Elaborare metodica Nr 1

1. Ordinea examinării cavității bucale.Istrumentarul stomatologic

pentru examinarea cavității bucale.
Cavitatea bucala se examineaza in urmatoarea ordine:
1. Vestibulul -marginea rosie a buzelor si a coltului gurii
-fata interna a buzelor
- fata interna a obrajilor
2. Determinarea ocluziei
3. Inspectia mucoasei gingivale
4. Se apreciaza starea igienice a cavitatii bucale
5. Exmenul limbii
6. Inspectia planseului bucal
7. Inspectia dintilor
Instrumentarul: sonda, oglinda, pensa.

2. Ce informație obținem la sondare, percuție și palpare.

Sondarea- permite determinarea prezentei dentinei distruse, adincimea cavitatii

carioase, comunicarea ei cu cavitatea dentara, topografia orificiilor canalelor,
prezenta pulpei in ele.
Percutia- determinarea starii parodontiului. Cu pensa sau cu minerul sondei se
percuteaza marginea incizala sau fata masticatorie a dintelui. Daca percutia este
indolora inseamna ca lipseste procesul inflamator. Loviturile trebuie sa fie usoare
si uniforme.. se incepe de la dintii intacti ca pacientul sa poata face diferenta de
senzatii.
Percutia poate fi : verticala sau orizontala

Palpatia- determinarea intumescentei(unflat), induratiei, mobilitatii organelor sau

tesuturilor din cavitatea bucala.
Se realizeaza cu 1 deget (indecele) sau 2 degete(indecele sting si drept).
Se recomanda de a incepe cu portiunea evident intacta a mucoasei, venind trebtat spre focarul
patologic.
Mobilitatea dintilor: 1 grad- sens vestibulo-oral
2 grad- sens vestibulo-oral si vertical
3 grad- deplasarea dintelui de-a lungul axului sau( sens
vertical)

3. Care este semnificația probei termice și electrice

Evidentierea starii pulpei:
1- zona fara reactie pentru incisivi = 30’C (50- 52’C- reactie la fierbinte si 17-22’C
reactie la rece)
2- Reactia pulpei la 60 mA- necroza pulpei coronariene;
la 400mA- necroza a patruns si la pulpa radiculara.
Periodontiul normal e sensibil la 100-200 mA.
Proba termica
-aplicarea stimulului cald sau rece pe dinte (comparativ cu temperatura locală fiziologică 31-34
grade) pentru diagnostic pulpar.
1. Testul la cald.
– se realizeaza cu gutaperca incalzita, fuloar incalzit sau caldura frictionala; testul cu apa calda
nu da rezultate concludente. Temperatura recomandata este de 65,5˚C.
2. Testul la rece.
  se utilizeaza clorura de etil, batoane de gheata, freon12, sau zapada carbonica, utilizare
conditionata, insa, de dispozitivul necesar pentru realizarea acesteia. In lipsa acestuia se
poate utiliza testul cu gheata mult mai ieftin si lipsit de riscuri.

Proba electrica (electrooedometria)

ne permite sa stabilim pragul de sensibilitate a sistemului nervos dentar care indica starea pulpei
si a periodontiului. Pentru determinarea gradului de excitare electrica se folosesc asa aparate ca
electrodontometrul.examenul se efectuiaza de catre medic si asistenta medicala.
 Dupa izloarea dintelui de saliva medicul amplaseaza electrodul activ pe marginea
incizala ocluzala,iar asistenta medicala prin rotirea lenta a butonului pune in functiune
aparatul care transmite curent electric la dinte.
 In momentul aparitie sensibilitatii ,asistenta fixeaza pe cadranul aparatului cifra care
indica marimea curentului in mkA.
 Sa constatat ca pragul de sensibilitate la :
 dintii sanatosi este 2- 6mkA (microampere),
 la inflamatie 40mkA,
 la necroza pulpara>60mkA,
 implicarea pulpei radiculare 60-90mkA
 implicarea testurilor apicale 100-120mkA

4. Care metode de examinare sunt de bază și complementare.

1- Metoda de examinare de baza:
- anameza
-inspectia, ex. Endo- exobucal
- palparea
- percutia
-sondarea
2- metoda de examinare complementara:
- investigatiile radiologice
- termodiagnostic
- electrodontodiagnostic
- investigatiile de laborator (citologice, migrarea leucocitelor)
- Investigatii microbiologice ( ex. Cantitativa si calitativa a continutului pungilor paradontale,
examinarea fluidului gingival)
- investigatii morfologice ( biopsia)

5 În ce ordine se completează fișa de observație – document juridic.

