1. Ordinea examinării cavității bucale.Istrumentarul stomatologic pentru examinarea cavității bucale.

1. Vestibulul -marginea rosie a buzelor si a coltului gurii

-fata interna a buzelor
- fata interna a obrajilor
2. Determinarea ocluziei
3. Inspectia mucoasei gingivale
4. Estimarea starii igienice a cavitatii bucale
5. Exmenul limbii
6. Inspectia planseului bucal
7. Inspectia dintilor
Instrumentarul: sonda, oglinda, pensa.
Oglinda:
•plane, care dau imaginea reală a obiectului reflectat;
concave, în care imaginea reflectată este mărită în raport cu dimensiunile reale ale obiectului examinat.

Întrebuinţările oglinzilor în calitate de instrument stomatologic oglinda este unicată.

1) asigură inspecţia zonelor greu accesibile
2) e cea de reflectare a luminii. La iluminaţia obişnuită suprafeţele linguale şi distale ale dinţilor se află
în umbră.
3) limbii de pantof". Cu ajutorul oglinzii poate fi deplasată limba sau obrazul la aplicarea rulourilor de
vată sau pentru asigurarea unui acces mai bun către aria de lucru.
4) exercitarea de presiuni pe părţile moi în vederea exprimării unei colecţii supurate, când acest lucru nu se
poate realiza digital.
Sonda:
Sondele dentare sunt de două feluri rigide şi flexibile
Sonda stomatologică rigidă serveşte la studierea durităţii dentinei, depistarea intrărilor în cavitatea dintelui în
canalele radiculare.
Sondele dentare rigide sunt de mai multe feluri:dreaptă, curbă fin formă de baionetă și sub unghi. _

• Sonda dreaptă se utilizează la dinţi frontali superiori.

• Sonda în formă de baionetă se folosesc pentru dinţii premolari şi molari superiori.
• Sonda curbă este indicată la cercetarea zonelor de colet ale ultimilor molari, când curbura arcadei este
accentuată, sau a suprafeţelor distale ale molarilor cu bombeu exagerat.
• Sonda cu un unghi în acelaşi plan pentru cercetarea suprafeţelor netede (orală şi vestibulară) ale dinţilor;
Întrebuințarea sondelor rigide
• explorarea suprafeţelor dentare pentru decelarea asperităţilor smalţului şi pierderile de substanţă smalţiară.
• evaluarea volumului şi întinderii depozitelor de tartru, şi decelarea existenţei tartrului lui subgingival;
• determinarea gradului de ramolire a dentinei;
• sensibilitatea ţesuturilor lezate;
• palparea cavităţii carioase pentru aprecierea întinderii, adîncimii, formei, atitudinii e faţă de cavitatea
pulpară, a conţinutului cavitar şi a durităţii peretelui dentinar;
• determinarea proiecţiei orificiilor de intrare în cavitatea dintelui şi canalele radicula re; Pensa:
Pensa dentară este un instrument captator, executat din oţel elastic inoxidabil, şi constituit din două braţe curbate şi
efilate terminal In apropierea braţelor active ale pensei se găseşte un aşa-numit dispozitiv de centrare\ alcătuit dintr-
un pivot metalic fixat pe partea internă a unui braţ şi un orificiu de calibru corespunzător, situat pe braţul opus
Intribuintarea penselor dentare
- manevrarea unor instrumente sterilizate de dimensiuni mici: ace de canal, ace Miller cu meşe, matrice; -
manevrarea unor materiale sterile: rulouri de vată, bulete de vată, conuri de gutapercă sau de hîrtie, fire ş.a.
- aplicarea în cavităţi, după principiul capilarităţii, a unor substanţe lichide anestezice sau cu efect terapeutic;
• aplicarea rulourilor de vată la izolarea dinţilor de salivă;
• fixarea buletelor de vată la introducerea şi înlăturarea lor din cavităţile carioase;
• aplicarea lejeră şi fixarea sigură a buletei sau a ruloului de vată folosite (la examinarea dinților) pentru a
şterge dinţii, gingiile, cavităţile carioase sau oglinda, - atunci când ea asudă in cavitatea bucală;
- determinarea gradului de mobilitate a dintelui şi efectuarea altor manipulaţii auxiliare;
• aplicarea şi îndepărtarea din cavităţi a pansamentelor medicamentoase;
 manevrarea firului de sîrmă în cursul imobilizărilor dentare.

