1.

Soluții de lavaj: EDTA

- proprieteti chelatoare - indeparteaza DDR prin solubilizarea componentei anorganice

- efect antibacterian indirect
- previne cresterea fungilor
- rol de inmuiere a dentinei pentru usurarea preparatiei (capacitate de demineralizare pe 20-50
micrometri)
-se poate utiliza sub forma de gel sau solutie apoasa 17%
- alternarea solutiilor in secventa EDTA-NaOCl-EDTA mai eficienta in indeparterea DDR decat
NaOCl- EDTA-NaOCl, care poate produce eroziune dentinara

2. Soluții de lavaj: soluții iodurate

 actiune pe E. faecalis
 in practica, se foloseste o concentratie de 5% iodura in iodura de potasiu, sub forma de solutie
Churchill (iod, iodura de potasiu, apa distilata, etanol)
 DDR poate scadea eficienta irigantului (se prefera irigarea dupa indepartarea DDR)
 unii pacienti pot fi alergici la iod

3. Soluții de lavaj: Digluconatul de clorhexidină

- spectru larg si toxicitate scazuta

- folosit mai des in retratament, ca irigant si ca medicament intracanalar
- eficienta crescuta fata de C. albicans si E. faecalis
- dezavantaje: incapacitatea de a dizolva tesuturile si ineficienta de a indeparta DDR; de aceea se
combina CHX cu hipoclorit (CHX 2%, NaOCl 2,5%)
- eficient in irigatia finala cand peretii canalului sunt deja debridati

4. Soluții de lavaj: MTAD

- contine tetraciclina, acid acetic si detergent

- elimina E. faecalis
- indeparteaza DDR, fara efecte nocive asupra dentinei (spre deosebire de combinatia NaOCl 5,25% si
EDTA 17%)
- producatorul recomanda irigarea finala pentru 5 minute

5. Soluții de lavaj: acidul citric

Soluţia de acidul citric se găsește sub diferite concentraţii. Are eficienţă maximă chelatoare la pH-1,2.
Concentraţiile crescute de 25-50% au o eficienţă mai mare comparativ cu EDTA-ul. Concentraţia de
10% este cea mai folosită în practică, având un pH aproape neutru

6. Tehnici și protocoale de lavaj.

- Timpul 30 minute (dinte vital) si 45 minute (dinte devital), reinnoire din 5 in 5 minute
- Frecventa - la fiecare ac nou se reinoste irigantul
- Cantitatea - 1-2 ml la fiecare irigare
- Temperatura- cresterea temperaturii la 50°C pentru NaOCl ii creste activitatea
 - Activarea prin instrumentare manuala dar si prin utilizarea microperiutelor, US, EndoActivator,
Vibring, plastic endo file (Castellucci recomandand 1 minut pentru EDTA si 3 minute pentru
NaOCl de activare US)

7. Cerințele și funcțiile iriganților.

- Sa dizolve materialul organic

- Sa dizolve materialul anaorganic
- Lubrifierea canalelelor
- Capacitate de penetrare crescuta
- Antimicrobian
- Biocompatibilitate fata de tesuturile periapicale
- Sa nu coloreze dintele
- Sa nu scada rezistenta dintelui
- Sa prezinte un cost scazut si available
- Sa nu fie toxic si periculos pentru pacient cit si pentru medic

8. Alegerea soluțiilor de lavaj.

Au fost propuse multe solutii pentru lavaj fara a se ajunge la cea ideala pina In prezent. Cel mai frecvent
folositi iriganti sunt:

- Hipoclorid de sodiu
- Gluconatul de clorhexidină
- Acidul etilendiaminotetraacetic EDTA
- Acidul citric
- MTAD amestec de tetraciclină si solutie dezinfectanta

9. Irigare ultrasonică.

Acţiunea se face cu un căpăcel cu ultrasunet îmbrăcat în cauciuc, ce se aplică pe dinte. In căpăcelul de

cauciuc sunt două orificii în care sunt fixate două canule: în una se introduce sol. 2% iod, iar din cealaltă se
elimină bule de aer. După umplerea căpăcelului cu medicament ce conectează aparatul de ultrasunet în
regim pulsatil cu puterea de emisie 0,2 V/cm timp de 1 min.
După procedură în cavitate se aplică pansament steril şi se aplică obturaţie provizorie.
Numărul procedurilor depinde de forma periodontitei: fibroasă - 1-2 proceduri, granulantă, granulomatoasă
2-3, apoi canalele se obturează după indicaţii.

10. Soluții moderne de irigare.

12. Metode de irigare.

- clasic cu ajutorul unei seringi (de obicei de 5ml) si cu un ac (obisnuit/endodontic ). In functie de

3 parametri (capacitatea de distribuire a unei cantitati de irigant necesara dezinfectiei si irigarii
portiunei apicale a canalului precum si riscul de a impinge irigantul dincolo de apex si presiunea
fata de peretii laterali ai canalului) s-au conceput mai multe tipuri de designuri ale varfurilor
acelor endodontice (2 variante : cu varf deschis: plat, bizotat si notched si variant cu varf
inchis:cu o fanta lateral,cu 2 fante laterale si cu mai multe orificii), astfel ca un ac special trebuie
sa fie flexibil, cu varf bont, cu o fanta laterala, cu diametru mai mic decat al canalului, care se va
introduce pana in 1/3 apicala, la aproximativ 2-3 mm de apex. Injectarea de va face fara presiune,
in continua miscare si sub izolare cu diga si aspiratie corespunzatoare.
- modern s-au inventat sisteme care potenteaza activitatea irigantului dar si introduc irigant cu
reducerea riscului de depasire a apexului de catre irigant :EndoVac,RinsEndo.
 13. Endovac.

