1. Clasificarea instrumentelor endodontice după ISO-FDI.

1. File-uri manuale (K si H), reamere (K), pulpo-extractoarele, pluggere si

spreadere (pentru condensarea verticala si laterala a gutapercii).

2. H-file-uri si K-reamere mecanice cu coada p/u piesa de mana, ace

Lentulo.

3. Freze Gates-Glidden tip (G), Puso (tip P), reamere de tip A, D, O, KO, T,
M.

4. Conuri de gutaperca, argint, hartie.

2. Clasificarea instrumentarului endodontic după Grossman.

Instrumente pentru explorare, reperarea, identificarea canalelor radiculare, permeabilizarea acestora- sonda
endodontica, pathfinder

Instrumente pentru debridarea si extirparea pulpei - pulpoectractor

Instrumente pentru curatarea si formarea canalului- reamer-uri si file-uri

Instrumente pentru obturarea canalaler- spreader, plugger, ace lentulo

1. Clasificarea instrumentelor endodontice în funcție de metoda de folosire (Nisha Garg, 2014).

Grupa I: Instrumente acţionate manual: pulpoextractoarele, file-uri, reamer-e;

Grupa II: Instrumente endodontice non-rotative:
 Instrumente acţionate mecanic:
 cu mișcări „înainte-înapoi”
 cu mișcări verticale „în sus-în jos”
 Instrumente cu acţiune vibratorie-sonice și ultrasonice.
Grupa III: Instrumente endodontice rotative atașate la piesa de mână:
 Instrumente rotative din oţel inoxidabil cu viteză de rotaţie mică;
 Instrumente rotative din NiTi.

3. Clasificarea instrumentelor endodontice în funcție de metoda de

folosire (Nisha Garg, 2014).

Instrumente si aparate pentru examinarea sau diagnosticul canalelor

radiculare:

1. Ace radiculare,
2. Rimere,

3. File-uri

• Instrumente pentru inlaturarea tesuturilor moi dentare sau necrotizate:

1. Pulpo-extractoare,

2. Raspa radiculara.

• Instr. p/u largirea orificiului de intrare a canalului radicular:

1. Freze de tip gates glidden

2. Remere de tip Puso (Largo).

• Instrumente pentru prelucararea mecanica a canalului radicular:

1. K-reamere

2. K-fileruri

3. H-filerui

• Instrumente folosite pentru obturarea canalului radicular:

1. Ace de canal

2. Ace Lentulo

3. Spreadere

4. Fuloare pentru obturarea retrograde cu amalgam in caz de rezectie

apicala.

• Instrumente accesorii:

1. Conuri de hartie

2. Rigle

3. Seringa pentru irigare

4. Boxe pentru pastrarea si sterilizarea instrumentelor.

 4. Clasificarea instrumentelor endodontice după: menirea
instrumentului, metoda de confecționare, materialul din care sunt
confecționate, flexibiltatea instrumentului, lungimea
instrumentului, codificarea instrumentelor endodontice conform
mărimii, forma părții active și a vârfului instrumentului,
conicitatea, modul de a acționa instrumentele.
 Instrumente ce asigura accesul catre canalul radicular:
Freze, endofreze, excavatoare endo, sonde endodontice.

 Instrumente si aparate pentru examinarea sau diagnosticul canalelor radiculare:

1. Ace radiculare,
2. Rimere,
3. File-uri
 Instrumente pentru inlaturarea tesuturilor moi dentare sau necrotizate:
1. Pulpo-extractoare,
2. Raspa radiculara.
 Instr. p/u largirea orificiului de intrare a canalului radicular:
1. Freze de tip gates glidden
2. Remere de tip Puso (Largo).
 Instrumente pentru prelucararea mecanica a canalului radicular:
1. K-reamere
2. K-fileruri
3. H-filerui

Metoda de confectionare
 Instrumente K-stil prin rasucireasemifabricatului metallic.
 Intrumente H-stil, prin strunjirea (aschierea) semifabricatului metallic.

Dupa materialul din care sunt confectionate:

1. Aliaje din otel antiacid(inox)

2. Aliaje din otel de carbon(suedez)
3. Aliaje din titan
4. Aliaje din titan-nichel.

Dupa felixibilitatea instrumentului:

1. De inox - cele mai felxibile,

2. Carbon-cele mai fragile,
3. Titan-cele mai elastic,
4. Titan-nichel cele mai plastice.
 Dupa lungimea instrumentului:

Majoritatea au lungimea 16 mm, 19, 21, 25, 28, 31.

Tijele instrumentelor pot gradate.
Lungimea de lucru (întreaga lungime a tijei) poate fi diferită:
 • 25 mm – pentru instrumente standarde
• 31 (sau 28) mm – pentru instrumente lungi, folosite la prelucrarea dinţilor frontali, îndeosebi a
caninilor
21 mm – pentru instrumente scurte, utilizate la molari şi în caz de deschidere limitată a cavităţii bucale.
 Dupa conicitatea instrumentului:
Cel mai des se utilizeaza conicitatea 2% (002)
Conicitatea: 004, 006, 008, 012.

 Dupa modul de a actiona a instrumentelor:

 Digitale (cu maner mic pentru degete)

 Manual(cu maner lung ptr. fixarea cu mana)
 Mecanice (cu piciorul standart ptr. piesa unghi.)

5. Mărimile instrumentelor endodontice după ISO.

>d1-diametrul la varful instrumentelor, cu 0.32 mm mai mic ca D2

>d2-diametrul la baza partii active a instrumentului.

>L1-lungimea partii active,

>L2-lungimea de lucru de la varful instrumentului pana la baza manerului:

21, 25,28, 31mm.

