate sulfanilamide
-antibiotice
-paste cu eugenol
-preparate pe baze de Ca(OH)2. Calcimol, Life, Dycol

Preparatele cu Ca(OH)2 au effect bactericid, normalizeaz echilibrul acido-bazic al pulpei, effect antiinflamator si
dezhidratant, stimuleaz remineralizarea dentine rmolite si formarea dentine secundare.
Dezinfectarea canalului radicular !!!
Introducerea substanelor antiseptic n canalul radicular asigur nlturarea bacteriilor din ele. Unii consider c
obturarea ermetic a canalelor nu va permite afeciunea esuturilor periaprale.
Dar bacteriile din canalale laterale si ramifica iile deltoide nu pot fi isolate altfel.
Majoritatea preparatelor antibacteriene omoar celulele organismului, dci traumeaz esuturile periapicale. De aceea
au fost create medicamente ce nu traumeaz aceste esuturi. Medicamentele ce conin:
iod
clor
crezatin
formocrezol
monoclorfenol
se incativeaz cca timp de 24 ore la contactul cu esuturile dintelui si lichidul tisular
Deci dac timp de 24 de ore nu au fost eliminate toate bacteriile, apre riscul inflama iei acestora.
De aceea e nevoie s folosim medicamete ce posed dozarea controlat a substanelor medicamentoase.

Principiul aciunii
Ca(OH)2 la interaciunea cu solie biologic are pH=12,5.
are coefficient de disociere 0,17 >astfel la introducerea n canalul radicular are loc ionizarea si dizolvarea
permanent n lichidul ce umple canaliculele dentinare, canalele laterale si accesorii (treptat !!!!)
grupa OH scade presiunea parial a O2 si mrestepH n focarul infec ios. Ceea ce stimuleaz regenerarea
si mineralizarea esuturilor.
Ca(OH)2 denatureaz proteinele. Volumul esuturilor necrotizate creste si totodat mreste viteza dizolvrii
acestora sub aciunea hipocloritului de Na.

Irigarea canalelor radiculare !!!

Se face pentru a creste eficacitatea preparrii mecanice.
Se folosesc medicamente ce au capacitate curativ, antibacterial, detoxificare, denaturare, utilizarea esuturilor mai
dure.
Scopul principal al irigrii e nlturarea esuturilor necrotizate, puroiului, exudatului.

sol. 0,5% hipoclorit Na - are pH=9, effect curative, dizolvant, detoxifierea esuturilor necrotizate.
Biocompatibilitate cu esuturile biologice. Se foloseste minim 10 ml solu ie ce se introduce n exces n
canal.

Medicamente pe baza cationului cuaternar de amoniu posed substane active de suprafa . Dar ca si
soluia precedent pierd rapid capacitatea activ sub aciunea esuturilor locale, deaceea trebie permanent
nlociuite n canal.

Oxizi ca peroxide de hydrogen 3% Dar soluiile de mai sus nu acioneaz asupra esuturilor dure si stratului murder din canal.

soluii cu acid EDTA ndeprteaz stratul murder si resturi de dentin datorit apacit ii de a se lega cu
ioni de Ca.

Dup modul de aciune.

cuafajul indirect acioneaz prin stratul de dentin parapulpar, pe fundul cavitii se las un strat de
dentin schimbat ceacoper cu Ca(OH)2. Se usuc cu aer si se acoper cu adeziv, dup care se aplic o
obturaie permanent.
cuafajul direct pulpa demudat e irigat cu ap steril sau cu soluie izotonic de clorat de Na si se usuc
cu un tampon de vat. Pe pulpa demudat se aplic Ca(OH)2 si o obtura ie izolatorie din cement ionomer,
ce se acoper cu o obturaie de durat.

8.Esena metodei de amputaie vital.