Sistemul EndoVac de irigare cu presiune negativa asupra apexului ofera o metoda unica si sigura de irigare a
canalului radicular in timpul tratamentului. Spre deosebire de sistemele cu presiune pozitiva care folosesc
canule sau ace cu orificiu lateral pentru irigarea canalului, sistemul EndoVac  este cu adevarat un sistem de
presiune negativa care duce solutia de irigare in zona apicala si o  evacueaza. Deoarece presiunea care
ajunge la apex este negativa, solutiile de irigare sunt absorbite de la apex, eliminand astfel riscul unui
accident de irigare. Sistemul brevetat este compus din trei parti: varful de irigare (MDT), care permite
irigarea abundenta si evacuarea simultana fara varsare in gura pacientului; macrocanula care indeparteaza
reziduurile grosiere ramase in canal in urma instrumentarii; si microcanula care indeparteaza reziduurile
microscopice la 1mm de apex prin 12 orificii microscopice efectuate de un laser. 

14. Medicamente intracanalare.

- Hidroxidul de calciu are avantajul de a fi activ o perioada mai lunga de timp eliberand in continuu
anumiti ioni (se numesc ioni OH) care au un foarte eficient efect antimicrobian. Pastele se aplica pe
canalele radiculare cu ajutorul acelor Lentulo, similar materialelor pentru obturatia de canal

Nespecifice:

Preparate ce contin oxigen: Peroxid de hidrogen

Preparate halogene: Preparate ce contin clor (Cloramina, Hipoclorid de sodiu)

Preparate ce contin IOD: Iodinol Iodonat

Preparate Nitrofuranice: Solutie de Furacilina 0.5

Compusi cuaternari de amoniu: Soll apoasa de decamina 0.1

DMSO (Dimexid, Dimetilsulfooxid)

Enzime proteolitice: Chemopsină, Tripsină

Enzime de origine proteică: Sol 0.1 Lizocim

Ortofen (Diclofenac-Natrium)

Antiseptic de origine vegetală: Frunze de eucalipt, Pojarniță

Specifice:

Remedii antibacteriene: Metronidazol

Antibiotici și combinațiile lor cu enzime proteolitice: Septomixine forte

Speicale: Complexoane: Solutii, geluri EDTA, acid citric, Acid propionic

Lucrare practica nr 11

MATERIALE DE OBTURATIE.A CANALULUI RADICULAR.

1)MATERIALELE DE OBTURATIE.

Sunt materiale pt:

 1.-inchiderea ermetica a canalelor pe toata lungimea si latimea lor pana la apex pentru evitarea
infectarii parodontiului apical.

2.-blocarea germenilor microbieni in canaliculele dentinare pentru a le inhiba dezvoltarea.

3.-asigurarea vindecarii bontului apical prin cicatrizare cementoida sau neodentinogenetica.

2.Clasificarea si cerintele materialelor de obturatie

Cerinte:a.)-sa se prepare simplu

b.)-sa fie usor de manipulat

c.)-sa se poata dezobtura usor daca est e necesar

d.)-sa inchida etans canalul radicular necesitand a fi:

-fluid pentru a patrunde in toate anfractuozitatile

-sa nu sufere variatii dimensionale in timp

-sa fie impenetrabil pentru microorganisme

-sa nu se dizolve in saliva sau secretii

-sa nu se resoarba in canal

e.)-sa fie radioopac pentru a se putea verifica radiologic corectitudinea obturatiei

f.)-sa aiba o culoare diferita de a dentinei pentru a putea fi vizualizat la eventuala dezobturare

g.)-sa nu coloreze dintele si sa fie histofil pentru tesuturile periapicale

h.)-sa fie bacteriostatic

i.)-sa se poata steriliza si mentine steril

j.)-timpul de priza sa fie convenabil

k.)-sa nu provoace raspuns imunologic

l.)-sa nu fie mutagen sau cancerigen.

Clasificarea materialelor de obturatie de canal.Dupa starea fizica in momentul introducerii in

canal si starea fizica in care se mentin, materialele de obturatie de canal se pot clasifica astfel :

A.Materiale semisolide - pastele care se impart in :

1.-Paste care se intaresc in canal cum ar fi :

a.)-materiale din grupa eugenatului de Zn:EUGEDENT,ENDOMETAZONA

b.)-cimentul fosfat de Zn:EUGEDENT V,ENDOBTUR,CARIOSAN

c.)-materiale derivate de la gutaperca

 d.)-bachelitele

e.)-materiale pe baza de rasini epoxidice:AH-24,TERMASI,AH

f.)-materiale pe baza de Ca(OH)2:BIOCALEX,ENDOFLAX

2.-Paste care raman moi in canal si care pot fi :

a.)-cu actiune antiseptica indelungata: pasta iodoformata, Rockle's, Gysy, etc.

b.)-cu actiune biologica: paste pe baza de Ca(OH)2 .

B.Materiale solide

Sunt reprezentate de conurile endodontice, care pot fi:

a.)-conuri de gutaperca

b.)-conuri de argint

c.)-conuri din rasini sintetice

MATERIALE MODERNE:

1SEALER-TO SEAL,a ermetiza,subtsantele sunt ermetizate

2.FILLER-to fill,a umple a obtura,subst.care umple lumenul canalului.

3)Materiale solide:gutaperca

Acestea au forma de prezentare comerciala ca si conuri calibrate, cu dimensiuni si grosimi

corespunzatoare instrumentarului folosit pentru largirea canalelor radiculare.

Dupa materialul din care sunt confectionate ele pot fi:

1.Conuri de gutaperca

Sunt cele mai frecvente, avand in compozitie:

-gutaperca,

-ZnO,

-sulfat Ba,

-ceara,

-oxizi metalici (culoarea alba sau roz).

Avantajele acestora sunt:

-imbunatatirea etanseitatii obturatiei

-sunt ne rezorbabile
 -impenetrabile pentru saliva, secretii, germeni microbieni

-au calitati radioopace

-sunt usor de dezobturat.