Lungimea instrumentului endodontic consta din doua parti:

>prima lungime a partii active, c/e actioneaza asupra tesuturilor dure

dentare,

constituie 16 mm.

>a doua: lungimea de lucru (intreaga lungime a tijei), poate fi diferita

25,21,30,28.

Tijele instrumentelor pot fi gradate cu crestaturi la distanta de 18, 19, 20,

22, 24,25, 26, 28 mm de la varf pentru comoditatea stabilirii lungimii lor pe
radiografie.

6. Codificarea coloră ale instrumentelor endodontice.

Marime/cod color: marimea la D1
006-zmeurie
 008-gri
010-violet
015, 045, 090,-alb
020,050,100-galben
025, 55, 110-rosu
030, 60, 120-albastru
035, 70,130-verde
040, 080, 140-negre.
7. Standardizarea instrumentelor endodontice după ISO.

Standartizarea instrumentelor endodontice are o mare însemnătate în practica medicală, deoarece permite
într-un timp scurt alegerea corectă a instrumentarului necesar. Într-un șir de țări există standarte
naționale dar majoritatea lor sunt concordate cu standartul ISO 3630, care a fost aprobat de
cătreComitetul Tehnic 106 al Organizației Mondialede standarte (ISO/TC106).
Standartul ISO-3630 stabileste principalii parametriia instrumentelor ptr prelucarea canalului radicular:
=>forma =>toleranta maxima de fabricatie
=>profilul =>rezistenta
=>lungimea =>codificarea colora precum si cea cu simboluri geometrice.
=>marimea

8. Simboluri după ISO.

 9. Metode de sterilizare și dezinfecție în endodonție.

10. Asepsia în endodonție.

Asepsia este un sistem de acţiuni profilactice îndreptate spre prevenirea
pă-trunderii microorganismelor în plaga, organele şi ţesuturile bolnavului în procesul
manipulărilor medicale.Când prelucrările antiseptice sunt efectuate, este necesar de a:•
steriliza instrumentele, materialele, dispozitivele;• prelucra prin tehnici speciale mâinile
stomatologului;• respecta regulile asepsiei în timpul orelor de primire a medicului
stomatolog;• respecta nişte măsuri speciale de igienă şi de organizare în cabinetul
stoma-tologic.

Tema 6
1. Instrumentarul rotativ din oțel.
Aceste aliaje contin mai putin de 21% carbon.

Avantaje: sunt mai rezistente decat instrumentele din otel inoxidabil,

Dezavantaje: predispunerea coroziunii, deci nu pot fi resterilizate.

Instrumente din otel inoxidabil:

Sunt rezistente fata de coroziune:

Crom 8%, Nichel 18%, Carbon 0,12%

Avantaje: rezistenra la coroziune,

Dezavantaje: rigiditate, predispus fracturii, predispus distorsiunii, Exemple: K – file.

2. Instrumentarul rotativ din Ni-Ti: cu turație continuă

Ele sunt utilizate în piesele endodontice rotative reductoare cu

micromotoare endodontice speciale.

1. Sistemul Profile

2. “GT Rotary Files”

3. “System GT”

4. Sistemul endodontic “К3 Endo”

5. Sistemul “Pro Taper”

3. Sistemul Protaper,
Seria de bază a protaperelor includ 3 file-uri formatoare şi 3 file-uri de finisa-re:

• file auxiliar formator -( SX); se utilizează pentru crearea accesului în canalul

radicular

• două file-uri formatoare (S1 şi S2); S1 — pentru prepararea treimii superioare a

canalului, S2 — a treimii medii.

• trei file-uri de finisare (F1, F2 şi F3); sunt menite pentru formarea părţii apicale a
canalului, şi, de obicei, este necesar doar un file pentru finisare. El se alege
conform diametrului şi curburii canalului.

- au în secţiunea transversală o formă bombată cu 3 faţete care asigură o

flexibilitate şi soliditate mare, şi o rezistenţă minimă în timpul rotirii în canal.
- au un unghi de înclinare a faţetelor tăietoare şi a lungimii pasului de spirală,
care permanent variază. Aceasta permite de a înlătură eficace din canal
rumeguşul de dentină, prevenind blocarea file-ului.
- au vârful modificat, semiagresiv. Aceasta permite să pătrundă uşor în canal prin
stratul de ţesuturile moi, fără să traumeze pereţii canalului radicular.

4. Sistemul Profile,
- confecţionate dintr-un aliaj de nichel-titan ultraflexibil
- conicitatea profile-urilor constituie 0,4 sau 0,6 (4% — 6% ), adică dia-metrul
instrumentului se măreşte corespunzător cu 0,04 sau 0,06 mm.
 - În secţiunea transversală au caneluri în forma de “U”, care formează pe marginea
externă faţete plate. permite menţinerea instrumentului pe centrul canalului,
previne blocarea lui, asigură îndepărtarea rumeguşului dentinar şi a resturilor
pulpare
- sunt destinate pentru utilizarea piesei endodontice reductoare în unghi. Viteza
optimă de rotaţie este de 250 rot./min.

5. Sistemul Protaper Next,

Sistemul protaper next reprezinta o generatie mai avansata a precedentului sistem protaper.

- este realizat dintr-un aliaj de NiTi – M-wire.

- in sectiune transversala are o forma dreptunghiulara excentrica care permite file-
ului in interiorul canalului sa execute o miscare unica asemanatoare miscarii unui
sarpe si asigura mentinerea varfului instrumentului centrat in canal.
- rotirea sectiunii transversale ofera mai mult spatiu pentru acumularea si inlaturarea
detrisului dentinar.

