Sondare parodontală

Sondare parodontală — una dintre metodele cheie de examinare în parodontologie.

Examinarea clinică a pacientului parodontologic ar trebui să includă în mod obligatoriu
sondarea parodontală.
Cu sondele parodontale puteți obține următoarele informații:
- adîncimea șanțului gingival, a pungii parodontale
-recesiunea gingivală
Termenul – sondă parodontală
• O sondă utilizată pentru a măsura adâncimea și a determina configurația unei
pungi parodontale.

Clasificarea sondelor parodontale

Prima clasificare sistematică a sondelor parodontale a fost efectuată de către de B. L.
Philstrom în 1992, care a divizat sondele în trei generații:
1) Prima generație
2) A doua generație
3) A treia generație
Watts în anul 2000 a completat această clasificare, adăugând încă două generații:
4) A patra generație
5) A cincea generație
Sonde parodontale de prima generație - reprezintă sonde manual din oțel
inoxidabil sau plastic.

Sonda Williams are:

Lungime 13 mm, diametru 1 mm
Liniile de demarcație: 1, 2,3,5, 7,8,9,10 mm

Sonda parodontală
Universitatea Carolina de Nord -15
University of North Carolina (UNC-15)

Lungime 15 mm, marcare pe fiecare milimetru

Cod de culori la 5, 10, 15mm

Sonda Michigan „O”
Marcaj la 3,6 și 8 mm

• Sonda Naber este sonda parodontală utilizată pentru detectarea și

măsurarea implicării furcației la dinții pluriradiculari. Are o parte de
lucru curbată, un vîrf bont. Există sonde Naber cu linii marcate la 1, 2,
3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 mm și sonde care au marcaje la 3, 6, 9, 12 mm.
Adâncimea introducerii sondei Naber în zona de furcație determină
gradul de implicare a leziunii parodontale.

Sonda Goldman-Fox este :

 • dreptunghiulară în secțiune transversală și are marcaje milimetrice de
1-2-3-5-7-8-9-10 mm

Sonda OMS a fost proiectată pentru :

- Măsurarea adâncimii pungilor parodontale.
- Detectarea tartrului subgingival.
Greutatea sondei este de 5g
Această sondă este utilizată la evaluarea și înregistrarea indexului CPITN (The
community periodontal index of treatment needs)

Sonda CPITN-E (sonda E- epidemiologică)

 Marcaj la 3,5 și 5,5 mm
 Vîrf butonat sferic de 0,5 mm

Sonda CPITN-C ( C- clinic)

Marcaj la 3,5, 5,5, 8,5, 11,5 mm
Vîrf butonat sferic 0,5 mm

Sondele parodontale de a doua generație

Aceste sonde sunt sensibile la presiune, ceea ce permite îmbunătățirea
standardizării presiunii sondei.
Forța la sondare este de 20gr

Sondele parodontale de a treia generație

Sonde parodontale automate.
Softul se integrează cu sistemele grafice existente pentru a oferi grafice
parodontale computerizate.

Sisteme:
Florida Probe System
Sonda Florida Probe
Presiunea 15 gr
Precizie 0,2 mm

Vârful sondei și bucșa;

Translator de deplasare;
Pedală de picior;
Interfața de calculator

Vârful sondei sub formă de semisferă are un diametru de 0,45 mm, iar
manșonul are un diametru de 0,97 mm
Acest sistem de sondare asigură o presiune constantă de 15 grame
Avantaje:
-Ușor de utilizat
- Neinvaziv
- Puterea constantă și standardizată
- Acces facil la orice loc în jurul tuturor dinților
- Sistem de ghidare pentru a asigura înclinarea corectă
- Sterilizarea completă a tuturor părților componente
- Siguranța biologică și electrică
- Citire electronică directă și prezentare a datelor pe calculator

Sondele parodontale de a patra generație

Sondele de generația a patra utilizează tehnologia 3D pentru a obține o analiză

neintreruptă și exacta a șanțului gingival sau a pungii parodontale.
Aceste sonde sunt în dezvoltare.
Vizualizarea în format 3 D ne poate oferi informații destul de precise despre
pungă parodontală.

Sondele parodontale de a cincea generație

În plus față de tehnologia 3 D, aceste sonde sunt proiectate să utilizeze

ultrasunete. Acestea sunt sonde neinvazive.
Avantajul utilizării ultrasunetului este măsurarea precisă a nivelurilor de
atașare clinică fără penetrarea epiteliului joncțional.
 Funcția sondelor parodontale:
 evaluarea stării țesuturilor parodontale
 determinarea prezenței bolilor parodontale și evaluarea efecienței
tratamentului
 determinarea precisă a localizării, evaluării și măsurării adâncimii
șanțurilor gingivale și a pungilor parodontale.

Adaptarea sondei parodontale

Vârful sondei trebuie să fie în contact cu suprafața dinților.
Sonda trebuie să fie amplasată paralel cu suprafața dinților și trebuie să
fie paralelă cu direcția mezio-distală și vestibulo-linguală.

Tehnică sondării.

Deplasați sonda gradată în jurul perimetrului bazei șanțului / pungei.

Este important să se evalueze lungimea bazei pungii parodontale,
deoarece țesutul conjunctiv nu este întotdeauna la același nivel în jurul
dintelui.
Tehnica traiectoriei
Tehnica începe cu introducerea sondei în șanțul gingival.
Sonda este introdusă până când vârful întâlnește rezistența țesutului
conjunctiv.
Presiunea creată pe țesutul conjunctiv ar trebui să fie între 10 și 20 g.

Sondarea dinților frontali

Începeți cu o linie disto-vestibulară sau disto-linguală.
Treceți la suprafața distală.
Evaluați nivelul contactelor.
Înclinați sonda și mutați vârful sub zona de contact.
Apăsați ușor pentru a atinge țesutul conjunctiv.
Explorați suprafața vestibulară.
Deplasați-vă pe suprafața mediană până când sonda atinge zona de
contact.
Explorați sub nivelul de contact.

Sondarea dinților laterali

Sondarea în jurul implanturilor

Sondarea șanțului gingival în jurul implantului.

 Nu se recomandă utilizarea sondelor metalice pentru a evita deteriorarea
suprafeței implantului sau a abatmentului.
Pentru a diagnostica în implantologie, se recomandă utilizarea unei
sonde gradate din plastic.

Adâncimea introducerii sondei în șanțul gingival depinde în mod direct

de starea țesuturilor moi (Ericsson и Lindhe, 1993; Lang et al., 1994).
În mod normal, inserarea sondei este limitată la atașamentul țesutului
conjuncti . În prezența inflamației, sonda ajunge ușor la os.
Sondarea în combinație cu radiografia vă permite să determinați cu
exactitate nivelul osului din jurul implanturilor (Quirynen et al., 1991).

Bibliografie :
- CARRANZA’S CLINICAL PERIODONTOLOGY, 2006, 2009, 2012.
- Parodontologie. Horia Traian Dumitriu, 2009.

Note de curs elaborate de către Tatiana Porosencov, conf. univ., dr. șt.
med., Ivasiuc Irina, asist. univ., Calitca Mariana, asist. univ., Marina
Iurie, asist.univ., Diana Uncuța, conf. univ., dr.hab. șt .med