1. Datele de pasaport
2. Diagnostic, Acuze, boli antecedente si concomitente,
3. Evolutia bolii actuale
4. Date obiective, ex. exobucal, formula dentara, ocluzia, starea mucoasei cavităţii bucale şi a
gingiilor, apofizelor alveolare, palatului dur.
5. Se semneaza acordul informat
6. Descrierea manoperelor efectuate

6.Documentele necesare in cabinetul stomatologic (forma 039-2y).

7.Functia si structura sulcusului gingival.
Santul gingival este un sant superficial circular in jurul dintelui.Este situat intre suprafata
dintelul si tesuturile gingivale inconjuratoare.
Santul este delimitat:
 Peretele intern –dintele
 Peretele extern –gingie
 Apical-fibre gingivale ale tesutului conjunctiv
 Coronar-marginea gingivala libera
Adancimea santului variaza intre 1,3-1,8 mm
Functiile :depoziteaza lichidul gingival care provine din venulele corionului
Proprietatile lichidului gingival:
` indepartarea mecanica din santul gingival a materialului fluid sau sub fm de
particule straine
`activarea adeziunii insertie epiteliale
`activarea antimicrobiana complexa prin anticorpi
Lichidul gingival creste :
`dimineata ;masaj gingival ; sarcina ;alimentative ; periaj ; contraceptive ; inflamatie gingivala
Punga paradontala produce superficial 3-8 microlitri pe ora
In mediu 20 microlictri pe ora
Avansat pana la 137 microlitri pe ora

8. Saliva. Rolul salivei pentru țesuturile cavității bucale.Deosebirea dintre salivă și lichidul
bucal.
Saliva este rezultatul excreţiei glandelor salivare majore (parotide , submandibulare şi
sublinguale) şi minore, diseminate la nivelul mucoaselor orale.
În momentul excreţiei, saliva este sterilă, dar se contaminează imediat ce părăseşte orificiul de
excreţiei al glandei.
Functiile :
 Reglarea ph bucal
 Mentinearea echilibrului ecologic bucal
 Diluarea substantelor introduse in cavitatea bucala
 Lubrifierea datorita mucinei ,
 Formarea bolului alimentar
 Deglutie fonatie
 Excretorie
 Favorizeaza perceptia gustativa
Deosebirea : saliva este secretul gl salivare dar lichidul buca ; contine saliva,
transudat al mucoaselor bucale si santurilor gingivale, exudat din pungile
paradontale, mucus nazofaringian,secretie gastrica regurgitata

9.Modul de schimbare a componentei si cantitatii salivei in dependenta de starea generala a

organismului.
10)Microflora cavitatii bucale.
Flora bucala normala include peste 1000 tulpini bacteriene, dintre care, multe anaerobe.
a) peste 80 % din totalul microorganismelor cultivabile din cavitatea bucala, sunt reprezentate
de: Streptococcus, Peptostreptococcus, Veillo- nella, Lactobacillus, Corynebacterium si
Actinomyces;
b) flora bucala este dominata (88,9%) de germenii anaerobi, restul de 11,1 % fiind reprezentate
de bacterii facultative;
 Strept. sanguis, Strept. mutans, Strept. mitior si Actinomyces viscosus - colonizeaza
preferential suprafata dentara;
• Strept. salivarius si Veillonella, se localizeaza predilect la nivelul limbii si mucoasei bucale;
• Fusobacterium, Bacteroides, Spirochetele, se concentreaza pe suprafata gingiilor.