Pentru a putea opera cu sistemul protaper Next avem nevoie de glide-path, realizat cu un k-
file Nr.10 si conicitate de 2%, apoi de crearea se continua crearea traseului de alunecare cu
un instrument proglider cu conicitate de 2%.

Din setul de instrumente Protaper Next sunt:

X1- conicitate de 4%

X2- conicitate de 6%

X3 – conicitate de 7%

La necesitate x4 si x5 cu conicitate de 6%

6. Sistemul cu mișcare reciprocă

- este un instrument cu miscare de reciprocitate care lărgeşte orificiul de intrare a
canalului,( crearea şi lărgirea accesului în canalele radiculare)
- are partea activă în forma de flacără cu patru margini [faţete] tăietoare, care se
îngustează spre vârful instrumentului.
- nu este deloc flexibil, de aceea se foloseşte numai în porţiunea dreaptă a canalelor.
- se foloseşte în piesa contra-unghi la o viteza de 800-1200 rotaţii/minut.
- are in componenta sa 3 lungimi de : 21, 25, 31 mm si lungimea partii active e de
16mm
 7. Sistemul WaveOne
Sistemul WaveOne are în componen ă trei freze disponibile în trei lungimi:21,25 i 31mm. si
sunt utilizate doar o singura data.
Pentru prelucrarea canalului este necesară o singura freză. Fiecare din cele trei freze
disponibile în sistem este utilizată în situații diferi.

- freza Small (21 mm și conicitate 6%) este indicată în canalele radiculare fine
- freza Primary ( 25 mm si conicitatea 8 %) este folosită în majoritatea canalelor
- freza Large 31( 31 mm si conicitatea 8%) este indicată în canalele cu diametru mare

8. Sistemul SAF (Self Adjusting File).

Sistemul SAF- este un file endodontic rotativ folosit pentru curatarea si modelarea canalelor radiculare,.

- partea activa a acestui ac este un cilindru elastic gaurit, fara nucleu metalic, cu aspectul unui
gratar cu pereti subtiri , cu un varf ascutit.
- este confectionat dintr-o plasa fina de sarma de 120 micrometri de aliaj NiTi si are o suprafata
abraziva.
- Forma ofera posibilitatea sa se adapteze perfect la forma canalului radicular atat longitudinal cat
si transversal. In final acesta permite obtinerea unui diametru mai mare a canalului radicualr.
- O alta proprietate importanta a sistemului SAF este irigareape tot parcursul procesului de largire

Sistemul SAF este alcatuit din 2 ace endodontice de NITi, disponibilie in 2 diametre:

de 1.5mm si lungimile de 21, 25, 31mm

si de 2.0mm cu lungimea de 21, 25 mm

pentru folosirea sistemului SAF avem nevoie de permeabilizarea initiala cu un k-file de 20 dupa ISO
pentru SAF de 1.5mm si un k-file de 35 pentru un SAF de 2.0mm.

9. Piese endodontice.

Frecvent în endodonţie se recurge la prelucrarea mecanică a canalelor radicu-

lare. Pentru aceasta sunt folosite nişte piese endodontice speciale care pot fi de
mai multe tipuri:
1. cu acţiune vibratorie;
1.1. cu acţiune vibratorie – sonice;
1.2. cu acţiune vibratorie – ultrasonice;
2. Mecanice.
2.1. rotative reductive 4-10: 1;
2.2. piese de mână cu mişcări de “du-te-vino” a instrumentului;
2.3. piese de mână cu mişcări rotative ale instrumentului - înainte-înapoi în
limitele a 90°

Tema 7
1. Definiția lungimii de lucru în canalul radicular, lungimii de
lucru a dintelui.
lungimea de lucru a rădăcinii-distanţa de la constricţia fiziologică până la
orificiul de intrare a canalului radicular

lungimea de lucru a dintelui — de la constricţia fi-ziologică a canalului radicular

până la marginea incizală sau masticatorie

Lungimea de lucru trebuie sa fie 1,5mm mai mica decat lungimea

radiologica a canalului radicular la indepartarea pulpei vitale, iar in caz de
periodontita-cu 1mm.

2. Metode de determinare a lungimii de lucru a canalului

radicular.
Metoda tactile,anatomica ,tabelare

 Metoda “conurilor de hartie”,

 Metoda radiologica,

 Metoda clinico-radiologica,

 Metoda Dieck,

 Metoda electrometrica.

3. Clasificare: metode radiologice și neradiologice.

Metoda tactile,anatomica ,tabelare

 Metoda “conurilor de hartie”,

 Metoda radiologica,

 Metoda clinico-radiologica,
  Metoda Dieck,

 Metoda electrometrica.

4. Lungimea calculată a dintelui și rădăcinii.

Metoda tabelara- cu ajutorul stoperului de cauciuc este fixata valoarea
lungimii medii a dintelui prelucrat. Daca dupa introducerea instrumentului
in canalul radicular, stoperul de cauciuc ajunge pana la marginea incizala
sau pana la partea masticatorie, atunci capatul instrumentului se afla la
nivelul orificiului apical.

Determinare lungimii se confirma obiectiv, prin metoda Rontgen sau

electrometrica.

Metoda anatomica- se orienteaza dupa raportul dintre lungimea coroanei si

lungimea radacinei este de 1:2/ la canin 1:2,5.

5. Metoda tactilă. Metoda radiologică.

Metoda tactila - simtul tactil este o varianta de evaluare a lungimii de
lucuru si se bazeaza pe masurarea lungimii instrumentului introdus pana la
intuirea constrictiei apicale prin senzatia de rezistenta in canalul radicular.
Metoda presupune sesizarea modificarilor de rezistenta a acului.