Indicatii:

-in obturatiile mixte de canal ( paste + con gutaperca)

-in metodele condensarii verticale si laterale ale gutapercii.

2.Conurile de argint

Contin:

-99,8 % argint si

-0,2% cupru + crom

Calitati :

-au mare flexibilitate

-au efecte antiseptice si oligodinamice prin afinitatea Ag pentru gruparile tiolice din aminoacizi,
acesta denaturand metabolismul proteic microbian.

Defecte:

-greu de dezobturat

-depasirile de apex sunt iritante pentru parodontiul apical

-in timpul obturatiei se fac Rx repetate pentru controlul corectitudinii obturatiei.

Indicatii de aplicare la:

-dintii cu radacini complet formate

-premolarul I superior pentru ca are foramenul apical rotund

-radacinile vestibulare ale molarilor superiori

-radacinile meziale ale molarilor inferiori.

3.Conurile de rasini sintetice cum ar fi:

-rasinile epoxidice,

-acrilice,

-din nailon,

-poliesteri,
 -teflon.

Nu prea se mai folosesc pentru ca nu sunt radio-opace si se pot solubiliza in unele componente
ale pastelor de obturare

Cauciucul se solidifica dupa procesul de vulcanizare- incalzirea polimerului in prezenta sulfului.

Gutaperca este un material plastic care se ramoleste la 60-65 grade C si se topeste la 100 grade C. Ea nu
poate fi sterilizata prin incalzire.Dezinfectarea conurilor se face in sol. Hipoclorid de sodium 5%.

Materiale din care se confectioneaza conurile sunt:

-alfa gutaperca 20%
-oxid de Zn
-ceara sau rasina
-sulfati de metale
-coloranti biologici, antioxidanti

Principala forma de folosire a gutapercii este conul.

Avantajele:
-imbunatatesc etanseitatea sigilarii con.
-insolubile
-inertie chimica
-radioopacitate
-plasticitate
-cedeaza usor dezobturarii
-lipsa toxicitatii si iritatiei
-asigura o obturatie indelungata

Cateva metode de obturare cu gutaperca:

-cu pasta si master con
-condensare vertical
-condensare lateral a gutapercii la rece sau la cald

4. SIGILANTII: pe baza de oxid de zn si eugenol

Acestea blocheaza bacteriile si nu se reduce in volum, ceea ce este o caracteristica pozitiva:
Proprietati negative: solubilitate in lichidul tisular , toxicitate , actiune alergica
Pe de alta parte , eugenolul prezinta un effect antibacterial temporar. Compozitia : oxid de ZN -42%, rasina
stabilita – 27%, subcarbonat de bismuth -15%, sulfat de bariu – 15% , barat de sodium anhidric 1%,
eugenol.
Reprezentanti: Tubliseal, Spad , endomethason, nogemol, RC-2B

5. Sigilantii pe baza de mineral trioxide aggregate

Sigilantul prezinta bioactivitate adecvata pt MTA , Biocompatibilitate si bioactivitate crescuta. Are
proprietatea de a spori proliferarea fibroblastelor lig parodontal, de a induce diferentierea osteoblastelor si de
a stimula mineralizarea celulelor pulpei dentare.

6. Materiale pe baza de rasini epoxide.

Din acest grup fac parte : AH-26,Thermoseal. AH+, ondodent.
Sunt preparate pe baza de polimeri epoxido- aminici cu adaugare de umpluturi radioopace. Ele reprezinta un
system de tip praf-pasta sau pasta-pasta , care se intaresc dupa amestecarea componentelor. Mat acestui
grup sunt endoermetice (Sealere) si trebuie folosite doar in combinative cu material semi-solide adica conuri
de gutaperca.
Caracteristice:
-proprietati bune de manipulare ( sunt plastic, usor de introdus in canal)
-timp indelungat de prize (6-36 ore)
- sunt inerte fata de tes periodontiului
-sunt stabile in canal, rezistente la umiditate
-sunt termorezistente, fapt ce ofera posibilitatea utilizarii acestui mat impreuna cu gutaperca
-sunt radioopace
-pret inalt, posibilitatea perturbarii aderentei marginale