2. Ce informație obținem la sondare, percuție și palpare.

 Sondarea- permite determinarea prezentei dentinei distruse, adincimea cavitatii carioase, comunicarea ei cu
cavitatea dentara, topografia orificiilor canalelor, prezenta pulpei in ele.
Percutia- determinarea starii parodontiului. Cu pensa sau cu minerul sondei se percuteaza marginea incizala sau
fata masticatorie a dintelui. Daca percutia este indolora inseamna ca lipseste procesul inflamator. Loviturile
trebuie sa fie usoare si uniforme.. se incepe de la dintii intcti ca pacientul sa poata face diferenta de senzatii.
Percutia poate fi : verticala sau orizontala
Palpatia- determinarea intumescentei, induratiei, mobilitatii organelor sau tesuturilor din cavitatea bucala.
Se realizeaza cu 1 deget (indecele) sau 2 degete(indecele stingsi drept). Se recomanda de a incepe cu
portiunea evident intacta a mucoasei, venind trebtat spre focarul patologic. Mobilitatea dintilor: 1 grad-
sens vestibulo-oral
2 grad- sens vestibulo-oral si vertical
3 grad- deplasarea dintelui de-a lungul axului sau( sens vertical)
3. Care este semnificația probei termice și electrice
Evidentierea starii pulpei:
1- zona fara reactie pentru incisivi = 30’C (50- 52’C- reactie la fierbinte si 17-22’C reactie la rece)
2- Reactia pulpei la 60 mA- necroza pulpei coronariene; la 400mA- necroza a patruns si la pulpa radiculara.
Periodontiul normal e sensibil la 100-200 mA.
Electroodontometria. Leziunile tesuturilor dure odontale coronare cum ar fi caria, abraziunea pat etc, ca si dintii
preparati sub coraone de invelis sau traumatismul provoaca diferite afectiuni ale pulpei dentare. Prin urmare cind
medicul pune la indoiala viabilitatea pulpei este nevoie de un examen care ar stabili starea ei reala,
electroodontodiagnosticul ne permite sa stabilim pragul de sensibilitate a sistemului nervos dentar care indica
starea pulpei si a periodontiului. Pentru determinarea gradului de excitare electrica se folosesc asa aparate ca
electrodontometrul.examenul se efectuiaza de catre mdeic si asistenta medicala. Dupa izloarea dintelui de saliva
medicul amplaseaza electrodul activ pe marginea incizala ocluzala,iar asistenta medicala prin rotirea lenta a
butonului pune in functiune aparatul care transmite curent electric la dinte. In momentul aparitie
sensibilitatii ,asistenta fixeaza oe cadranul aparatului cifra care indica marimea curentului in mkA. Sa constatat ca
pragul de sensibilitate la dinstii sanatsi este 26mkA, la inflamatie 40mkA,la necroza pulpara>60mkA, implicarea
pulpei
radiculare 60-90mkA implicarea testurilor apicale 100-120mkA
Termodianosticul
Reprezinta reactia dintilor la excitanti termici.se aplica pe dinte un bulet de vata imbibat cu apa fierbinte
(+50grade) , deoarecde s-a dovedit ca dintii sanatosi reactioneaza la o temp. +50 si mai mare.sau rece(+10 grade).
La aplicarea excitantilor termici se declanseaza o reactie de durere acuta.

4. Care metode de examinare sunt de bază și complementare.

1- Metoda de examinare de baza: -inspectia. - sondarea
- palparea
- percutia
2- metoda de examinare complementara: - investigatiile radiologice
- termodiagnostic
- electrodontodiagnostic
6. În ce ordine se completează fișa de observație – document juridic.
1. Datele de pasaport
2. Diagnostic
3. Evolutia afectiunii actuale
4. Planul terapeutic
Formula dentara

7. Funcția și structura sulcusului gingival.

Santul gingival este santul situat intre suprafata dintelui si epiteliu sulcular care captuseste marginea gingivala de la
creasta pina la epiteliu jonctional
Delimitat de _intern-dinte
_extern gingie
_baza-epiteliu jonctional