Asa tratament se face la dinti multiradiculari. Se ndeprteaz segmental inflamat al pulpei, iar cel rmas e tratat cu
medicamente. Metoda e bazat pe capacitatea reparative a pulpei.
Indicaii:
1.
cnd tratamentul conservative e imposibil sau nu a avut rezultat
2.
pulpit acut de focar
3.
denudarea accidental a pulpei
4.
pulpit fibroas cronic
5.
vrsta- la copii si tineri
6.
pacient sntos
7.
coafaj direct si indirect nereusit
8.
dinte multiradicular, dinte cu rdcini needificate.
Etape:
Toaleta cmpului operaiv cavitatea bucal se clteste cu solu ie stomatidin, solu ie tandum verde, solu ie
permanganate de potasiu (1:5000)
Pregtirea cmpului operator dintele bolnav si dinii vecini(2) se prelucreaz cu antiseptic slabe.
Anestezia infietrativ sau troncular
Prelucrarea cavitii carioase se nltur smalul subminat. Cavitatea se deschide si se extinde cu
nlturarea dentine afectate (se face cu freza fisural, sferic, con-invers sau cu excavatorul)
5.
Deschiderea cavitii dintelui - pe fundul cavitii carioase se aplic antiseptic, dup care n zona cea mai
subire se deschide camera pulpar.
6.
Extensia cavitii dintelui pentru acces la cavitate si ostiumuri se ndeprtez plafonul. De la nceput se
nltur n zona cornului pulpar deschis si apoi resturi. La deschiderea cavit ii poate aprea nevoie de
anestezie interpulpar suplimentar.
Cavitatea extins si cea carioas se contopesc ntr-o linie vertical dreapt. Cerine pentru cavitate extins:
-pereii cavitii carioase coincid cu pereii cavitii dentare
- accesul instrumentar liber (instrumentele nu se ndoaie)
- pereii si planseul nu se subiaz
7.
Amputarea pulpei coronare inflamate se face cu o frez sferic sau cu un excavator. Se nltur pulpa
coronar si se las pulpa radicular. n caz de hemoragie se aplic solu ie vasocontractoare. n ostiumuri
pulpa se taie atent
- excavatorul se misc lent pe peretele lateral al cavit ii spre ostium, pentru a detasa pulpa de pere ii camerei si
apoi prin rotirea la 90 grade secionarea pulpei coronare
8.
Lrgirea orificiului de intrare n canale se face cu freza sferic, par, lancelat etc. Se nltur esuturile
supraostile si ostiumului se confer form conic ca instrumental endodontic s intre liber sis nu fleneze
9.
Prelucrarea suprafeei plag a bontului radicular.
La extensie si pulpotomie, cavitatea e irigat cu solu ii antiseptic. Timp de 3-5 minute picurm prin sering
antisepticul cald.
10. Stoparea hemoragiei
Dup ce se ndeprteaz pulpa coronar trebuie s oprim hemoragia. Introducem n cavitate bulete de vat
sterile mbibate cu
soluie acid aminocapronic 5%
soluie ap oxigenat 0,5-1,5%
soluie adrenalin
burete hemostatic
Dac hemoragia continua se face diatermocoagulare
11.Prelucrare medicamentoas a cavitii dintelui
Din bontul pulpar ndeprtm resturile pulpei secionate. Splm cavitatea cu solu ii antiseptic sau aplicm (rotim)
vat pe sond, mbibm n soluie antiseptic si introducem n cavitatea dintelui si ostiumul canalului.
12. Desicarea cavitii dintelui se face cu vat sterile sau aer cald.
13. Aplicarea pastei curative pentru a preveni inflamaia plpei radiculare si pentru a stimula repara ia ei.
Pe planseul cavitii sau pe ostiumuri aplicm obtura ie curative pe baz de Ca(OH)2. Izolm cu dentin
artificial, aplicm cement glasinomic sau cement fosfat de zinc si apoi obtura ie de durat.

soluie clorhexidin 0,2%

soluie cloramin 1%
Ele difuzeaz n canal si dizolv resturi organice si produse de descompunere
Apoi canalul e degrasat si uscat

obturarea canalelor radiculare

Materialul se nser pn la nivelul apexului fiziologic si trebuie s ptrund n toate canalele.
Cel mai bine e efectuarea controlului infecios si obturarea canalului ntr-o vizit

controlul radiologic al calitii obturrii canalelor radiculare

Se observ:
- deplintatea obturrii canalului radicular
- ct de intim materialul ader la pereii canalului
- absena bulelor de aer incluse n material

1.
2.
3.
4.