Tema Nr 12.
Obturarea canalelor radiculare cu diferite materiale
1. Obturarea radiculară. Importanța obt. de canal
Succesul tratamentului endodontic depinde de :
 Diagnosticul anatomo-clinic
 Planul de tratament
 Cunoașterea morfologiei sistemului endodontic
 Evidarea și lărgirea canalului
 Tratamentul antimicrobian
 Obtutarea canalului
 Restaurarea corono-radiculară
Limita apicală a obturației de canal la 0-2 mm de apexul radiologic, densitatea și omogenitatea sa
radiologică egalitatea etanșeizării asigurate de obturația coronară față de fenomenul de microinfiltrație
marginală întreținut de mediul salivar și microbian oral.
Obiectivele obt. de canal:
 Împiedicarea accesului fluidelor și microfloreiorale în țesuturile periapicale
 Împiedicarea accesului în canalele radiculare pe cale retrogradă a fluidelor periapicale sau se
constituie într-o sursă nutritivă pentru biofilmele intraradiculare restante
 Blocarea microorganismelor restante în și prin materialulde obturație împiedicînd acțiunea patogenă
asupra paradonțiului apical.
2. Momentul optim al oburării de canal
Se decide în funcție de statusul bacteriologic al canalului, respectiv canal steril sau îngustat.
În inflamațiile pulpare ireversibile obturația de canal se indică în aceeați ședință cu exterparea vitală
deoarece contaminarea bacteriană dacă există cum este cazul pulpitelor acute purulente sau a pulpitelor
cronice închise, are loc îndepărtarea țesutului pulpar, efectul antiseptic al lavajelor abundente cu
hipoclorit de sodiu , parte integrantă a tratamentului chemo-mecanic de canal.
În canalele îngustate lipsite de fenomene de acutizare(gangrene, paradontite apicale cronice), momentul
obt. de canal depinde de:
 Finalizarea corectă a tratamentului chemo-mecanic de canal (evidare, lărgire tridimesională,
lavaj endodontic și dezinfecție)
 Schema de tratament într-o singură ședință sau în două ședințe, impusă de necesitatea
aplicării unui pansament endodontic antiseptic (hidroid de calciu)
 Obținerea unui canal lipsit de secreții
 Dificultatea cazului care nu permite finalizarea tratamentului într-o singură ședință
 Starea generală a pacientului care necesită ședințe multiple (boli generale,oboseală)
În cazul paradontitelor apicale acute se recomandă temporizarea obturație de canal.
3. Limita apicală a obt. de canal
În endodonția modernă obt. de canal trebuie să ajungă pînă la limita apicală a tratamentului chemomecanic
reprezentată de lungimea de lucru:
94% (între 0-2 mm de apexul radiologic)
76% (depășirea apexului radiologic)
68% (distanța mai mare de 2 mm de apexul radiologic)
Limita de 0,5 mm față de apexul radiologic ar fi un golud standart fiecare scurtate cîte 1mm a obt. de canal
față de acest reper ducînd la o reducere a succesului terapeutic.
4. Tehnici de obturare radiculară:
Pentru obturarea can. sunt aplicate următoarele metode:
Metode de obturare cu paste sau ciment:
a. Tehnica conului central
 b. Metoda de obturare cu paste și cîteva conuri de gutaperca:
 Condensare laterală
 Condensare verticală
c. Metoda de obturare cu gutaperca încălzită în afara canalului radicular : sistemul Termofille și
sistemul de injectare Obtura 2
d. Metoda de obturare cu gutaperca la rece, rămolită chimic(se bazează pe utilizarea în calitate de
solvent a cloroformului sau a înlocuitorilor lui – uleiuri de eucalipt, galotam)
e. Metoda de obturare prin condensare termomecanică:
 Umplerea termoplastică
 Condensarea ultrasonică

5.Clasificarea tehniclor de obturare radiculară .

Metodele de obturare a canalelor radiculare:

1. Metoda de obturare cu paste sau ciment
2. Tehnica conului central

3. Metoda de obturare cu paste si cateva conuri de gutaperca:

 Condensare laterala
 Condensare verticala
4. Metode de obturare cu gutaperca incalzita in afara canalului radicular:
 Sistemul Thermafille
 Sistemul de injectare Obtura 2
5. Metoda de obturare cu gutaperca la rece, ramolita chimic (se bazeaza pe utilizarea in calitate de
solvent a cloroformului sau a inlocuitorilor lui- uleiului de Eucalipt, galotan)
6. Metoda de obturare prin condensare termomecanica:
 Umplerea termoplastica
 Condensarea laterala
Instrumentele folosite la obturarea canalelor:
 Pluger
 Spreader
 Ace lentulo

6.Tehnica obturaţiei cu un singur con. Timpii operatori. Instrumentar, materiale.

Aceasta metoda se utilizeaza cind canalul e pregatit prin metoda obisnuita si forma lui corespunde formei
ultimului instrument utilizat pentru prelucrare.

Esenta metodei consta in introducerea in canal a conului de gutaperca impreuna cu sealer, corespunzator cu
sectiunea canalului, pentru realizarea unei obturatii depline a canalului. Pe portiunile canalului, unde conul
nu se atinge de pereti, e introdus sealerul.

Conul de gutaperca ales trebue sa corespunda marimii si lungimii de lucru a ultimului instrument, utilizat
pentru prelucrarea canalului. Localizarea corecta a conului in canal se controleaza prin radiografie.

Apoi cu un file sau cu un ac Lentullo, sealerul se aplica pe con sau nemijlocit pe peretii canalului.

Dupa controlul radiologic final surplusul de gutaperca se topeste la orificiul de intrare a canalului cu un
instrument incalzit, iar surplusul de sealer din partea coronara se indeparteaza.

Din neajunsurile metodei fac parte:

-lipsa condensarii adecvate a materialului in timpul obturatiei, ce duce la implerea insuficienta a

neregularitatilor care se intilnesc pe peretii canalului
- in canalele a caror forma nu corespunde intocmai formei conului stardart de gutaperca, se contine un
surplus de sealer, ce poate duce la formarea porilor pe suprafata sealerului, mai ales in treimea medie si cea
coronara a canalului, precum si la adeziunea slaba a materialului fata de peretii canalului, ca urmare a tasarii
produse pe parcursul prizei

7.Tehnica condensării laterale la rece. Timpii operatori. Instrumentar, materiale.

Condensarea laterala a gutapercii trebuie efectuata atunci cand prelucrarea canalului radicular s-a facut dupa
metoda step-back sau alta similara.
Scopul condensarii laterale este de-a atinge o densitate inalta a obturatiei radiculare la utilizarea cantitatii
maxime de gutaperca (filler) si a cantitatii minime de sealer.
Etapele de obturare a canalelor prin metoda condensarii laterale a gutapercii la rece:
Nr Succesiunea Mijloace si metodici
afectiunilor
1 Prelucrarea mecanica a Instrumente endodontice de 4 marimi, dar nu mai mici de marimea 30 cu lungime
canalului radicular corespunzatoare. Antiseptice, preparate pentru largirea chimica a canalelor radicu
(lubrifiante). Dupa prelucrarea mecanica a canalului radicular ultimul instrument
mai mic decat marimea 30) trebuie sa treaca liber pana la foramenul apical, fara sa
intalneasca obstacole. Canalul radicular este format de o forma conica cu prag in
partea apicala
2 Prelucrarea canalului cu Seringa endodontica, ace radiculare, vata, pivoturi de hartie. Dupa prelucrarea
antiseptice, uscarea medicamentoasa si uscare canalul este uscat, secretii din canal nu-s
3 Alegerea conului primar Conuri de gutaperca, standartizate de la marimea 15 pana la 140. Conul este ales a
de gutaperca ca marimea lui sa corespunda marimii principalului file de lucru apical. Conul treb
sa se termine cu 0,5-1 mm mai sus de apexul fiziologic si se efectueaza o radiogra
Daca conul primar este corect introdus, pe radiografie va fi decelat ca proiectia lu
va ajunge la 0,5-1 mm de apexul radiologic al dintelui