Metoda radiologica - Se bazeaza pe realizarea unei radiografii cu

introducerea in canalul radicular a unui instrument endodontic cu stopper,

 Instrumentul sa ajunga pananla apexul fiziologic (ace radiculare Miller),

 Lungimea canalului radiuclar este fixata pe instrument cu ajutorul

stopperului,

 Extragerea intrumentelor din canal si masurarea lungimii,

6. Metoda clinico-radiologică de determinare a lungimii de

lucru a canalului radicular.
Se bazeaza pe obtinerea conform lui Ingle date precise referitor la
localizarea zonei de jonctiune cemento-dentinare cu ajutorul unui cliseu
radiologic, cu un ac pentru diagnostic(cu stopper), introdus in canalul
radicular(pana la constrictia apicala).
  Acul diagnostic este retras din canalul radicular si se determina lungimea
de lucru cu scaderea 1mm (eroare tehnica radiologica specifica) din
lungimea acului masurata pe radiografie.

 Aceasta valoare devine reper pentru radiografia repetata, c/e va indica cu

precizie zona de constrictie apicala,

 Lungimea de lucru se masoara repetat,

 Cunoscand lungimea exacta (apex radiologic-1mm=lungimea de lucru),

ajustam ulterior acele endodontice.

7. Tehnică. Instrumentar în determinarea lungimii de lucru.

8. Procedeul Dieck.
Pentru a evita repetarea radiografieiin caz de:

*Prezenta unei deformari

*Alungiri puternice a imaginii

Se foloseste o singura radiografie cu o singura formula ”Legea proportionalitatii”.

!!!Lungimea reala a dintelui raportata (/) la lungimea aparenta a dintelui=lungimea

reala a acului /lungimea aparenta a acului.

D=A*d/a,unde

D-lungimea reala a dintelui,

A-lungimea reala a acului introdus in canal,

d-lungimea aparenta(pe radiografie) a dintelui,

a- lungimea aparenta(pe radiografie) a acului introdus in canal.

Tehnica:

# ac 10,20 K, cu stopper

# este introdus in canal la lungimea de lucru estimat,

# masurarea lungimii reale a acului si cea obtinuta pe radiografie,

 # calcularea lungimii reale a dintelui conform formulei Dieck.

9. Metode electronice. Avantaje, dezavantaje. Indicații.

Instrumentar. Aparataj.
Metoda electrometrica- determinarea lungimii de lucru cu ajutorului localizatoarelor electronice ale apex
locatorului.

!Principiul de functionare are la baza masurarea diferentei de impedanta (rezistenta electrica) electrica a
membranei mucoasei a cav. bucale si a tesutului dentar prin intermediul a doi electrozi:

Aparatul este conectat de un ac special (electrod negativ) care este introdus in canalul radicular, celalat
accesoriu(electrodul pasiv)-atasat la partile moi la nivelul buzei pentru a putea avea contact cu mucoasa
orala.

Impedimenta electrica a tesuturilor dintelui este cu mult mai mare decat a membranei mucoase a acavitatii
bucale. De accea fixarea electrozilor pe buza si in canalul radicular nu va ajunge la apex (nu intra in contact
cu periapexul tesuturilor periodontale). Ca urmare circuitul se inchide, ceea ce este insotit de un semnal
sonor.

Avantaje :

#fixarea lungimii de lucru,

#reducerea numarului de radiografii,

#apex locatorul comod, compact mai ales la dintii calcificati,

#posibilitatea localizarii fracturii radiculare sau a perforatillor radiculare si de

planseu.

Dezavantaje:

#tehnica laborioasa.

Aparataj:

#Root Zx, (producatori Morita corp)

#Justy II (producator Hayer Werken)

Indicatii utile:

#se recomanda o radiografie preliminara,

#irigare-uscare pentru a evita eronari,

#se evita contactul electrodului activ cu corpuri metalice,

#acul utilizat sa aiba un diametru corespunzator.

Tehnica:
#plasarea acului endo in canalul radicular (fixat prealabil de apex locator)

#acul va fi ghidat precaut spre apex, printr-o miscare du-te vina,

#pe masura apropierii instrumentului de apexul radicular, rezistenta electrica

(impedanta) se modifica, semnalul devine verde intermitent, sonor-intermitent.

#indicarea apexului are loc in momentul in care varful acului ajunge la orificiul

apical al canalului radicular, indicatorul luminos inceteaza de a mai clipi si indica

cifra „0”.

In cazul contactului instrumentul cu periapexul se aprinde lumina rosie, sunetul isi

schimba frecventa.

#Datele sunt verificate prin introducerea repetata a acului,

#Masurarea lungimii de lucru.

Tema 8

1. Modalitatea de manevrare a instrumentelor de canal.

Pentru largirea canalelor radiculare (shaping) se folosesc acele de canal care sunt care sunt manevrate de o anumita
maniera. De obicei acele manuale indeparteaza prin razuire dentina de pe peretii canalelor prin miscari de reaming
si pilire circumferintiala.

Reaming.

Rotatie la 90*

In sensul acelor de ceasornic

Urmata de retragere

Se utilizeaza ace Kerr de tip Burghiu (reamere) datorita unghiului dintre spire si axul lung al instrumentului.