Adincimea medie 1,8mm

Functiile :depoziteaza lichidul gingival care provine din venulele corionului Proprietatile lichidului gingival:
` indepartarea mecanica din santul gingival a materialului flui sau sub fm de particule straine
`activarea adeziunii insertie epiteliale
`activarea antimicrobiana complexa prin anticorpi

Lichidul gingival creste :

`dimineata
`masaj gingival
`sarcina
`alimentative
`periaj
`contraceptive
`inflamatie gingivala

8. Saliva. Rolul salivei pentru țesuturile cavității bucale.Deosebirea dintre salivă și lichidul bucal.
Saliva este rezultatul excreţiei glandelor salivare majore (parotide, submandibulare şi sublinguale) şi minore,
diseminate la nivelul mucoaselor orale. În momentul excreţiei, saliva este sterilă, dar se contaminează imediat ce
părăseşte orificiul de excreţiei al glandei.
Functiile :
Reglarea ph bucal
Mentinearea echilibrului ecologic bucal
Diluarea substantelor introduse in cavitatea bucala
Lubrifierea datorita mucinei ,Formarea bolului alimentar ,Deglutie fonatie
Digestiva
Excretorie
Favorizeaza perceptia gustativa

Deosebirea : saliva este secretul gl salivare dar lichidul buca ; contine saliva, transudat al mucoaselor bucale si
santurilor gingivale, exudat din pungile paradontale, mucus nazofaringian,secretie gastrica regurgitata

10)Microflora cavitatii bucale.

imediat dupa nastere cavitatea bucala este sterila,insa incepe a se popula cu numeroase specii de microorganisme
(streptococci neiserii si lactobacilli).Odata cu aparitia dentitie primare apar doua nise diferite. 1 suprafata dura a
smaltului dentar populat de streptococul mutans,sanguinis si actinomicis. 2 santul gingival populat de prevotella,
porfiromonas si spirochete. La adulti flora este mai bine constituita constituind un numar mai mare cum ar
fi :camppilobacter,fusobacterium. Datorita fosetelor ocluzale mai profunde, santurillor gingivale,si a altor spatii
retentive unde cu usurinta bacteriile traiessc si se inmultesc. La virstnici numeroase specii de bacterii care traiesc
doar pe suprafete dure vor disparea de pe mediul oraldin cauza perderii totale sau partiale a dintilor. Factorii care
influenteaza dezv. microflorei orale sunt :umeditatea,Ph neutru,hrana.

11. Tipurile de depuneri dentare. Cauzele ce determină apariția lor.

Din momentul in care dintele incepe sa crupa in cavitatca orala, el se poste acoperi cu depozite dentare,
reprezentate de:
I depozite dentare
a)depozite dentare moi;
1. pelicula dobandita;
2. placa bacteria.;
3. matcria alba;
4. resturile alimentare.
b). depozite dentare dure: 1. tartrul dentar. II In functie de gradul de
consistenta:
• moi; mixte; • semidure; • dure.
III. In functie de gradul de mineralizare:
• placa- faza 0;
• depozite nemineralizate — faza I- ( fa. De acumulare si raspandire);
• depozite mineralizate — faza 2 —(fa. de tranzitie);
• depozite mineralizate — faza 3 —(faza finala de formare a tartrului dentar)
• IV. in functie de localizare: • supragingivale; • mixte; • hibridc; • subgingivale.
• V In functie de gradul de manifestare: • placa bacteriana; • depozite moi; depozite moi cu o cantitate
neinsemnata de tartru dentar; • tartru dentrar supragingival considerabil fara distnictia santului dento-gingival;
• tartru dentrar supragingival neinsemnat cu distructia santului den-to-gingival; • tartru dentrar supragingival
pronuntat cu distructia santului dento-gingival; • tartru dentrar subgingival pronuntat.
• VI in functie de locul de depunere: • pe dinti; • pe obturatii; • pe coroane; • pe lucrari ortopedice fixe; • pe
lucrAri mobilizabile; • pe tartru dentar.
• VII In functie de etapele de crestere a depozitelor dentare: • cresterea depozitelor dentare din exterior; •
cresterea depozitelor dentare din interior; • crestere mixta; • crestere stabila
• Pelicula dobanditti reprezinta un depozit moale, subtire, constituit din glicoproteine de origine salivara, ce se
absoare selectiv si din cristalele de hidroxiapatita, de la suprafata dintilor. Acest depozit acelular, amorf,
insolubil, translucid si omogen este aderent la suprafetele dentare — asa numita pelicula dobandita dentara, dar
si la tartru si restaurarile stomatologice. In mod natural, coroana dintelui se acopera instantaneu cu acest strat
glicoproteic salivar, imediat dupa ce dintii nau fost periati si curatati. Adsorbtia glicoproteinelor salivare se
datoreaza interactiunilor ionice stabilte Intre ionii de calciu si fosfat, ai hidroxiapatiei, cu gruparile de
energie opusa ale acestor macromolecule salivare.