11. Tipurile de depuneri dentare. Cauzele ce determină apariția lor.

Din momentul in care dintele incepe sa erupa in cavitatea orala, el se poate acoperi cu depozite
dentare, reprezentate de:
a)depozite dentare moi;
1. pelicula dobandita;
2. placa bacteria.;
3. matricea alba;
4. resturile alimentare.
b). depozite dentare dure:
1. tartrul dentar.
II In functie de gradul de consistenta:
• moi; mixte; • semidure; • dure.
• III. in functie de localizare: • supragingivale; • mixte; • hibridc; •
subgingivale.
Cauzele:
-igiena incorecta;
-alimentatia; consistenta moale a alimentelor, deficitul de vitamina B6, PP
-periajul efectuat incorrect;

12. Componența și mecanismul de formare a tartrului supra- și subgingival.

Mecanism de formare:
Tartrul dentar se formează pe placa dentara preexistenta, care sufere o mineralizare.

- Placa dentară este solidificată prin precipitarea sărurilor minerale care de obicei începe
între prima și a 12-a zi de formare a plăcii.
- Placa dentară care este în proces de calcificare poate deveni 50% mineralizată în 2 zile și
60% până la 90% calcificată în 12 zile și ca urmare se formează tartrul dentar.
- Procesul de calcificare începe în zonele profunde ale plăcii bacteriene, în matricea
interbacteriană, pe suprafata bacteriilor şi, în final, în interiorul celulelor bacteriene

In functie de zone compozitia tartrului supra si subgingival este diferita.

CONTINUT ANORGANIC
Tartrul supragingival este format in proportie de 70-90% din componente anorganice: - fosfat
de calciu (75,9%);
- carbonat de calciu (3,1%);
- fosfat de magneziu;
- cantităţi minime (urme) de sodiu, zinc, strontiu, brom, cupru
Structura cristalina a tartrului supragingival este dispusa in 4 forme:
-hidroxiapatită (58%);
- witlokită(Mg-fosfat tricalcic) (21%);
-- fosfat octocalcic (21%);
- bruşită (9%). – este un mineral de calciu fosfat incolor, galben deschis.
Tartrul subgingival are o compozitie similară cu a tartrului supragingival, dar cu unele
particularități:
- un raport calciu-fosfor mai crescut;
- un continut crescut de sodiu, în special, în portiunile profunde
ale pungilor parodontale;
- mai multă witlokită, mai putina bruşită și fosfat octocalcic.

CONTINUT ORGANIC
Tartrul dentar contine:
- componente proteice (6-8%);
- lipide (0,2%), ca lipide neutre, fosfolipide, acizi graşi, colesterol;
- carbohidrați (2—9%): glucoză, galactoză, galactozamine.
- celule epiteliale recent descuamate, leucocite, microorganisme diferite.'

13. Metode și tehnici de îndepărtare a depozitelor dentare. Instrumente.

Indepartarea depozitelor dentare se poate efectua de catre pacient cu ajutorul periajului minutios
si de catre metic prin efectuarea detartrajuli, surfasajului, si periajului profesional.

Detartraj manual : seceri, Daltile, sapaligi, pile sau razuse, chiurete.

Tehnica de utilizare a chiuretelor GRACEY
 Se alege chiureta potrivită pentru grupa de dinţi tratată.
1 /2 ,3/4, 5 /6 – anteriori( incisive canini)
7/8 , 9/10 – vestibular si oral la molari si premolari
11/12 15/16 – mesial la molari si premolari
13/14 , 17/18 – distal la molari si premolari

 Se ia punct de sprijin pe dintele care urmează a fi detartrat sau pe dintii vecini.
 Capătul activ al chiuretei se introduce cu blândete subgingival, cu suprafaţa facială
paralelă cu rădăcina.
 La baza pungii parodontale, suprafata facială se roteşte până când face cu suprafata
rădăcinii un unghi mai mic de 90°, dar nu mai mic de 45°.
 Pentru dislocarea tartrului se fac mişcări active de tractiune spre ocluzal şi incizal, dar și
de presiune laterală controlată, menţinând permanent contactul cu dintele.
 Mişcările verticale de tractiune se combină cu deplasări orizontale şi oblice.