4 Aplicarea pe peretii Ac lentulo, ac radicular, file sau pivot de hartie, pasta

canalului radicular uscat
a sealer-ului preparat
5 Aplicarea pe varful
conului primar a unei
cantitati de sealer si
introducerea conului in
canal
6 Condensarea conului
7 Introducerea si
condensarea conurilor
auxiliare de gutaperca
Conul primar de gutaperca, pasta. Conul este introdus in canal, neajungand cu 0,5
mm pana la lungimea de lucru a dintelui
Spreaderul este egal ca marime cu conul primar de gutaperca sau de o marime ma
mica. Conul primar este presat strans cu spreaderul lateral de un perete al canalulu
Conuri auxiliare de gutaperca, produse de 5 marimi: Xx-fine, x-fine, fine, medium
large. Pe varful conului auxiliar care corespunde marimii spreaderului, se ia preala
sealer si in spatiul creat de spreader in canal se introduce imediat dupa retragerea
conul respectiv de gutaperca. Conurile auxiliare sunt introduse, pana cand spreade
inceteaza de a mai patrunde in canal. Aceasta procedura se repeta, pana cand urma
con nu va patrunde in canal mai putin de 3 mm, dupa aceasta fiind efectuata o
radiografie de control

8 Topirea (indepartarea,
retezarea) surplusului de
gutaperca
9 Pregatirea cavitatii,
restaurarea partii pierdute
a coroanei dentare
Excavator, plugger, spirtiera. Surplusul de gutaperca din regiunea orificiilor de int
a canalului sunt topite cu un plugger sferic sau cu un excavator incalzit
Instrumente si materiale necesare pentru restaurarea formei anatomice a dintelui.
Materialel sunt utilizate conform indicatiilor in dependenta de apartenenta de grup
defectului dintelui
 8.Tehnica condensării verticale. Timpii operatori. Instrumentar, materiale.

Conform acestei metode conul primar de gutaperca este surtat pana la nivelul orificiului de intrare in canal,
incalzit si condensat cu un plugger incalzit in directie apicala. Spatiul format in urma condensarii este
umplut cu bucatele mici de gutaperca, care deasemenea sunt incalzite si condensate. In acest caz este
realizata umplerea maxima a canalului cu gutaperca, fiind folosita o
Nr. Etape
1 Uscarea canalului cu un con de hartie si verificarea orificiului apical cu ajutorul instrumentului, care are o
marime mai mica decat ultimul file apical
2 Ajustarea conului pana la orificiul radiologic (umplerea intregii lungimi de lucru) si retezarea capatului gros
3 Indepartarea conului si retezarea 0,5-1,0 mm din apex. Insertia repetata si verificarea retentiei
4 Pregatirea pluggerelor de 3 dimensiuni: cel mare trebuie sa intre in canal pana la 3-4 mm, cel mediu-
neajungand pana la apex cu 15 mm si cel mic- neajungand pana la apex cu 10 mm. Marcarea lungimii de lucru
fiecarui plugger
5 Irigarea si uscarea canalului
6 Introducerea unei cantitati neinsemnate de sealer cu ajutorul unui ac Lentulo manual si repartizarea ei fina pe
pereti (cimentul este necesar la obturarea cu gutaperca la cald, in special pentru compensarea contractiei
acesteea la racire)
7 Acoperirea treimii apicale a conului cu un strat fin de sealer
8 Inttroducerea conului, marcarea lungimii lui prin strangerea impreuna a branselor pensei
9 Indepartarea surplusului de con din ostiumul canalar cu ajutorul unui excavator fierbinte sau a unui plugger
incalzitor (prima unda calda ce duce la cresterea temperaturii gutapercei cu 5-80C, ce permite deformarea ei la
condensare)
10 Inceputul condensarii: cel mai mare plugger este coborat in pulberea cimentului apoi condenseaza gutaperca i
sens apical. In urma acestor actiuni se realizeaza obturarea canalelor laterale in treimea medie a canalului
11 Crearea undei calde secundare prin imersionarea in canal a partii ascutite infierbantate a pluggerului incalzitor
pentru 2-3 sec
12 Presarea verticala si laterala cu pluggerul mediu (prin aceasta se realizeaza in continuare obturarea canalelor
laterale). Compactarea se efectueaza pana la 3-4 mm de la apex
13 A 2-a incalzire cu plugger incalzitor
14 Condensarea verticala cu cel mai fin plugger
15 Finalizarea obturarii verticale (indepartarea resturilor de gutaperca de pe pereti cu ajutorul pluggerului)
16 Umplerea backpacking cu fragmente retezate de gutaperca, condensarea lor cu un plugger la rece, incalzirea,
condensarea si repetarea ulterioara a acestor actiuni pana la umplerea finala a canalului. La aceasta etapa este
deasemenea posibila introducerea gutapercei cu ajutorul seringii
17 Curatirea cavitatii dintelui pana la jonctiunea smalt-dentina si restaurarea ei provizorie. In cazul molarilor se
adauga uneori ciment in portiunea cervicala (etansarea bifurcatiei)

9.Obturaţia canalelor radiculare cu tehnica Thermafill, Gutacore. Timpii operatori. Instrumentar.