12. Componența și mecanismul de formare a tartrului supra- și subgingival.

a)Tartrul supragingival
Poate fi descoperit in mod obisnuit in treimea gingivala coronara, predominant in dreptul orificiilor de deschidere a
ductelor glandelor salivare majore.
Cautam si descoperim TD in mod obisnuit pe fetele linguale ale frontalilorI inf. sau pe cele V ale molarilor sup.
El prezinta o culoare Initiala alb- galbuie care, pe masura maturariI , tinde spre brun- negru
ExiSta situati i clinice cand TD acopera intreaga suprafata coronara, uneori chiar Si suprafata ocluzala; acest
aspect se constata atunci cand in zona respectiva nu se mai efectueaza de mult timp masticatia, ca urmare a
durerilor provocate de carii profunde netratate, de Iipsa antagonistilor etc
Cand tartrul este d epus in zone vi zib ile, el se constitui e intro adevarata problem a estetica.

b)Tartrul subgingival
Poate fi descoperit pe suprafetele dentare care participa la constituirea santurilor gingivale si a pungilor
parodontale/
El este mai dur decit cel supragin gi val , prezinta o culoare gri spre negru, este subtire Si foarte aderent; culoarea
inchisa se datoreaza sangerarilor produse de prezenta lui si degradarii ulterioare a Hb, dar Si prezentei anumitor
bacterii
Daca tartrul supragingival prezinta o mineralizare de cca 30% mineralizarea cel ui subgingival este de cca 60%
mineralizarea sub se datoreaza cantitatii de subst anorganice de Ia nivelul lichidului crevicular
Tartrul subgingival se indeparteaza nai greu si este nociv pt sanatatea conponentelor parodontiului moale.