Detartrajul ultrasonic piezoelectric si magnetostrictiv:

a) detartraj vertical- se efectuiaza cu instrumentul in forma de spatula, se mentine

intr-un unghi de 45 grade fata de suprafata smaltului, si se efectuiaza miscari dinspre
incizal sau ocluzal spre colet si inapoi, pentru fiecare suprafata dentara se efectuiaza
pina la 10 deplasari in dublu sens.
b) detartraj orizontal- se efectuiaza la fel cu spatula doar ca partea activa a ei se
termina in unghiascutit pentru a efectuia detartrajul partilor interdentare.
 c) detartraj fin- se face cu instrumentul de tip secera, cu care se indeparteaza
depunerile de tartru ramas in santul gingival prin deplasari mici, fine deasupra
santului gingival.
d) detartraj ultrafin- se face cu instrumentul se tip sonda cu care se indepasrteaza
depunerile de tartu din gropitele si santurile coronare, din santul gingival prin miscari
fine fara apasari fiindca apasatul excesiv opreste vibratia piesei active.
Aparatul piezoelectric folosește impulsuri electrice de înaltă frecvență care
produc energie ultrasonică. Are la bază un sistem de cristale de cuarț care se
contractă și se dilată sub influența curentului electric, astfel, redă părții active o
deplasare liniară bipolară pe o distanță de 2-3 mm la o frecvență de 25000-50000
de cicli pe secundă.
Sunt active doar părțile laterale ale vârfului.

Caracteristici:
- Frecvanța de lucru 28-34 khz
- Flux de apă 5-100 ml/min ajustabil continuu
- Putere reglabilă în 10 trepte
- Poate funcționa și cu apă sterilă (din perfuzie)
- 5 anse, autoclavabil.

1. Detartrajul ultrasonic magnetostrictiv.

Aparatul magnetostrictiv: în corpul piesei principale este situat un pachet

compact de benzi feromagnetice care transformă energia de înaltă frecvență în
energie magnetică sub formă de vibrații rapide, astfel, redă părții active o deplasare
eliptică de cca 28-30μm la o frecvență de 20000-45000 de cicli pe secundă.
Sunt active toate părțile vârfului.

15. Care sunt complicațiile în urma efectuării detartrajului și metodele de prevenire a lor.

 luxația/ expulzia dintelui în cazul dinților cu mobilitate crescută; 

 rănirea părților moi.
 apariția sensibilității crescute; 
 dislocarea sau fracturarea obturațiilor de la nivelul coletului.
 Vibrațiile puternice, aplicate timp îndelungat, perpendicular pe suprafața dentară, pot
produce desprinderi ale prismelor de smalt şi dislocări ale cementului.
 Vibrațiile puternice în șanțul gingival pot produce desprinderea epiteliului joncţional şi a
ligamentelor supraalveolare.
 Se pot disloca obturatiile, fatetele, puntile, coroanele dentare.

16.Avantajele detartrajului cu ajutorul aparatului ultrasonic.

 Mijloc de detartraj modern, eficient, ergonomic.

 Acţiune mai puțin traumatizantă asupra structurilor dentare şi gingivale, când este folosit
în mod corespunzător. Posibilitatea de a fi folosit în afecţiuni gingivale acute, la
hemofilici, în cazul fragilității capilare.
 Îndepărtarea depozitelor pigmentate de pe suprafețele dentare.
 Bine suportat, nedureros.
1. Caria dentară.Etiologie.
Caria dentara- proces patologic infectios ce se manifesta dupa eruptia dintilor, ce este insotit de
demineralizarea si ramolirea tesutului dentinar dur cu formarea ulterioara a unei cav. defecte.
Etiologia:
 Etiologia bacteriana a fost intodiauna considerate primara in aparitia cariei.
Bacteriile din cavitatea bucala ( streptococul mutans, lactobacilul) la rindul lor colonizeaza pe
suprafata dentara formind placa bacteriana.
Placa este responsabila de fermentarea hidrocarbonatelor aceste hidrocarbonate sunt
metabolizate de catre microorgansimele placii bacteriene ce duce la scaderea Ph la nivelul
suprafetei dentare cee ace duce la demineralizarea smaltului.
 Acizii puternici proveniti din surse extrinseci cum ar fi: bauturile dulci, sucuri de fructi,
recurgitatia gastrica, aceasta duce la o demineralizare rapida si la aparitia cariilor.
 Xerostomia.
Metode de diagnostic : clinic, paraclinic.
1. cu ajutorul fluxului de lumina orienta pe suprafata dura a dintilor,care produce o
schimbare de lumina la trecerea razelor prin substanta demineralizata a dintelui( pt
diagnosticarea cariilor profunde)
2. Inspecţia. Focarele de demineralizare şi defectele carioase uşor sînt depistate la
examinare.
3. Sondarea. Trebuie efectuată cu multă grijă şi atenţie în scopul excluderii senzaţiilor
dolore. În debutul sondării este de dorit îndepărtarea detrisului şi dentinei rămolite cu
ajutorul excavatorului, apoi de recurs la aprecierea profunzimii cavităţii
4. Percuţia. În sens vertical şi orizontal este negativă. În cazul cariei de colet pe suprafeţele
aproximale poate fi pozitivă în sens orizontal, dar aceasta va sublinia prezenţa unui
proces inflamator al parodonţiului marginal
5. Metoda de uscare. Uscarea suprafeţei dentare cu jet de aer permite aprecierea maculei
cretoase mate, fără luciu
6. Examenul radiologic. Permite depistarea şi aprecierea profunzimii defectului carios,
relaţia sa cu camera pulpară şi starea rădăcinii dintelui.