Tratamentul se poate face si n 2 vizite. Pe obtura ia curative aplicm una provizorie pe 3-4 sptmni. Dac nu
apare durere, nlocuimobturaia provizorie cu cea permanent.
Pe pulpa amputate se formeaz o capsul conjunctiva sau pode dentinar, ce pstreaz pulpa radicular viabil.
9.Esena metodei de extirpare vital.
Const n ndeprtarea pulpei coronare si radiculare fr a utiliza remedii devitalizante.
Indicaii:
1.
Forme acute si cornice de pulpit.
2.
Deschiderea accidental a cornului pulpar.
3.
Complicaii ale metodei conservative.
4.
Hiperestezia.
5.
Abrazia patologic oral 3 si 4.
6.
Pierderea considerabil a esuturilor denature.
7.
Fracturarea coroanei dintelui cu deschiderea cavitii dintelui.

1.
2.
3.

Contraindicaii:
Pacieni crora le este interzis utilizarea anesteziilor si vasoconstrictoarelor
Graviditate (primele 3 lunisi ultimile 2 luni)
Perioada menstrual (e posibil hemoragia canalar n timpul lucrului)

Etape:
Dup etapele amputaiei vitale:
anestezia local
prepararea cavitii carioase
amputaia pulpei coronare
lrgimea ostiumurilor
amputarea pulpei astiale, urmeaz
extirparea pulpei radiculare se face cu pulpextractorul. Se alege dup l imea canalului ca s se dplaseze n lumen
fr a atinge pereii. Se apuc cu degetul mare si indicator, se nser n cavitate, se roteste (1-3 ori) n jurul
axului su si se scoate mpreun cu pulpa. n canale largi se poate folosi pulpextractorul cu 2-3 faserale, unde
pulpa e prins ntre ele. Pentru canale radiculare nguste, pulpextractorul se introduce n 2B.

La canale nguste si sinoase folosm K-files/K-reamere si apoi H-files. H-flies are foi ele tietoare ce ndeprteaz
pulpa fracionat.
H-fileul se nser n canal si pulp e presat la perei, apoi instrumental e extras cu tot cu pulp din canal.
Poate aprea hemoragie. De aceea nainte de exterpare, facem diatermocoagularea cu DKC-2, DKC-2M,
DKC-3M.
Termocoagularea pulpei vitale n canale > dintele e distrus, canalele permeabilizate, izolat si uscat. n ostiumul
canalului se introduce un ac. Coagulatorul e conectat n timp ce acul e introdus si scos si se deconecteaz cnd vrful
acului ajunge la ostium. Coagularea are loc 3-4 sec. Pulpa apoi se extrage.

prelucrarea mecanic a canalelor radiculare

- lrgirea
- atribuirea formei
- formarea stopului apical
Lrgirea se face cu un instrument special ca mai apoi s putem obtura sigur canalul pn la nivelul orificiului apical.

prelucrarea medicamentoas a canalelor radiculare

Se introduce:
soluie hipoclorit de Na 3%

aplicaia materialelor izolatorii pe fundul cavitii dintelui

aplicarea obturaiei de durat

10.Esena metodei de amputaie devital.