13. Caria dentară.Etiologie. Metode de diagnostic ale cariei dentare.

Caria dentara- proces patologic infectios ce se manifesta dupa eruptia dintilor, ce este insotit de demineralizarea si
ramolirea tesutului dentinar dur cu formarea ulterioara a unei cav. defecte.
Etiologia:
1.Teorii endogene:
Organotropa(Leimgruber), Odontoblastilor, Neurotrofica, Biochimica.
2.Teorii exogene:
Enzimatice (Lebor, Pincus, Gotlib), Proteolitice, Electrofizice, Fizico-chimice,
Chimio-bacteriene(Miller)
!!!Cea mai aproape de realitate- chimico-parazitara
Chimica (acidul lactic -dezintegrarea subst. anorganice) Parazitara (bacterii acidogene ce
distrug subst. organica)§ Factorii cariogeni:
1.Susceptibilitatea dintelui- structura, gradul de mineralizare a adamantinei
2. Placa bacteriana- microflora
3. Factorul alimentar (crenta de vit. A,C; Ca, fosfor, fluor, litiu, cupru)
4. Mediul bucal- saliva, lichidul bucal.
5. Continutul de fluor in apa, alimente: abuzul de Zahar si lipsa ac.grasi esentiali- ‘faguri de miere’(matricea
organica a smaltului)
14. Rolul factorilor locali și generali în evoluția cariei.
Factori locali:
1. Saliva
- reducerea fluxului salivar sub 0,7-1ml/min
- reducerea factorilor antibacterieni: lizozimul, peroxidazele, imunoglobulinele, Ac antibacterieni
- reducerea capacitatii salivare de tamponarea aciditatii (caria de biberon)
- reducerea factorilor protectori salivari- fluorul
2. Morfologia dentara retentiva si incongruenta dento-alveolara cu inghesuire
3. Calitatea tes. Dentare dure
- defecte de dezvoltare a smaltului: hipoplazii, hipomineralizarii, linia neonatala, maturitatea posteruptica
- defecte dobindite posteruptiv ale smaltului dentinei - uzura dentara
4. Nivelul redus al igienei orale Factori generali:
1. Predispozitia gazdei
2. Virsta sexului (fetele mai predispuse)
3. Factori socio-economici defavorabili cu: diete cariogene(ex:aport proteic scazut), igiena orala derusa,
fluorizari reduse, lipsa surselor financiare.
4. Boli generale: SIDA, diabet, sindrum Sjogren, tulb. nervoase/psihice 15. Clasificarea cariei (Lukomski,
M.Gafar, C.Andreescu,OMS)
Dupa OMS:
Carie dentara k.02
K.02.0 1. Caria adamantinei (Incipienta)
K.02.1 2. Caria dentinei
K.02.2 3. Caria cementului
K.02.3 4. Carie dentara sensibilizata(stationata)
K.02.4 5. Odontoclazie, Melanodontie infantila, Melanodontoclazie
K.02.8 6. Alte carii dentare precizate
K.02.9 7. Carii dentare neprecizate
Dupa topografie (Lukomski)
1. Stadiu de macula : cretoasa( carie acuta). pigmentata(cronica)
2. Carie superficiala(a smaltului) - acuta, cronica
3. Carie de adincime medie (a dentinei)- acuta, cronica
4. Carie profunda(a dentinei parapulpare)- acuta, cronica
Dupa forma anatomo-clinica (Gafar si Andreescu )
1. In raport cu zonele in care sunt localizare
1. Carii in santuri si gropite
2. Carii aproximale: la niv, dintilor frontali, la niv dintilor mol/premol.
3. Carii cervicale
2. Dupa evolutie:
1. Cu evolutie rapida(carii umede)
2. cu evolutie lenta(carii uscate)
3. Stationare
3. Dupa profunzime
1. Superficiala, 2. De adincime medie, 3. Profunde
4. Dupa antrenarea/ neantrenarea cam.pulpare
1. Carii simple, unde cam. Pulpara nu e afectata
2. Carii penetrante, unde cam. pulp. Se deschide odata cu indepartarea dentinei alterate din procesul carios.
5. Dupa gradul de afectare a pulpei dentare
1. Carii simple(fara semne de inflam.pulpara)
2. Carii complicate cu: hiperemie preinflam., pulpite(acute, cronice), gangrena pulpara simpla, parodontite
apicale(acute, cronice)
6. Dupa posibilitate terapeutica (gradul 1,2,3)
16) Indiciiprincipali de apreciere a gradului de afectare a dințilorprincarie.

OMS recomanda urmatorii 3 indici principali

1)indicele de frecventa
2) de intensitate
3) de sporire a intensitatii
1)indicele de frecventa reprezinta proportia persoanelor afectate prin carie din cadrul unui grup de populatie la un
anumit moment dat , si se caracterizeaza prin procentul de persoane cu dinti afectati de(C) carie,(O) obturatie si
(E)extrasi. Se calculeaza prin impartirea numarului persoanelr afectate sau a cazurilor la numarul total de persoane
dintro populatie bine definita. Indicele are valori cuprinse intre 0 si 1 si nu are unitate de masura.
2)indicele de intesitate –reprezinta masurarea ratei de progresie a bolii si este consituit din nr mediu de dinti(C)
cariati(O) obturati si(E) extrasi ce revin unei persoane. Valoarea indicelui COE exprima gravitatea procesului.
3) indicele de sporire a intensitatii cariei este determinata drept cresteriii indicelui COE la una sia ceiasi persoane
sau contengent intro anumita perioada de timp. Diferenta in valorile indicelor obtinuti la primul examen si cele
ulterioare constituie indicele de sporire a intensitatii. Rata incidentii reflecta aparitia noilor cazuri de imbolnavire
intro perioada de timp data. Pentru estimarea ratei incidentei,populatia este studiata intro perioada de timp data , iar
numarul cazurilor noi este numarat impreuna cu totalul timp-persoana. Totalul timp-persoana reprezinta timppul
total in care individul dintro populatie risca sa dezvolte boala in perioada studiului..