Pilirea circumferențială.

i. Miscari du-te vina, amplitudine 2-3 mm,

ii. Apasind circular pe peretii canalului radicular si indepartand uniform dentina.
iii. Ace Kerr tip pila (file)
iv. Ace Hedstrom
v. Introducerea acului este pasiva
vi. Etragerea activa (timp in care se produce largirea propiu -zisa)
vii. Reintroducerea acului in canal se face de fiecare data in alt punct al circumferintei
acestuia,ptr realizarea actului de largire circulara.
viii. Preparatia va fi uniforma,cu o conicitate continua.
!Utilizarea cu presiune la nivelul curburii interne a canalului poate duce la:

#indepartarea curburii, (striping)

#perforatia liniara a peretelui respectiv (fenestrarea).

2. Modalitatea de lărgire manuală a canalelor.

# tehnica standartizata (conventionala), intrebarea nr.86

# tehnica telescoparii regresive (step-back) 87

# tehnica fortelor compensate (balanced force) 88

# tehnjca telescoparii progresive (step-down, crown-down) 89

# tehnica dublei telescopari, (duble flare)

# tehnica cilindrului apical.

3. Regulile pentru prelucrarea instrumentală a canalului radicular.

- inainte de prelucrarea instrumentala trebuie largit orificiul de intrare, atrinuindu-i o forma infudibulara
-este important de creat corect accesul catre orificiul de intrare a canalului radicular :regula ‘’4F’’:
instrumentul endo trebuie introdus in canal fara fortare si fara flexare
-inainte de prelucrarea mecanica a canalului radicular este obligatoriu de stabilit lungimea de lucru
-dupa determinarea lungimii de lucru a dintelui toate instr.trebuie folosite inlimitele ei. Prelucrarea excesiva
sau scoaterea instrumentului dupa foramenul apical reprezinta principala cauza a durerii postobturatorii
-pe de alta parte, daca in regiunea apexului vor ramane resturi pulpare sau rumegus dentinar dupa
prelucrarea cu instrumente endo, nu se va forma dentina in jurul obturatiei radiculare.
-fiecare instrument endo trbeuie studiat inainte de a fi inserat in canalul radicular. Daca se remarca rasucirea
spirelor de pe partea activa, instrumentul endo trebuie inlocuit spre evitarea fracturii
-instrumentele trebuie folosite intr-o consecutivitate stricta, respectand ordinea manipulatiilor, prevazuta de
tehnica de largire a canalului radicular aleasa
-in timpul efectuarii manipularilor endodontice nu trebuie aplicata o forta excesiva, fiindca aceasta poate
duce la deformarea si fracturarea instrum
-daca instrumentul s-a blocat totusi in canalul radicular, trebuie sa-l descarceram fara eforturi,rotindu-l
contrar acelor ceasornicului si sa-l extragem.
-in timpul largirii canalului cu ajutorul instrum manuale nu se folosesc multe rotiri. Miscarile se bazeaza pe
du-te-vino si de pilire
-in prelucrarea mecanica a canalelor radiculare se folosesc instrumente endo in asociere cu preparate pentru
lubrifierea si largirea chimica a canalului radicular (pe baza de EDTA) in forma de fluide si gelur, ceea ce
scade riscul blocarii si fracturarii instrum in canal radicular, precum si accelreaza lucrul
-Este categoric interzis de a lucra intr-un canal uscat!!!!
-pentru optimizarea curatirii sistemului de canale radiculare trebuie frecvent in procesul prelucrarii mecance
de irigat acesta cu solutii antiseptice, preferabil dupa folosirea fiecarui instrument.
 4. Reaming.
Reaming — reprezintă un lucru succesiv cu reamere şi K-file-uri în canalele
radiculare, prin rotirea şi extragerea lor.
Reaming.

Rotatie la 90*

In sensul acelor de ceasornic

Urmata de retragere

Se utilizeaza ace Kerr de tip Burghiu (reamere) datorita unghiului dintre spire si axul lung al instrumentului.

5. Pilirea circumferențială.
reprezintă un lucru cu ajutorul K- şi H-file-uri, raclarea dentinei de pe pereţii
canalului radicular fiind realizată prin mişcări “în sus - în jos” (fără rotire)
Pilirea circumferențială.

i. Miscari du-te vina, amplitudine 2-3 mm,

ii. Apasind circular pe peretii canalului radicular si indepartand uniform dentina.
iii. Ace Kerr tip pila (file)
iv. Ace Hedstrom
v. Introducerea acului este pasiva
vi. Etragerea activa (timp in care se produce largirea propiu -zisa)
vii. Reintroducerea acului in canal se face de fiecare data in alt punct al circumferintei
acestuia,ptr realizarea actului de largire circulara.
viii. Preparatia va fi uniforma,cu o conicitate continua.
!Utilizarea cu presiune la nivelul curburii interne a canalului poate duce la:

#indepartarea curburii, (striping)

6. Recapitularea.
Prelucrarea de control cu ultmul file apical (nr.25), pentru a netezi pragurile formate si a preveni obstruarea
apexului cu rumegus de dentina. Primul file, care a ajuns la apex, se numeste initial apical file(LAF), ultimul
file care, ajuns la apex, formeaza‚ ’stopul apical’’ se numeste apical master file (AMF), si ultimul file folosit cu
diametrul maxim la prelucrarea canalului – final file (FF)
Toate procedeele de preparare manuala a canalelor radiculare se utilizeaza aparte sau prin combinare la
diferite etape de tratamnet endodotic.
 7. Metoda lărgirii chimice a canalelor radiculare.
Introducerea in lumenul canalar a unei solutii de acid oarecare. Ca urmare are loc decalcifierea si ramolirea
dentinei parietale, ceea ce faciliteaza procesul instrumentarii ulterioare. Inainte de largirea chimica a
canalului radicular se recomanda de a neutraliza continutul acestuia: de indepartat, pe masura posibilitatii,
resturile pulpare si produsele alkaline (de ex. Hipocloridul de sodiu). Dupa uscarea cavitatii dintelui,cu
ajutorul pipetei sau a branselor pensei pe ostiumurile canalare se aplica o cantitate mica de solutie a unui
preparat oarecare,care este propulsat in canalul radicular cu ajutorul unui K-reamer sau K-file pe parcursul a
2-3 minute. Apoi se trece la largirea mecanica a canalelor radiculare cu ajutorul instrumentelor endodontice.
Actiunea chimica este alternata cu cea mecanica pana cand nu se obtine rezultatul necesar.