2.Rolul factorilor locali și generali în evoluția cariei.

Factorii care genereaza evolutia cariei se impart in:
Factori locali:
1. Saliva
- reducerea fluxului salivar sub 0,7-1ml/min (deorece fluxul salivar contribuie la indepartarea
bacteriilor patogene)
- reducerea factorilor antibacterieni: lizozimul, peroxidazele, imunoglobulinele,
- reducerea factorilor protectori salivari- fluorul
2. Morfologia dentara retentiva si incongruenta dento-alveolara cu inghesuire
3. Calitatea tes. Dentare dure
- defecte de dezvoltare a smaltului: hipoplazii, hipomineralizarii, linia neonatala,
maturitatea posteruptica
- defecte dobindite posteruptiv ale smaltului dentinei - uzura dentara
4. Nivelul redus al igienei orale

Factori generali:
1. Predispozitia gazdei
2. Virsta sexului (fetele mai predispuse)
3. Factori socio-economici defavorabili cu: diete cariogene(ex:aport proteic
scazut), igiena orala derusa, fluorizari reduse, lipsa surselor financiare.
4. Boli generale: SIDA, diabet, sindrum Sjogren, tulb. nervoase/psihice

3.Clasificarea cariei (Lukomski, M.Gafar, C.Andreescu,OMS)

Dupa OMS:

Carie dentara k.02

K.02.0 1. Caria adamantinei (Incipienta)

K.02.1 2. Caria dentinei

K.02.2 3. Caria cementului

K.02.3 4. Carie dentara sensibilizata(stationata)

K.02.4 5. Odontoclazie, Melanodontie infantila, Melanodontoclazie

K.02.8 6. Alte carii dentare precizate

K.02.9 7. Carii dentare neprecizate

Dupa topografie (Lukomski)

1. Stadiu de macula : cretoasa( carie acuta). pigmentata(cronica)

2. Carie superficiala(a smaltului) - acuta, cronica

3. Carie de adincime medie (a dentinei)- acuta, cronica

4. Carie profunda(a dentinei parapulpare)- acuta, cronica

Dupa forma anatomo-clinica (Gafar si Andreescu )

I. In raport cu zonele in care sunt localizare

1. Carii in santuri si gropite

2. Carii aproximale: la niv, dintilor frontali, la niv dintilor mol/premol.

3. Carii cervicale

II. Dupa evolutie:

1. Cu evolutie rapida(carii umede)

2 cu evolutie lenta(carii uscate)

3. Stationare

III. Dupa profunzime

1. Superficiala, 2. De adincime medie, 3. Profunde

VI. Dupa antrenarea/ neantrenarea cam.pulpare

1. Carii simple, unde cam. Pulpara nu e afectata

2. Carii penetrante, unde cam. pulp. Se deschide odata cu indepartarea dentineialterate din
procesul carios.

V. Dupa gradul de afectare a pulpei dentare

1. Carii simple(fara semne de inflam.pulpara)

2. Carii complicate cu: hiperemie preinflam., pulpite(acute, cronice), gangrena pulpara simpla,
parodontite apicale(acute, cronice)