17) .Indicele de intensitate.Gradațiilepentruestimareaintensitățiicarieidupă OMS.

Indicele de intesitate –reprezinta masurarea ratei de progresie a bolii si este consituit din nr mediu de dinti(C)
cariati(O) obturati si(E) extrasi ce revin unei persoane. Valoarea indicelui COE exprima gravitatea procesului.
Pentru notarea indicelui de intensitate la dintii permanenti se folosesc majuscule iar la dintii temporari litere mici.
Pentru a determina intensitatea de afectare a dintilor din grup, sunt adunati indicii COE ai fiecarui individ examinat
.Apoi suma acestor indici este impartita la nr de perosane examinate. In cazul in care un dinte prezinta concomitent
o obturatie si o cavitate carioasa atunci el poate fi considerat a fia cariat. Pentru inlesnirea evaluarii comparate a
morbiditatii carioase pe diferite continente ale lumii OMS a propus Urmatoarele nivele de intensitate a cariei la
copii de 12 ani : foarrte joasa 0-1,1
joasa 1,2-2,6 Moderata
2,7-4,4
Inalta 4,5-6,5
Foarte inalta >6,6

18) .Tabloul clinic, diagnosticul, diagnosticuldiferențial al carieiînstadiul de maculă

Caria in stadia de macula : Stadiul de macula sau demineralizarea carioasa. Demineralizarea
adamantinei se deceleaza cu ocazia inspectiei prin faptul ca e modificata culoarea ei normala pe o anumita
portiune delimitata si prin aparitia unor macule mate, alburii, brune deschise sau brune inchise. Procesul
debuteaza cu pierdere a luciului natural al adamantinei pe o portiune restrânsa. De obicei aceasta se
inregistreaza in regiunea coletului. Caria in stadiul de macula alba evolueaza asimptomatic si se depisteaza
doar in cazul unui examen minutios. Macula devine vizibila dupa uscarea suprafetei dintelui cu un jet de
aer. Dat fiind faptul ca macula alba comporta demineralizare, ea se coloreaza pregnant cu solutia de 2%
metilen blau. Macula pigmentara deasemenea evolueaza asimptomatic. Macula carioasa la fel va fi
diferentiata de macula in hipoplazie si flouroza. In hipoplazie e tipica afectarea simetrica a dintilor
omonimi, ceea ce se explica prin simultanietatea formarii lor, dezvoltarii si mineralizarii acestora. In
fluoroza exista macule multiple, albe si brune , situate pe suprafata tuturor grupurilor de dinti. Pentru
fluoroza e caracteristica leziunea endemica – aparitia la toti sau la majoritatea locuitorilor din regiunea
concreta. Tratamentul cariei in stadiu de macula: - terapie remineralizanta in caz de macula alba Preparate:
- 10% gluconat de calciu
- 1-3% sol remodent
- florura de sodiu 2-4 %

19) Tabloul clinic, diagnosticul, diagnosticuldiferențial al carieisuperficiale

- Caria superficiala apare la nivelul maculei albe sau maculei pigmentare de pe urma modificarilor
distructive din adamantina dentara.Se observa o cavitate mica, care se determina in prezenta senzatiei
de denivelare. Pentru caria superficiala sunt caracteristic dureri pasagere de la actiunea unor excitanti
chimici:dulce,sarat,acru,la fel e posibila aparitia durerii de la excitanti termici. Fenomenul se observa
mai frecvent in regiunea coletului, in zona celui mai fin strat de adamantina.Cariile superficiale sunt
usor dureroasa la sondare datorita apropierii de jonctiunea smaltdentina.
 - Diagnostic difential:
- 1.Hipoplazia adamantinei:
- In hipoplazie suprafata adamantinei este neteda,neramolita, defectele sunt localizate la diferite nivele
ale dintilor si nu pe zonele de electie ale cariei - 2.Eroziunile tesuturilor dure:
- Eroziunea tesuturilor dure ale dintilor au un aspect calciform,fundul ei este neted,lucitor. 3.Defectul
cuneiform:
- Se localizeaza exclusiv pe coletul dentar, are peretii duri.Evolutia este asimptomatica.
- Tratamentul:
- Prepararea cavitatii carioase
- Prelucrarea medicamentoasa
- Uscarea cavitatii
- Aplicarea obturatiei de durata