8. Preparate pentru lărgirea chimică a canalelor radiculare.

Solutie EDTA
‘’Largal Ultra’’(septodont)
‘’Edetat solution’’(Pierre Roland)
‘’Root Canal Enlarger ‘’(produits Dentaries S.A.)
‘’Chela-jen liquid’’(Alpha-beta medical supply Inc.)
‘’Endofree’’(dencare)
‘’R/K fluid pentru largirea chimica a canalelor radiculare’’(Denstal)
‘’Fluid pentru larfirea chimica a canalelor radiculare’’(Omega)
‘’Canal E”(Raduga P)

- Geluri pe baza de EDTA

‘’Canal+’’ (Septodont)
‘’File-Eze’’ (ultradent)
‘’Rc-prep » »(premier)
‘’Glyde’’(dentsply)

‘’Chela-jen Gel’’ (Alpha-beta medical supply Inc.

‘’R/K pentru largirea mecanica a canalelor radiculare’’(Dentstal)
‘’Channel-Dent.Gel pentru prelucrarea canalelor radiculare”
‘’Chanel Glyde’’(Raduga P).

9. Tehnicile de lărgire manuală.

Indicata in canale drepte,

 Se introduc acele pana la constrictia apicala,

 Prin rotatia reciproca a acului, lubrefiat in prealabil,
 Cu miscari de pilire circumferintiala sau cu miscari de rotatie de un sfert de cercsi
retragere (reaming), se abordeaza peretii pe toata lunmgimea de lucru.
 Acele cu marimea crescatoare, ex: N10, N15, N20, N25.
 Miscari de pilire se fac pe toti peretii canalului radicular, rezultand un canal in forma de
palnie cu peretii netezii, cu calibru minim la nivelul constrictiei apicale sic el maxim la
nivel coronar.
 Tratamentul se face sub irigare continua cu sol.de lavaj endodontic,
 Pentru a evita formarea de praguri este obligatorie permeabilizarea canalului radicular pe
toata lungimea de lucru, recapitularea cu acul initial,
 Indeparatarea detritusului dentinar remanent este necesar pentru a nu se compacta dentina
in canalul radicular si a avea riscul pierderii lungimii de lucru.
*in cazul canalelor cu sectiune ovala sau neuniforma, prin reaming nu se abordeaza
toti peretii radiculari, incercarea de a face un canal rotund duce la perforatii; in acest
caz se recurge la pilire circumferentiala.

10. Tehnica standardizată,

În cazul folosirii acestei tehnici aproape toate canalele radiculare trebuie să aiba în
secţiune transversală o formă cilindrică.

Scopul metodei — consecutivitatea preparării canalelor radiculare folosind in-

strumente cu diametrul crescând succesiv până la mărimea necesară.

Etapele de lucru:
• se măsoară lungimea de lucru a canalului;

• se introduce K-reamerul până se întâmpină o rezistenţă oarecare, apoi este rotit în

sensul acelor de ceasornic până la captarea dentinei, şi este extras din canal; apoi
reamerul este curăţit şi procedura se repetă până se ajunge la lungimea de lucru a
canalului radicular;

• procesul se repetă, fiind folosite reamere cu diametrul în creştere, până la re-

alizarea posibilităţii de preparare a apexului radicular cu un instrument de o mărime
oarecare (de exemplu, Nr.25).

• este creată o formă a canalului, identică cu ultimul reamer. După această de-vine
posibilă obturarea canalului

11. Tehnica step- back,

Primul ac- intial file

Ultimul master file

Instrumentele se aleg crescator iar lungimea de lucru scade cu un mm,

 Rtecomandata in canale curbe usor,spre moderate,

 Tehnica apico-coronara,
 Primul ac care se introduce pe toata lungimea de lucru-ac initial,
 Se efectueaza largirea in descrestere cu -1mm din lungime,
 Ultimul ac care s-a utilizat pe toata lungimea de lucru se numeste ac master apical(Master
File),
 Urmatoarele instrumente se aleg in ordine crescatoare, la fiecare ac superior cu o
diemnsiune,lungimea de lucru se scruteaza cu 1mm,
 Aceasta retragere se va face pana la 4-5 mm de stopul apical,
 Dupa fiecare ac se realizeaza controlul permeabiltatii pe toata lungimea de lucru a
canalului radicular,
 Aceasta manevra, numita recapitulare se face cu ac cu un numar inferior fata de cel
folosit pana se ajunge la Master File.
 Lavajele endodontice si recapitularea pe intreaga lungime de lucru,asigura
permeabilitatea canalului si previn blocajul apical,
 Ultimul ac patruns in canalul radicula este ac final.
Dupa un ac de

12. Tehnica step-back modificată,

Prepararea este completata in treimea apicala, si step-back incepe de la 2-3 mm mai sus de canal

13. Tehnica step-back pasivă,

Largirea graduala a radacinii dinspre treimea apicala spre cea coroanra, fara aplicarea de forta, prin rotatiii
de 1/8 spre ¼

Avantaje- reduce riscul obstructiei, bine de folosit cu un aparat ultra ultrasunet

 14. Tehnica balanced force,
v Se utilizeaza in tratamentul canalelor radiculare cu curbura accentuate,
- Acele pila cu varf netaietor (pile Flex-R), se introduce pe toata lungimea de lucru si se rotesc la 90*, in
sensual acelor de ceasornic, aplicandu-se o usoara presiune in directie apicala,
- Se pozitioneaza acul la nivelul constrictiei apicale,
- Pentru facilitarea patrunderii acelor pe canal se realizeaza largirea treimeii coronare (Gates-Glidden),
II A doua rotatie se face in sensul miscarii inverse de ceasornic de 180-270*

- 360* grade cu presiune in directive apicala.