4. Indicii principali de apreciere a gradului de afectare a dinților prin carie.

Pentru aprecierea gradului de afectare al dintilor prin carie Organizatia Mondiala a Sanatatii
(OMS) recomanda urmatorii indici: indicele de frecventa; indicele de intensitate si indicele de
sporire a intensitatii. Acesti indici necesita apreciere pentru fiecare grupa de varsta separat, iar
in unele cazuri in functie de sex, nationalitate, conditiile geografice si de viata,
Indicele de frecventa (LF.) reprezinta procentul persoanelor afectate prin carie din cadrul unui
grup de populatie.
OMS recomanda urmatoarele niveluri ale frecventei cariei dentare la copiii de 11 ani:
1. joasa (0-30%).
2. medie (31-80%).
3. inalta (81-100%)

Indicele de intensitate (LL) este alcatuit din numarul mediu de dinti cariati ©, obturati (O) si
extrasi (E) ce revin la o persoana. Indicele de intensitate se adnoteaza COE Valoarea indicelui
COE exprima gravitatea procesului. In notarea indicelui de intensitate pentru dintii permanenti se
folosesc litere mari, iar pentru dintii temporari litere mici (co, cr, dmf).
Indicele de sporire a intensitatii (rata cariei, morbiditatea) reprezinta cresterea indicelui COE
intr-o anumita perioada de timp (6 luni, 12 luni, 18 luni etc.).

5.Indicele de intensitate
Indicele de intensitate (LL) este alcatuit din numarul mediu de dinti cariati ©, obturati (O) si
extrasi (E) ce revin la o persoana. Indicele de intensitate se adnoteaza COE Valoarea indicelui
COE exprima gravitatea procesului. In notarea indicelui de intensitate pentru dintii permanenti se
folosesc litere mari, iar pentru dintii temporari litere mici (co, cr, dmf).
6. Gradațiile pentru estimarea intensității cariei după OMS.
OMS a propus Urmatoarele nivele de intensitate a cariei la
copii de 12 ani :
foarrte joasa 0-1,1
joasa 1,2-2,6
Moderata 2,7-4,4
Inalta 4,5-6,5
Foarte inalta >6,6

8.Tabloul clinic, diagnosticul, diagnosticul diferențial al cariei în stadiul de maculă .

 In stadiul de maculă pe suprafața adamantinei se remarcă vizual într-o zonă limitată o
maculă mată (cretoasă), alburie sau brună (deschisă sau întunecată) cu un diametru de 3-5
mm.
 » Suprafata maculei este netedă, integritatea smaltului nu este afectată. In timpul sondārni
instrumentul alunecă, fără a se retine.
 Evolutia procesului carios duce la pierderea smalului în zona maculei cu trecerea in carie
superficiala.
 Macula carioasa la fel va fi diferentiata de macula in hipoplazie si flouroza. In hipoplazie
e tipica afectarea simetrica a dintilor omonimi, ceea ce se explica prin simultanietatea
formarii lor, dezvoltarii si mineralizarii acestora. Pentru fluoroza e caracteristica leziunea
endemica – aparitia la toti sau la majoritatea locuitorilor din regiunea concreta.
Tratamentul cariei in stadiu de macula: - terapie remineralizanta in caz de macula alba
Preparate: - 10% gluconat de calciu
- 1-3% sol remodent
- florura de sodiu 2-4 %

