Lectia practică nr.

13

Tema: Tehnica obturării canalelor prin modelarea individuală a conului. Tehnica de

condensare laterală la rece şi cald. Magnificarea câmpului operator în endodontie, dispozitive
si caracteristicele lor.

Întrebări de verificare
1. Metode de obturare a canalelor radiculare. Clasificare.
2. Tehnica obturării canalelor prin modelarea individuală a conului.
Se utilizeaza pentru canale mai largi decat cel mai gros con standardizat de gutaperca.

Timpii operatori

 ramolirea simultana a mai multor conuri de gutaperca groase care se tin impreuna in
pensa dentara in flacara;
 rularea sub presiune intre doua pacute de sticla sterile a conurilor ramolite la flacara.
pana se obtine o masa omogena, cu o suprafata neteda, pe care nu se mai observa
goluri sau santuri care sa tradeze conturul conurilor componente initiale;
 modelarea ruloului de gutaperca intr-un con de grosime adecvata calibrului canalului;
 racirea in apa a conului astfel calibrat;
 verificarea clinica si radiologica a adaptarii conului in canalul radicular (conul
trebuie sa se fixeze prin frictiune la o distanta de 1-2 mm de apexul radiologic); cand
conul este prea subtire se impune indepartarea succesiva, prin tatonare, a portiunii de
la varf sau cand conul este prea gros se impune reluarea manevrelor de ramolire prin
incalzire si rulare intre placutelel de sticla pana la obtinerea calibrului corespunzator;
prin reajustare, conul de gutaperca individualizat devine de fapt din acest moment un
con principal (master); in utilizarea sa ulterioara (pentru obturarea canalului) se va
pleca de la acest principiu;
 pentru continuarea obturatiei de canal se impune aplicarea cu strictete a timpilor de
lucru corespunzatori urmatoarelor doua tehnici de obturatie de canal cu gutaperca:
a.)condensarea laterala la rece;
b.)condensarea laterala la cal.
3. Tehnica de condensare laterală la rece. Timpii operatori. Instrumente. Materiale.

Acesta tehnica urmareste obturarea intregului sistem endodontic de canale cu gutaperca si

ciment de sigilare, prin umplerea progresiva a spatiilor goale din jurul conului principal (master)
cu conuri accesorii de calibru mai mic, condensate lateral pe peretii canalului radicular.

conurile principale din gutaperca - au un calibru standardizat, ca si instrumentarul,

conform cu normele ISO;

conurile accesorii-  (fine, extrafine si medii) au forma mult mai conicizata, sunt
nestandardizate, iar calibrul lor variaza in functie de firma producatoare.

Condensarea laterala a ambelor tipuri de conuri posibila datorita compresibilitatii cunoscute a

gutapercii, se efectueaza cu instrumente endodontice speciale (spreadere).

Spreaderele

 au partea activa, sub forma conicizata, asemanatoare unei sonde endodontice, in timp
ce manerul este fie asemanator sondelor endodontice (hand spreader), fie acelor Kerr
(finger spreader);
 forma si calibrul lor corespund atat conurilor de gutaperca standardizate, cat si celor
nestandardizate;
 hand spreaderele au lungimea partii active de aproximativ 30mm, fiind recomandate
pentru condensarea laterala a conurilor accesorii de gutaperca nestandardizate, dat
fiind faptul ca acestea, spre deosebire de conurile standardizate, se apropie mai mult
de forma partii active a instrumentului;(fig.6)
 finger spreadere imaginate de Luks se prezinta sub forma unui set de 4 instrumente de
diverse calibre, au varful ascutit, si datorita dimensiunii lor reduse, spre deosebire de
 hand spreaderele, confera operatorului o mare sensibilitate tactila, permit rotirea cu
usurinta a spreaderului in jurul axului sau si permit indepartarea cu usurinta din canal
fara dislocarea gutapercii.

Avantajele tehnicii

 succes clinic pe timp indelungat;

 sigilare superioara obturatiilor prin cimentarea unui monocon.

Timpii operatori

1.Toaleta canalului

2.Uscarea canalulu

3.Proba spreaderului care impune:

 alegerea unui spreader al carui calibru trebuie sa-I permita sa ajunga de-a lungul
conului principal (master), pana la 1-2mm de con strictia apicala;
 in caz de nereusita se reia largirea segmentului apical pentru a permite introducerea
spreaderului pana la reperul apical corect;
 utilizarea de catre incepatori cu precadere a finger spreaderelor, intrucat presiunea
mult mai mica pe care acestea o dezvolta in timpul condensarii laterale a gutapercii
(comparativ cu hand spreaderele), reduce semnificativ pericolul fracturarii radiculare.

4.Alegerea conului principal de gutaperca

 acestea trebuie sa fie cu un numar mai mare decat calibrul celui mai gros instrument
cu care s-a largit canalul pe toata lungimea de lucru, pentru a se putea opri la
introducerea in canal la o distanta de 0,5-1mm de constrictia apicala;
 daca conurile alese nu opun o rezistenta certa la introducerea in canal, li se reteaza o
foarte scurta portiune de la varf, astfel incat sa se realizeze o cat mai buna sigilare si
sa se evite depasirea constrictiei apicale.in cursul sigilarii; Stock recomanda in acesta
faza un control radiologic in acesta faza;
 daca proba clinico-radiologica atesta patrunderea pe toata lungimea de lucru stabilita
prin odontometrie, fie se scurteaza conul prin taierea cu foafeca, a unui segment de la
varf de 2mm, fie se inlocuieste conul cu un con cu un numar mai mare; tot astfel,
pentru a atinge reperul dorit, conurile prea groase se inlocuiesc, prin tatonare, cu
unele mai subtiri.