Metoda de introducere a gutapercii pe conductor (Thermafille).

Gutaperca de faza α, încălzita până la temperatura de lucru, devine lipicioasă şi adezivă, şi datorită acestui
fapt, se fixează bine pe tija centrală. Aceasta ajută la introducerea materialului de obturaţie pe toată
lungimea canalelor. Tija funcţionează ca un conductor (port-gutapercă) central; el compactează gutaperca pe
toata lungimea canalului, asigurând o ermetizare apicală şi reducând tasarea masei obturate.

Thermafilele se recomandă a fi folosite în combinaţie cu ermetice de tip “fără eugenol” (Termasil, AH-26,
АН Plus, Sealapex). Aceste materiale de obturaţie au o adeziune maximă, tasare minimă şi, deasemenea,
timp de lucru îndelungat până la priza materialului.
Ultimul aspect este important, deoarece, în caz de necesitate, poate fi efectuată o corecţie. Pentru încălzirea
uniformă a tuturor tipurilor de thermafille se utilizează un cuptor, care asigură o temperatură optimă în timp
de câteva secunde.
Obturarea canalelor radiculare cu utilizarea thermafillelor prevede efectuarea următoarelor etape:
1. Anestezia, deoarece presiunea apicală apărută în timpul pătrunderii thermafille-ului, poate provoca o
senzaţie de discomfort.
2. Înregistrarea lungimii de lucru cu utilizarea verificatorului.
3. Alegerea thermafille-ului de aceeaşi mărime şi lungime ca şi verificatorul utilizat pentru înregistrarea
lungimii de lucru definitive.
4. În timpul de azi în setul Gi Ti file cu conicitatea 10, 8, 6, 4% intră un set de thermafille, fapt ce
uşurează şi accelerează considerabil obturarea canalului. Dacă canalul are o curbură mare, atunci,
începând cu mărimea 35 şi mai mult, conductorul metalic este preventiv flexat. În asemenea caz pot
apărea fisuri în gutapercă, dar aceasta nu importă, fiindcă ele dispar la încălzire. Pivoţii cu mărimea
25 şi 30 sunt flexibili, de aceea nu este necesar de a le flexa în prealabil. În afară de aceasta, în
procesul de încălzire flexibilitatea conductorului metalic se măreşte.
5. Prelucrarea obturatorului cu o soluţie de hipoclorit de sodiu de 5% timp de 1 minut, clătirea cu alcool
de 70%, şi uscarea.
6. Uscarea canalului cu conuri de hârtie sterile.
7. Încălzirea obturatorului în cuptor.
8. Introducerea unei cantităţi mici de pastă sau de ermetic în canal cu ajutorul conurilor de hârtie sau cu
acul Lentullo, pentru a unge pereţii pe toată lungimea.
9. Obturarea canalului. Thermafillul, încălzit în cuptor, se introduce în canal pe lungimea de lucru
înregistrată anterior. Dacă canalul a fost corect calibrat, iar gutaperca - încălzită până la starea
necesară, obturatorul ocupă locul fără mari eforturi. După introducerea obturatorului în canal la
nivelul orificiului de intrare se adună surplusuri de gutapercă. Acest aspect este normal, fiindcă pe
pivot este aplicat un strat de gutapercă, calculat pentru umplerea celor mai largi canale.
10. Înlăturarea mânerului obturatorului thermafille. Conul de plastic se taie cu o freză sferică la orificiul
de intrare a canalului. Conul din aliaj inoxidabil se taie cu 1-2 mm mai sus de orificiul de intrare a
canalului cu ajutorul unei freze-con. Pentru înlăturarea conductorului din titan se utilizează o freză
fisurală. Dacă este necesar un control radiografic, acesta se efectuează până la înlăturarea mânerului
(pentru extragerea obturatorului, în caz de necesitate).
11. Condensarea gutapercii în jurul pivotului cu ajutorul plugger-ului, care va preveni înlăturarea
accidentală a gutapercii din orificiul de intrare a canalului.
12. Înlăturarea surplusului de gutapercă din cavitatea dintelui pentru crearea accesului spre alte canale.
13. Toate etapele relatate mai sus sunt repetate, dacă dintele are câteva canale. După obturarea tuturor
canalelor surplusul de gutapercă se înlătură din cavitatea dintelui, iar fundul se acoperă cu ciment
ionomer, iar după aceea se aplică o obturaţie de durată.

Firma Dentsply Maillefer – producătorul Thermafille®, – recomandă următoarele etape de obturare a