- Acul se angajeaza in dentina, avand o actiune de taiere.
III Ultima miscare este din nou o rotatie in sensul miscarii de reaming, pentru a incarca detritusul dentinar,
care mai apoi va fi indepartat din canalul radicular.

- Tehnica permite largirea suficienta pana la nivelul constrictiei apicale a canalelor cu curbura accentuate.
Forta apicala “balansata” asupra instrumentului previne devierea de la geometria canalului, evitind
indepartarea curburilor sin iatrogeniilor, cum mar fi streppingul, fenestrarea.
- Avantaj: instrumente pana la ISO 45-80.

15. Tehnica step-down/crown-down (telescopării progresive),

Step-down- permite largirea de forma conica, telescopata a canalului radicular, prin utilizarea
instrumentarului in ordine descrescatoare a marimii (intrare – apex, folosind instrumentar de diametru mare-
mic)

- Se efectueaza mai intai permeabilizarea canalului radicular cu numarul: 08, 10, 15 si largirea
segmentului coronar cu Gates-Glidden,
- Se iriga abundant canalul,
- Dupa largirea canalului in doua treimi coronare, se utilizeaza ace din ce in ce mai mici ptr a patrunde in
zona apicala,
- Se introduce instrumentarul la interval de 1mm, din ce mai adinc, pan ace se atinge lungimea de lucru.
- Odontometria finala se face atunci cand instrumentarul a actionat in zona de 2-3mm distanta fata de
constrictia apicala.
- Avantajele:
- Inlaturarea cu prioritate a tesutului moale, necrotic, infectat in regiunea coronara, a canalului radicular la
inceputul tratamentului biomecanic, evitind pistonarea detritusului in zona periapicala,
- Reducerea extruziei apicale,
- Largirea coronara face ca intrumentele sa aiba mai putin contact cu peretii canalului in cele doua treimi
coronare,
- Instrumentarul poate fi manevrat cu mai multa precizie, calea de acces poate fi larga, acces rectiliniu,
Scade frecventa erorilor:

#prag,
#dilacerarea apicala,
# fenestrarea.
Creste eficienta lavajelor endodontice.

Crown-Down:
Prevede prelucrarea pe etape a canalului de la intrare spre apex cu schimbare succesiva a instrumentarului de
la mare spre mic.

- Determinarea lungimii de lucru cu 3mm pana la apexul radiologic al radacinei,

- Determinarea adincimei patrunderii instrumentului. Drept instrument optim este considerat file-ul de
nr.35 ptr prelucrarea treimei coronare si a celei medii (de la ½ pana la 2/3 din lungimea lui). Daca file-ul
nr.35 nu patrunde din start la adincimea necesara, canalul este initial largit cu instrumente
- Dupa introducerea instrumentului Nr.35 pana la prima rezistenta se efectueaza doua rotatii complete fara
presiune apicala.
- Se repeata prepararea cu un instrument de o marime mai mica pana la atingerea lungimii de lucru
provizorii a dintelui.
- Pe masura avansarii catre orificiul apicalse foloseste K-file de marime tot mai mici sim ai mici,
- Instrumentarul este introdus pana cand el nu va fi intim strans de catre peretii canalului radicular.
- Doar dupa aceasta ele este intors de doua ori fara presiune apicala, pentru a indeparta in acest loc
dentina.
- Dentina este retezata prin miscari rotative cu partea apicala a instrumentului endocanalar.

III. Determinarea lungimii de lucru definitive a dintelui cu ajutorul cliseului Rontgen.

IV. Repetarea etapelor descries anterior, cu isntrumentul Nr.40, pana la ajungerea la lungimea de lucru a
dintelui.

V. Repetarea etapelor pana cand canalul radicular nu va fi preparat pana la diametrul droit.

Respectarea cu marimea lungimii de lucru si micsorarea instrumentului.

Consideratii generale:

Dupa fiecare instrument se face irigarea pentru indeparatrea detritusului dentar,

Se face recapitularea cu ac manual dupa fiecare instrument rotative,

Frezele se introduce in rotatie in canal, iar rotatia trebuie sa fie de 300 rpm.

Nu se forteaza, iar daca freza nu mai inainteaza, se recapituleaza cu frecventa de dinainte.