20. Tabloul clinic, diagnosticul, diagnosticuldiferențial al carieimedii In caria medie bolnavii pot sa nu prezinte
acuze, insa pot avea senzatii dolore pronuntate la actiunea excitantilor mecanici, chimici si termici, dureri ce trec
imediat dupa suspendarea excitantilor. Examenul dintelui releva o cavitate carioasa nu prea adinca, umpluta cu
dentina pigmentata si ramolita, ceea ce se determina prin sondare, sonda fixindu-se in cavitate. Tavanul cavitatii
pulpare prezinta un strat satisfacator de dentina neafectata. Sondarea peretilor cavitatii este dureroasa de-a lungul
jonctiunii smalt-dentina. Sondarea planseului cavitatii este dureroasa (reactie pulpara).
Diagnostic diferential:
1.Defect cuneiform
2.Caria profunda:
In caria profunda sunt preazente acuze din partea pacientului si diversitatea datelor examenului obiectiv.
3.Periodontita cronica:
La prepararea cavitatii cariei medii apar senzatia de durere,ceea ce nu este specific in cazul periodontitei, durerea
lipseste din cauza pulpei necrotizate. La fel difera si reactia la excitantii externi: in caria medie dintele reactioneaza
la agentii termici si chimici,iar in periodontita lipseste.Pulpa dintelui in caria medie reactioneaza la un curnt de 2-
6mA,iar in periodontita la un curent de peste 100Ma.

Tratament:
Prepararea cavitatii carioase
Prelucrarea medicamentoasa
Aplicarea pe fundul cavitatii a captuselii din ciment-fosfat
Obturatia permanenta

21.Caria profunda.Tablou clinic,diagnosticul diferential si tratament

Sondarea releva o cavitate profunda, adesea larga ,umpluta cu multa dentina ramolita. Marginile adamantinei sunt
subminate. In timpul sondarii intrumentul se poate cufunda la o adincime mare,dar nu va comunica cu camera
pulpara a dintelui, deoarece deasupra ei ramine un strat fin(> 0,5mm) de dentina decalcinata. Sondarea fundului
cavitatii carioase este dureroasa.
Pacientul acuza dureri de la excitantii mecanici,chimici si termici ce trec imediat dupa inlaturarea
excitantului.Sondarea planseului este dureroasa.Pulpa dintelui reactioneaza la un curent de 2-6mA, insa
excitabilitatea poate fi redusa la 10-12mA.
Diagnostic difential:
1.Caria medie
Caria profunda difera de cea medie prin acuze mai pronuntate (dureri intensive de la toate tipurile de excitanti)
ceea ce depinde de profunzimea cavitatii carioase.
2.Pulpita Cronica fibroasa:
Caria profunda se distinge dupa caracterul si durata durerilor la excitantii externi,care in pulpita sunt paroxistice si
de mai mare durata, precum si de prezenta unor dureri spontane fara a se aplica careva excitanti externi.I n carie
dintele reactioneaza la un curent d 2-6 mA,in pulpite se remarca o excitare a pulpei la 15-20mA.
Tratamentul:
1 vizita: Prepararea cavitatii carioase
Prelucrarea medicamentoasa
Pe fundul cavitatii se aplica pasta pe baza de calciu (calciu-eugenol)
Obturatia provizorie cu dentina pe apa
2 vizita: inlaturarea pansamentului provizoriu
Pelucrarea medicamentoasa
Pe fundul cavitatii se aplica pasta remineralzanta
Obturatie permanenta
22. Metodele de bază și complementare în diagnosticul cariei dentare.
Diagnosticul cariei dentare
Diagnosticul cariei dentare presupune:
 Precizarea existenței cariilor = detectarea cariei
 Topografia (localizarea)
 Dimensiunea și extinderea
 Prezența complicațiilor precum pulpite, parodontite apicale, gangrenă/
I. Examen clinic
Inspecție
▪ Inspecția se realizează după o uscare prelungită pentru că pot exista demineralizări ascunse de fluidul salivar
▪ La inspecție se pot observa:
▪ Modificări de culoare ale smalțului
▪ Cavități la nivelul smalțului și care pot interesa și dentina