Const n ndeprtarea pulpei coronare pe cale chirurgical si munifierea pulpei radiculare neerozate, ca procesele
patologice s nu se dezvolte n esuturi periapicale.
Indicaii:
Ca si la exterparea vital:
1.
stare grav
2.
anomalii de structur a rdcinelor
3.
apexuri needificate
4.
resorbia rdcinelor dinilor decidua
5.
dinii multiradiculari cu canale greu accesibile
6.
tratamentul pulpitei
n prima vizit se aplic pasta devitalizant si peste 24 de ore (IP) 48 de ore (molari) pacientul revine.
n a doua vizit:
1.
ndeprtarea obturaiei temporare.
Se ndeprteaz cu excavatorul sau freza obturaia din dentin artificial, cavitatea se spal cu ap cald sau cu o
soluie antiseptic usoar.
2.
Verificarea sensibilitii dureroase.
Se face prin sondarea superficial a cavitii carioase. n norm, durerea si sngerarea n punctual de deschidere a
cavitii sunt absente.
3.
Prelucrarea definitiv a cavitii carioase.
Cavitile se prelucreaz si le se confer forma definitiv. Cavit ile situate pe suprafe ele de contact a incisivilor si
caninilor se aduc pe suprafee linguale. La premolari si molari cavit ile se aduc pe suprafa a masticatorie si apoi se
deschide dintele.
4.
Extensia avitii dintelui.
Se face expansiunea orificiului de tepanaie ca pereii cavitii s corespund cu pereii cavit ii dintelui.
5.
Amputaia coronar a pulpei.
Se picur un pic ntiseptic si la nivelul ostiumurilor canalelor se ndeprteaz pulpa cu un excavator sau frez sferic.
Se spal cavitatea cu ap cald sau antiseptic, pentru a nltura fragmentele rmase.
6.
Extensia ostiumurilor canalelor radiculare.
Cu freza lanceolat sau sferic ostiumurile se deschid si snt extinse. Se ndeprteaz coroanele ce se afl deasupra
intrrii n canal. Dup extensie ostiumurile au form infundibular.
7.
Mumifierea pulpei radiculare.
n cavitatea dintelui se introduce soluie rezorcin-formalin si cu acul se deplaseaz n partea permeabilizabil a
canalelor.
Pulpa rmas se mbib cu fluid de mpregnare si sub aciunea catalizatorului devine o mas vitroas (stuloas)
Apoi partea permiabil a canalelor se obtureaz cu past de rezolcin-formalin. (sau dac nu sunt permiabile n
jurul ostiumurilor)
8.
Aplicarea obturaiilor izolatorii.
Pasta mumifiant se acoper cu o obturaie izolatorie.
9.
restabilirea formei anatomice a dintelui.
Cavitatea se umple cu material de obturare si apoi se restabileste forma anatomic a coroanei dintelui, iar apoi
obturaia se slefuieste si lustruieste.
11.Esena metodei de extirpare devital.
n a doua vizit:
Prin exterparea devital se ndeprteaz complet pulpa dup devitalizarea ei prealabil.
Scopul lichidarea procesului inflamator si profilaxia afeciunii paradontale.
Indicaii:
1.
inflamaia pulpei
2.
imposibilitatea folosirei anesteticelor locale sau a vasoconstrictoarelor
3.
prezena bolilor generale sau boli regionale ce mpiedic injectarea anesteticilor
4.
nereusita tratamentului conservativ
5.
pulpit focal acut sau pulpit difuz acut sau contraindicaii ctre extirpaia vital
Avantajele metodei nu e prezent pulpa vie n microcanale, n ramificaii laterale si deltoid
e redus riscul apariiei hemoragiei din foramen apical
Extirpaia devital se face n dou vizite sau mai multe:
prima vizit, pulpa e devitalizat
a doua vizit extirparea
Etapele amputaiei devitale:
aplicarea arsenerului
prepararea cavitii
amputaia pulpei, dup lrgirea infundibular a ostiumurilor canalelor.
Extirparea pulpei radiculare
Cu pulpextractorul se ndeprteaz pulpa radicular. Se introduce n canal, se retrage cu 1-1,5 mm napoi si
se roteste de 1-2 ori n jurul axei sale si se extrage. Pulpa radicular are aspect vermiform cu linia clar de
ruptur
prelucrarea medicamentoas a canalelor radiculare
Se folosesc soluii de iod unitial pentru inactivarea resturilor de arsenic. Canalele sunt rigate cu solu ie de 0,5%
furacilin, soluie de 0,1% clorhexidin etc.
Pe acul radicular nfsurm vata si mbibm soluia antiseptic. Hemoragia poate fi oprit cu soluie de 3% peroxide
de hydrogen, burete hemostatic.
prelucrarea mecanic (lrgirea) canalelor radiculare
Canalele se prelucreaz cu Endogel sau cu Glide ca instrumentele endodontice s gliseze si s ndeprtm
rumegusul. Apoi canalul se prelucreaz cu soluie de hipoclozit de hydric sau solu ie de perioxid de hydrogen.
Apoi canalul se irig cu ap distilat sau cu soluie fiziologic.
Canalul se usuc cu vat sau cu pinuri de hrtie uscate, sterile.
Nu se usuc cuaer de la unit !!!
obturarea canalelor radiculare
obturarea cavitii carioase si restabilirea formei anatomice a dintelui
Se restabileste forma dintelu