16. Tehnica dublei telescopări (duble flare),

Prezinta combinarea tehnicii step down si step-back

Canalul se largeste dinspre coronar spre apical incepand cu instrumente groase in secventa ISO
descrescatoare, se insista pana cand lungimea de lucru este acccesata cu un ac subtire

Preevazarea in treimea coronara poate fi efectuata cu freze gates-gliden, se realizeaza instrumentarea zonei
apicale pana la diametrul dorit apoi se aplica tehnica step-back pentru a mari conicitatea canalului
Avantaje- combia telescoparea progresiva cu cea regresiva

Indeparta testutul de dentina moale ramolita din treimea apicala,

Inlaturam factorul mecanic din cele 2 treimi coronare

Pastram lungimea de lucru corecta si se realizeaza o preparatie apicala judicioasa

17. Tehnica cilindrului apical (apical box).

Aceasta tehnica este folosita pentru canalele care prezinta o dilatare in treimea apicala, intalinita la nivelul
incisivilor. Ea presupune ca preparatia optima ar fi in forma de cilindru in treimea apicala pentru o curatire
mai eficienta

Utilizam initial ace K-file prin miscari de pilire apoi prin reaming se conformeaza un stop apical. Se incepe
cu 08-20 si se continua 2-3 numere pana acele se introduc lejer in canalul radicualr

Cele 2 treimei coronare se prelucreaza cu h-file sau chiar cu freze de canal

Recapitularea se face prin miscari de reaming astfel ca preparatia sa aiba forma cilindrica cu un stop apical
la nivelul constrictiei apicale, ca avantaj este curatirea buna a treimii apicale

18. Prepararea ultrasonică a canalului radicular.

v prelucrării cu ultrasunet a canalului file-ul efectuează mişcări vibrato-

rii cu o frecvenţă 20.000-45.000 Hz, ceea ce depăşeşte limitile audibilităţii urechii
omului. Pentru prelucrarea ultrasonică a canalului radicular sunt folosite K-file-uri
speciale, piese speciale şi aparate speciale, care generează ultrasunet de joasă frec-
venţă. De cea mai largă răspândire în ţară se bucură aparatele ultrasonice “Piezon-
Master400” şi “MiniPiezon” (EMS), “Suprasson Р-МАХ” şi “Booster Р5” (Sate-
lec), “Cavitron SPS” (Dentsply).
Generarea oscilaţiilor ultrasonice pot fi realizate prin două metode: magnetos-
trictivă şi piezoelectrică

Piesa magnetostrictivă reprezintă un tub din metal fero-magnetic, care se află

într-un câmp magnetic de frecvenţă înaltă, sub acţiunea căruia tubul se dilată şi se
contractă, ceea ce face piesa să vibreze. În acest timp este generată o cantitate mare

78
de căldură, de aceea este necesară o răcire continuă cu apă: pe parcursul întregii
 proceduri prin piesă este trecută apă sau un alt fluid lavator, cum ar fi hipocloritul
de sodiu.

Piesele piezo-electrice, generarea oscilaţiilor ultrasonice care se produce

graţie capacităţii cristalelor anizotrope ale cuarţului de a modifica dimensiunea lon-
gitudinală sub acţiunea curentului electric alternativ. Partea activă a piesei produce
în acest caz mişcări oscilatorii cu o frecvenţă de până la 45 mii Hz. Oscilaţiile se
realizează într-un singur plan, cu degajare minimă de căldură, iar pentru răcire este
necesară o cantitate neînsemnată de apă.

19. Prepararea vibratorie a canalului radicular.

În piesele sonice file-ul efectuează mişcări vibratorii la frecvenţa de 1500-6500

Hz, care se află în limitile audibilităţii urechii omului. Undele acustice sunt trans-
mise de-a-lungul instrumentului endodontic. În locul contactului părţii active a in-
strumentului cu pereţii canalului au loc microdespicări [microexplozii] ale dentinei.

Odată cu lărgirea canalului este realizată deschiderea şi curăţirea canaliculilor den-

tinari, îndepărtarea parţială de pe peretele canalului a stratului “smear layer”.
Mişcă-
rile de “du-te-vino” ale acului în canal şi irigarea cu apă asigură curăţirea eficientă
a
lumenului canalului, eliminarea din canal a resturilor pulpare, a microorganismelor
şi a resturilor de dentină. Instrumentul endodontic nu se încălzeşte în procesul de
lucru, ceea ce permite efectuarea lucrului cu file-uluri uscate sau puţin umectate.

20. Tipurile de piese endodontice cu acţiune vibratorie.

Sonice si ultrasonice
21. Regulile lărgirii rotative.

Regulile lărgirii rotative.

• inspectarea initiala a canalului cu instrumentar manual,

• evaluarea anatomiei sistemului endodontic: curba simpla, curba dubla, ramificarea canalului principal,
portiunea comuna apicala a doua canale,

• accesul cu freza in canal in linie dreapta (preevazarea),

• masurarea calibrului apical,

• crearea manuala a traseului de alunecare,

• folosirea frezelor in ordine descrescatoare a conicitatii pentru evitarea blocarii,

• ajustarea cuplului de forta al motorului ptr fiecare tip de freza, conform indicatiilor producatorului,

• intrarea in canal cu freza in turatie,

• folosirea obligatorie a unui lubrifinat,

• folosirea pasiva a frezelor in canal timp scurt (6-7 secunde) cu presiune minimala (creion cu varf ascutit).

• respectarea urmatoarei secvente: dupa fiecare ac din canal: lavaj, verificarea manuala a permiabilitatii pina
la apex, repetarea lavajului.

• controlul vizual al freze iinainte si dupa folosire (renuntarea la frezele deteriorate)

• deplasarea permananenta a frezei in rotatie de-a lungul canalului

• retragerea imediata a frezei odata ce a atins LL

• respectarea stricta a protocolului de lucru recomandat de producator ptr fiecare sistem de freze

22.Tehnica hibridă de lărgire rotativă a canalelor radiculare.

Se recomanda ori de cate ori se considera prefigurarea unui risc crescut de fracturare a frezelor de niti in
cursul manevrarii lor in canale: unghi mare al curburii, raza mica a curburii