canalelor radiculare:
1. Calibrarea canalelor. Pentru a înregistra mărimea obturatorului Thermafill®, pentru obturarea
canalului respectiv se utilizează instrumentul Verificator cu ajutorul căruia se înregistrează mărimea
canalului radicular. Verificatorul corespunde mărimii ultimului instrument de lucru utilizat la
întreaga lungime de lucru. Un asemenea Verificator trebuie:
 Uşor să treaca pe toata lungimea de lucru fără efort (dacă Verificatorul nu trece pe toata
lungimea de lucru, trebuie de mărit conicitatea de preparare sau de utilizat un Verificator cu o
dimensiune mai mică).
 Să ne ofere o senzaţie de uşoară rezistenţă (sarcină de tracţie înapoi) la înlăturarea
instrumentului (dacă această senzaţie lipseşte, Verificatorul trebuie schimbat cu altul de o
mărime mai mare).
2. Alegerea obturatorului. Alegeţi obturatorul thermafill, corespunzător Verificatorului, care a fost
folosit pasiv pe toată lungimea de lucru. Înregistraţi lungimea de lucru pe pivotul central din masă
plastică al Thermafille®-ului conform inelelor şablonarde sau cu stoppere de silicon.
3. Aseptica. Dezinfectaţi obturatorul în soluţie de hipoclorit de sodiu nu mai puţin de 1 minut, şi uscaţi-
l cu aer.
4. Încălzirea obturatorului se efectuează în cuptorul ThermaPrep®:
 stopperul de silicon trebuie să se afle mai jos de fixator;
  apăsaţi butonul, care corespunde mărimii obturatorului;
 apăsaţi butonul “Start”, aflat înaintea fixatorului folosit (cel din stânga sau din dreapta).
5. Uscarea canalului, introducerea sealerului. Până când obturatorul se încălzeşte, amestecaţi sealerul
pentru canalul radicular. Pentru uscarea deplină a canalului până la introducerea cimentului utilizaţi
conuri de hârtie sterile. Introduceti sealerul pe pereţii canalului în strat fin pe toata lungimea de lucru,
utilizând conuri de hârtie sterile sau file.
6. Obturaţia canalului radicular. Extrageţi precaut obturatorul din fixator, şi imediat introduceţi-l în
canal, înaintând încet spre apex. Pentru a preveni sucirea, convingeţi-vă că instrumentul avansează
conform axului obturatorului. La introducere gutaperca, cu care este acoperită tija obturatorului, va
umple toate canalele laterale şi va bloca canalul radicular până la apex. Peste câteva secunde după
ajungerea la apex trebuie de aplicat presiune. Dacă trebuie de obturat câteva canale radiculare,
utilizaţi alternativ ba fixatorul stâng, ba cel drept, ceea ce va economisi timpul dumneavoastră.
7. Tăierea pivotului şi a mânerului. După confirmarea radiologică a obturării canalului radicular pe
toata lungimea de lucru tăiaţi tija de plastic a obturatorului cu o freză Therma-Kat, ataşată la
pneumopiesă (300 mii de rotaţii /minut), fără răcire.
8. Înlăturarea surplusului de gutapercă. Înlăturaţi cu un excavator endodontic surplusul de gutapercă,
care poare bloca accesul către cavitate şi alte canale. Utilizaţi pluggerul pentru condensarea
gutapercii ramolite din jurul obturatorului. Pentru obturarea tuturor canalelor unui dinte
pluriradicular, repetaţi consecutivitatea etapelor, şi întotdeauna începeţi cu canalul, la care accesul
este cel mai greu.
9. Pregătirea pentru aplicare de pivot. La realizarea spaţiului necesar pentru pivot folosiţi freza
PostSpace cu piesa contraunghi sau cu turbină, cu o viteza de rotaţie 200-300 mii rotaţii pe minut,
fără răcire cu apă, prin presiune mică. Introduceţi freza până la contactul cu tija Thermafill®-ului.
După ramolirea tijei de plastic, treceţi prin presiune apicală pe toată lungimea calculată (maxim - 2-3
sec.), scoateţi freza pentru a preveni supraîncălzirea.
Acum se poate cu ajutorul unui drill, uşor şi fără efort, de format canalul pentru pivot.
Freza PostSpace îndepărtează materialul de obturaţie fără vibraţie, şi spaţiul pentru pivot poate fi
creat după obturarea canalului. Freza trebuie să treacă uşor, fără exercitarea unor eforturi
suplimentare. Dacă freza nu avansează în canal, controlaţi unghiul lui de inserare.
10. Înlăturarea în caz de tratament repetat. Obturatorul endodontic Thermafill®, care are o canelură,
prevăzută pentru înlăturarea uşoară. Pentru înlăturarea obturatorului Thermafill® treceţi pe toata
lungimea pivotului cu un instrument rotativ, de ex. cu un profile din titan-nichel .0,6/25 sau file-ul
Gi-Ti™ .0,6/20, pentru a înlătură gutaperca înconjurătoare. Căldura, care este creată de rotirea
instrumentului, ramoleşte pivotul de plastic al obturatorului. Viteza de rotire a instrumentului trebuie
să fie de 600-800 rotaţii pe minut. Pentru ramolirea gutapercii poate fi utilizat un solvent
(Cloroform), pentru a facilita trecerea instrumentului de titan-nichel.

Avantajele tehnicii de obturare cu Thermafill®:

 Obturarea tridimensională a canalului radicular;
 Ermetizarea apicală a canalului radicular (gutaperca încălzită ajunge exact până la apex), inclusiv a
canalelor radiculare laterale;
 Obturarea uşoară a unor canale lungi, curbe şi înguste;
 Reducerea timpului de lucru;
 Utilizarea uşoară şi deprinderea rapidă a manoperelor.

Utilizarea Thermafill®-ului nu se recomandă:

 În cazul dinţilor fără constricţie apicală: cu apexul deschis, resorbţie ş.a.
 În cazul dinţilor laterali, accesul în care este îngreunat; la pacienţii cu deschiderea limitată a cavităţii
bucale;
 Pentru canalul radicular, în care este imposibil de format conicitatea apicală cel puţin de .04.

Lucrare practica :NR 13

Retratament endodontic .
1.Factorii decizionali
Forma dentratament efuctuata in antecedente- trat endo s a incercat in repetate randuri, uneori dintii sunt
lasati deschisi p.u o perioada de timp in vederea drenajului ce poate duce la dificultate in dezinfecti
Motivul tratamentului anterior
Momentul finalizarii tratamentului anterior- momentul in timp cand s a realizazt trat poate da informatii
referitoare la tehnica si materialele utiliate.
Experienta medicului ce a realzat tratament anterior-practician experimentat sau specialist.
Locatia realizarii tratamentului initial- tari si tehnici diferite
Examenul radiologic
2.Etapele retratamentului ortograd(conservator)
1. Accesul la nivelul spatiului endodontic.
2.Indepartarea materialelor existente coronar si in canale.
3.Retratamentul chemo-mecanic al sistemului endodontic si al canalelor omise
4.Sigilarea tridimensionala a retelei endodontice
5.Reconstituirea coronara a dintilor cu retratament endodontic.
6.Retratamentul intr-o sedinta vs multiple sedinte.
3.Accesul retratamentului ortograd.
Daca restaurarea coronara se considera a fi adecvata accesul la nivelul camerei pulpare se face ca si in cazul
tratamentului endodontic primar la locul de electie in funtie de tipul dintelui.
Cand reconstituirea coronara se dovedeeste inadecvata se recurge la sacrificarea ei . Preferabil inlaturarea ei
intacta .