5.Coafarea peretilor cavitatii cu ciment de sigilare

6.Coafarea conului cu ciment de sigilare

 si introducerea sa in canal pana la distanta de 0,5-1mm de constrictia apicala.

7.Introducerea spreaderului selectat in canal

 de-a lungul conului pe care il deplaseaza lateral, urmarindu-se o cat mai mare
apropiere de constrictia apicala (ideal 1-2mm) printr-o miscare combinata de usoara
presiune apicala si rotatie;
8.Mentinerea spreaderului in pozitia finala atinsa

 timp de 15-30 secunde care urmareste mentinerea unei presiuni continue care sa
invinga elasticitatea conului de gutaperca si care permite, prin deformarea realizata
de condensarea laterala, mularea acestuia pe peretele canalului;

9.Indepartarea spreaderului din canal

 spreaderul se indeparteaza prin miscari de rotatie reciproce, amplitudinea acestor

miscari fiind de aproximativ 30-40◦;

10.Introducerea imediata a unui con de gutaperca auxiliar

 varful conului auxiliar se coafazeaza cu ciment de sigilare si se introduce de-a lungul

conului principal, in spatiul ramas dupa indepartarea spreaderului; pentru obturarea
cat mai exacta se recomanda selectarea unor conuri auxiliare cat mai apropiate de
calibrul spreaderului sau putin mai mici- pentru usurarea introducerii in spatiul creat
prin condensarea laterala;

11.Reintroducerea spreaderului si condensarea laterala simultana a conului principal si

auxiliar;

12.Repetarea manevrelor

 manevrele descrise pentru conurile auxiliare se repeta pana la umplerea completa a

canalului care este sesizata prin imposibilitatea introducerii unui nou con auxiliar pe
o distanta de 2-3mm;

13.Indepartarea excesului de gutaperca

 excesul este indepartat prin sectionarea conurilor cu un fuloar incalzit la nivelul

orificiilor de emergenta a canalelor radiculare;

14.Condensarea finala ferma, verticala

 se executa cu ajutorul unui plugger la nivelul orificiului canalului radicular;

 Stock recomanda obturarea canalelor radiculare in ordinea urmatoare:
 canalele cu probleme, apoi cele accesibile largi;

 molarii superiori: mezio-vestibular, distovestibular, palatinal;

 molarii inferiori: meziovestibular, meziolingual, distal;
 daca se va aplica un pivot endodontic, lacasul pentru pivot se poate realiza in timpul
obturatiei, prin pastrarea unui spatiu de cel putin 4mm in portiune coronara a canalului,
obturat doar cu gutaperca;

15.Indepartarea cimentului de sigilare la monoradiculari

 cimentul se indeparteaza pana la un nivel situat imediat sub jonctiunea cemento-

adamantina, evitandu-se astfel colorarea dentinei (a dintelui) de care pot fi
responsabile aceste materiale;
 coafarea podelei camerei pulpare cu ciment de sigilare la pluriradiculari
  operatia de coafare este urmata de condensarea la cald de gutaperca peste stratul de
ciment pentru sigilarea canalelor accesorii care fac legatura cu zona furcatiei

4. Tehnica de condensare laterală la cald. Timpii operatori. Instrumente. Materiale.

Eficienta tehnicii este superioara condensarii la rece si poate fi utilizata si in refacerile

obturatiilor radiculare cu gutaperca, cand radiografia postoperatorie arata spatii libere sau o
densitate necorespunzatoare a obturatiei in 2/3 coronare dupa condensarea la rece.

Pentru realizarea acestei tehnici de obturare este necesar un spreader special pentru priza palmara care
nu se decaleste in urma incalzirii si raciri repetate sau eventual un spreader electric - tip Endotec care
atinge o temperatura de 155 grade in cca.21s si care se raceste ulterior foarte repede. Racirea rapida a
spreaderului electric favorizeaza extragerea instrumentului din canal, fara antrenarea masei de gutaperca.

Tehnica

 se parcurg etapele condensarii la rece, dar condensarea laterala a conurilor se realizeaza

cu un spreader special incalzit la flacara sau cu un spreader elecric (Endotec);
 la miscarle continui de rotatie in condensare li se asociaza si miscari verticale care previn
aderarea gutapercii la instrument si dislocarea ei la extragerea acestuia;
 dupa condensarea cu spreaderul incalzit se introduce un spreader normal (rece) in canal si
se realizeaza spatiul pentru conurile auxiliare in maniera similara condensarii “la rece”;
 secventele de condensare se repeta pana la obturarea completa a canalului;
 finalizarea se face in mod similar tehnicii “la rece”.
5. Magnificarea câmpului operator în endodontie, dispozitive si caracteristicele lor.

 Magnificarea câmpului operator cu ajutorul microscopului endodontic

 Iluminarea cu lumină puternică de la sursă LED
 Izolarea câmpului operator cu sisteme de digă
 Lungimea canalelor determinată electronic cu ajutorul locatoarelor de apex
 Prepararea canalelor radiculare cu sisteme rotative, controlul turaţiei şi torcului
 Realizarea de irigaţii cu Hipoclorit de Sodiu 5%, EDTA 17%, ser fiziologic
 Obturarea canalelor prin Downpack şi Backfilling
 Control radiologic digital pe parcursul tratamentului endodontic

Beneficiile realizării tratamentelor sub control microscopic:

 Se pot depista canale suplimentare
 Măreşte imaginea câmpului operator până la 24 de ori
 Economie de bani pe termen lung, având şanse de succes mai mari
 Creşte precizia tratamentului şi implicit rata de succes pe termen lung
 Se poate verifica curăţarea canalelor, identifica mai uşor instrumentele fracturate,
perforațiile