9.Tabloul clinic, diagnosticul, diagnosticul diferențial al cariei superficiale

¢ In caria superficială se observă o cavitate mică (un defect superficial în limitele
smalțului), care se determină după prezenţa senzației de denivelare (cu margin
neregulate, adesea de factură cretoasă, pereți și fund zgrunţuroși) și ușor dureroasă la
sondare (datorată vecinătății joncţiunii smalt-dentină).
¢ In timpul sondării instrumentul se poate cufunda usor in smaltul alterat la o adâncime
neinsemnată -stratul de smalt distrus. Deseori rugozitatea denivelarii se constată în
centrul unei macule albe extinse sau macule pigmentare extinse.
- Diagnostic difential:
- 1.Hipoplazia adamantinei:
- In hipoplazie suprafata adamantinei este neteda,neramolita, defectele sunt localizate la
diferite nivele ale dintilor si nu pe zonele de electie ale cariei - 2.Eroziunile tesuturilor dure: -
Eroziunea tesuturilor dure ale dintilor au un aspect calciform,fundul ei este neted,lucitor.
3.Defectul cuneiform: - Se localizeaza exclusiv pe coletul dentar, are peretii duri.Evolutia
este asimptomatica.
- Tratamentul: - Prepararea cavitatii carioase - Prelucrarea medicamentoasa - Uscarea
cavitatii - Aplicarea obturatiei de durata
10.Tabloul clinic, diagnosticul, diagnosticul diferențial al cariei medii.
In caria medie bolnavii pot sa nu prezinte acuze, insa pot avea senzatii dolore pronuntate la
actiunea excitantilor mecanici, chimici si termici,
In examinarea dintelui vedem prezenta o cavitate carioasa nu prea adinca, umpluta cu
dentina pigmentata si ramolita, ceea ce se determina prin sondare, sonda fixindu-se in
cavitate.
Tavanul cavitatii pulpare prezinta un strat satisfacator de dentina neafectata. Sondarea
peretilor cavitatii este dureroasa de-a lungul jonctiunii smalt-dentina. Sondarea planseului
cavitatii este dureroasa (reactie pulpara).
Diagnostic diferential:
1.Defect cuneiform
2.Caria profunda: In caria profunda sunt preazente acuze din partea pacientului si diversitatea
datelor examenului obiectiv.
3.Periodontita cronica: La prepararea cavitatii cariei medii apar senzatia de durere,ceea ce nu
este specific in cazul periodontitei, durerea lipseste din cauza pulpei necrotizate. La fel difera
si reactia la excitantii externi: in caria medie dintele reactioneaza la agentii termici si
 chimici,iar in periodontita lipseste.Pulpa dintelui in caria medie reactioneaza la un curnt de 2-
6mA,iar in periodontita la un curent de peste 100Ma.
Tratament: Prepararea cavitatii carioase Prelucrarea medicamentoasa Aplicarea pe fundul
cavitatii a captuselii din ciment-fosfat Obturatia permanenta
11..Caria profunda.Tablou clinic,diagnosticul diferential si tratament
¢ În caria profundă sondarea relevă o cavitate carioasă profundă, largă, umplută cu multa
dentină ramolită.
¢ In timpul sondării instrumentul se poate cufunda la o adâncime mare, dar nu va comunica
cu camera pulpara, a dintelui, deoarece de-asupra cavităţii pulpare rămâne un strat fin 0,5
mm de dentina decalcinata.
¢ Sondarea fundului cavități carioare este dureroasă (reactia pulpară).

Diagnostic difential:
1.Caria medie Caria profunda difera de cea medie prin acuze mai pronuntate (dureri intensive de
la toate tipurile de excitanti) ceea ce depinde de profunzimea cavitatii carioase.
2.Pulpita Cronica fibroasa: Caria profunda se distinge dupa caracterul si durata durerilor la
excitantii externi,care in pulpita sunt paroxistice si de mai mare durata, precum si de prezenta
unor dureri spontane fara a se aplica careva excitanti externi. In carie dintele reactioneaza la un
curent d 2-6 mA,in pulpite se remarca o excitare a pulpei la 15-20mA.
6Tratamentul: 1 vizita: Prepararea cavitatii carioase Prelucrarea medicamentoasa Pe fundul
cavitatii se aplica pasta pe baza de calciu (calciu-eugenol) Obturatia provizorie cu dentina pe apa
2 vizita: inlaturarea pansamentului provizoriu Pelucrarea medicamentoasa Pe fundul cavitatii se
aplica pasta remineralzanta Obturatie permanenta
12.Metodele de bază și complementare în diagnosticul cariei.
1- Metoda de examinare de baza:
- anameza
-inspectia, ex. Endo- exobucal
- palparea
- percutia
-sondarea
2- metoda de examinare complementara:
- investigatiile radiologice
- termodiagnostic
- electrodontodiagnostic
- investigatiile de laborator (citologice, migrarea leucocitelor)
- Investigatii microbiologice ( ex. Cantitativa si calitativa a continutului pungilor paradontale,
examinarea fluidului gingival)
- investigatii morfologice ( biopsia)