Sondarea.
Trebuie efectuată cu multă grijă şi atenţie pentru a exclude la senzaţii inutile. Sonda se
reţine în cariile fisurale, pătrunzând uşor în dentina ramolită. De aceea se recomandă la început îndepărtarea
detritusului şi dentinei ramolite cu excavatorul, pentru aprecierea profunzimii cavităţii etc.
Percuţia. Percuţia în sens vertical şi orizontal sunt negative. Numai în cazul cariilor
aproximale complicate cu un proces inflamator al parodonţiului marginal, poate fi sensibilă percuţia în sens
orizontal.
Metoda de uscare a suprafeţei dentare permite vizualizarea petei carioase, care are o
suprafaţă fară luciu, mată.
Semnulfirului de mătase se utilizează pentru diagnosticarea cariei suprafeţelor
aproximale. Flosa din mătase trecută printre dinţi se dilacerează sau se rupe.

II. Metode radiologice

Examenul radiologic. Permite de a depista şi aprecia profunzimea defectului carios, relaţia sa cu camera
pulpară, starea rădăcinii dintelui. Caria apare ca o zonă de transparenţă cu contururi iregulare în regiunea
coroanei dentare.
Pot evidenția carii proximale care nu se văd și nu sunt evidențiabile clinic. Se
pot indica:
a. Radiografia bitewing
▪ Cuprinde ambele arcade dentare
b. Radiografia periapicală
▪ Se indică când pacientul are leziuni carioase profunde și vrem să vedem dacă există proces periapical
sau pulpită (?)
c. Alte metode radiologice
● Radiografia panoramică: nu se prea folosește pentru că apar suprapuneri (dinții
frontali sunt acoperiți de aerul din cavitatea orală -> la nivel incizal apare
radiotransparență)
● CBCT : nu se indică datorită dozei mari de radiații Metode radiologice
▪ Radiografia convențională , pe film
▪ Radiografia digitală
- Nu oferă avantaj față de radiografia convențională pe film;
- Sensibilitatea în detectarea cariilor pentru radiografia digitală nu e mai bună decât pentru
radiografia convențională , rezoluția imaginiii digitale fiind influențate de rezoluția senzorului
digital și a monitorului;
Metoda substracției: presupune realizarea a 2 radiografii la un interval de timp, după care
se suprapun imaginile. Prin sumarea celor 2 imagini o leziuni carioasă devine mult mai
evidentă.
Metoda enhancement filter (filtru pentru ameliorarea/amplificarea img)

III. Alte metode de diagnostic a cariilor dentare

1. Metode care utilizează lumina vizibilă
▪ Transiluminarea cu fibră optică și digital
▪ Fluorescența cu lumină vizibilă
2. Metode cu laser: Diagnodent (laser-fluorescență)
 3. Metode care utilizează curentul electric
▪ Măsurarea conductanței electrice
▪ Măsurarea impedanței electrice

Transiluminarea (diafanoscopia)
Definiție: reprezintă trecerea unui fascicul luminous puternic prin țesuturile dentare.
Ne ajută doar în cazul cariilor proximale localizate la nivelul dinților frontali care au o grosime mai mică.
Pentru cariile proximale localizate la nivelul dinților laterali se preferă radiografia bitewing.
Indicație: carii proximale ale dinților frontali.
Avantaje: non invazivă, neiradiantă.

Diagnodent – laser fluorescența

Se foloseșe o sondă cu laser care se proiectează la nivelul suprafeței dentare. Se înregistrează un semnal
care e specific țesuturilor sănătoase și un alt semnal pentru țesuturile afectate de caria dentară.

Metode care utilizează curentul electric

Măsurarea conductanței electrice
Un gel care transmite curentul se aplică pe dinte. Există o sondă care se plasează pe acest gel. Substanța
sănătoasă transmite un alt semnal față de țesutul demineralizat, transmiterea fiind diminuată în cazul
demineralizărilor .Prin înregistrarea semnalului se formează diferite curbe.