4.Trepanarea sau indepartarea obturatiei coronare sau a coroanelor de invelis.

Obturatii coronare- trepanarea la locul de electie sau indepartarea se face cu sprijinul digii. Daca obtur
coronara e recenta sau nu prezinta zone de fractura se realizeaza cavitatea de acces . In cazul in care prezinta
zone de sigilare precara se prefera indepartarea integrala sau partiala.
Coroane-trepanarea sau indepartarea reprezinta un acces endodontic,in cazul cand accesul se face prin
coroana poate aparea dificultatea localizarii canalelor.Daca coroana are semne de infiltratie datorita
substantei dure necista indepartarea ei. Daca coroana e recenta , e posibil descimentarea sa prin metode
moderne ce va asigura si reconstituirea provizorie a dintelui.( posibil trepanarea daca nu putem)
5.Indepartarea dispozitivelor corono-radiculare.
Este nevoie de radiografii realizate in trei incidente.
Clasificarea dispoztivelor: design- cilindrice, conice
Actiune asuprea peretilor radiculari: active, passive
Materialul : metal, non-metal.
Alt aspect este cimentul cu care fac prize: oxifosat(usor), rasinice adezive, glassionomer.( mai complicat)
Materialul ce alcatueste bontul protetic trebuie indepartat din jurul dispozitivului cu o freza si anse
electronice(CT4).Daca e infiletat déjà ( Dentatus) folosim o cheie speciala. Dupa aceasta adaptam cheia si
cu inver acelor de ceasornic dislocam dispozitivul.
Daca am fracturat fragmentele de reconstituire , miscarea necesara e de periere circumferentiar intre perete
si dispozitiv.- nu se utilizeaza racirea .
6.Inlaturarea materialelor existente coronar si in canale.
Manoperele de retratament endodontic presupun crearea acceului in spatial endodontic, indepartarea
obturatiei precedente, debridarea canalului radicular, dezinfectarea iatrogeniilor sau a defectelor existente si
refacerea tratamentului chemo-mecanic si o obturatie endodontica cu un material adecvat.
Avem nevoie : instrumente manual, instrumente cu ultrasunete , instrum mecanice, instrumente electronice :
apex finder, preparate medicamentoase: solvent, antiseptic, irigatii .
7.Indepartarea materialelor de reconstituire coronara din camera pulpara.
Folosim radiografia retroalveolara si putem estima cantitatea de material folosita pentru reconstituireaa
bontului. Indepartam cu ajutorul mangnificatiei folosind freze diamantate pana la evidentierea unor zone de
podea a camerei pulpare.Apoi trecem la indepartarea din aproape in aproape cu ajutorul anselor ultrasonic
(CT4, CPR2 , Pro-Ultra ENDO)
8.Indepartarea materialelor de obturatie endodontica.
Cel mai des gasim 4 categorii de materiale ce se pot gasi la nivelul canalelor radiculare: gutaperca, gutaperca
cu tija transportatoare, sigilanti, conuri de argint.
Gutaperca trebuie eliminate treptat in 3 segmente, sau daca este in obutratie cu monocon sau conuri calibrate
poate fi dislocate dintr o miscare. In alte cazzuri utilizam tehnici combinate: instrumentar manual, rotativ,
ultrasonic solvent .
Cel mai frecvent dezobturarea se face utilizand instrumentar de otel sau Ni-Ti alaturi de un solvent
(chloroform). Folosim viteza de 500 rpm. Prin folosirea tehnicii crown-down si a instrum rotativ conicitatea
este de 2 % astfel obutratia va fi indepartata in totalitate odata ce inaintam in apex.
Zehnder si Paque sunt de parere ca trebuie sa utilizam turatiile mai putin fapt sa nu incalzim gutaperca, iarca
in loc de solventi sa utilizam iriganti pentru indepartarea portiunilor de obturatii dislocate (EDTA).
Conul de argint- se folosesc rar la noi in tara , folosim anse ultrasonice pentru a indeparta materialul de
reconstituire si cavitatea de acces este libera, se fac irigatii abundente cu hipoclorit de sodiu. Apoi cu pensa
Stieglitz retragem conul din canal.
Tija transportatoare- se poate inlatura manual cu pensa Stieglitz iar gutaperca restanta cu tehnici ca si in
cazul obturatiilor de condensare.
Pentru tija din plastic folosim instrument rotativ cu conicitate 0,06 la 300 rpm pentru a prinde tija de
transportatoare si a o disloca.

9.Solventi pentru sigilanti.

Solvenitii au scop de a ramoli gutaperca : cloroformul, uleiul de eucalypt, xilenul, halotanul.
Firma Specialites- Septodont a conceput 2 solutii pentru indepartarea materialelor de obturare endodontica :
Endosolv R- rasini fenolice, Endosolv E- cimenturi pe baza de eugenol.
Cloroformul cel mai intalnit solvent, necesita insa multa precautie(cancerogen). Se foloseste intro cantitate
mica de 1ml pentru ramolirea gutapercii sub protectia cu diga.
P.u obturatii prin compactare sau condesare lateral,vertical folosim heat-pluggerul – introducem pluggerul in
canal si indepartam .
Tehnica crown-down permite eliminarea cantitatii mari de pasta din treimea coronara si medie .
Cand pasta e din cimenturi cu duritate- utilizam freze si anse ultrasonic.