Tema: Instrumente și tehnici de

sondare în paradontologie.

ELABORAT: CEBAN GABRIELA S1808

Utilizarea sondelor parodontale

Termenul de „probe” (sondă) provine din cuvântul latinesc „probo”, adică „a testa”. Sondele parodontale
sunt utilizate în primul rând pentru detectarea şi măsurarea pungilor parodontale şi a pierderii
ataşamentului clinic, la care se adaugă:
 • determinarea şi localizarea tartrului;
 • măsurarea recesiunii gingivale, a lăţimii gingiei ataşate şi a dimensiunii leziunilor intraorale;
 • identificarea anomaliilor dentare şi de ţesuturi moi;
 • localizarea şi măsurarea afectării furcaţiilor;
 • determinarea relaţiilor mucogingivale şi a tendinţei de sângerare.
Utilizarea sondelor parodontale

 Utilizarea în practica curenta a sondelor parodontale pentru localizarea si masurarea pungilor

parodontale faciliteaza si sporeste acuratetea diagnosticarii afectiunii, a optiunii terapeutice si a
prognozei aferente. Progresele înregistrate în domeniul parodontal au condus la dezvoltarea unor tipuri
de sonde specific destinate pentru a reduce erorile constatate la evaluarea pungilor, într-o maniera
neinvaziva.
 Alegerea tipului de sonda utilizata depinde de profilul cabinetului dentar: de stomatologie generala sau
de specialitate parodontala, precum si pentru institutiile academice §i cercetare.
Alegerea sondei parodontale

 Diversele tipuri de sonde parodontale corespund unor necesităţi variate.

 Alegerea sondei adecvate este în strânsă corelaţie cu profilul cabinetului dentar. Astfel, un cabinet cu
specialitate parodontală necesită suplimentar un set special de sonde parodontale, comparativ cu
clinicienii de stomatologie generală. Centrele de cercetare şi instituţiile academice utilizează sonde
parodontale complexe şi mai sofisticate.
 Întrucât ultimele generaţii de sonde funcţionează în asociere cu calculatoarele, în cursul procesului de
selecţie trebuie avută în vedere dotarea computerizată a cabinetului dentar.
 Generații de sonde parodontale.

 Sonde parodontale adecvate unui cabinet dentar cu practică generală:

• Generaţia I
• Generaţia a II-a
 Sonde parodontale adecvate unui cabinet dentar cu interes pentru specialitatea de parodontologie:
• Generaţia I
• Generaţia a II-a
• Generaţia a III-a (dacă, corespunde computerizarea)
 Sonde parodontale adecvate unui cabinet specializat în parodontologie, universităţi şi instituţii de cercetare:
• Generaţia a II-a
• Generaţia a III-a
• Generaţia a V-a
Sonde din I genertie

 Sondele convenţionale sau manuale nu controlează presiunea de sondare, nefiind adecvate

pentru colectarea automată a datelor. Sunt cel mai adesea utilizate de către practicienii de
stomatologie generală, alături de parodontologi.
 Sonde din I genertie

 Inventată în 1936 de către parodontologul Charles H.M. Williams, sonda Williams este
prototipul sau elementul de referinţă pentru toate sondele din prima generaţie. Prezintă
următoarele caracteristici:
• vârf subţire din oţel inoxidabil;
• lungimea de 13mm şi un capăt bont cu diametrul 1mm;
• gradaţiile pe aceste sonde se află la 1, 2, 3, 5, 7, 8, 9 şi 10mm;
• marcajele de 4 şi 6mm sunt absente pentru a facilita vizibilitatea şi a evita confuzia în citire;
• vârfurile sondelor şi ale mânerelor sunt angulate la 130°.
 Sonde din I genertie

 Sonda CPITN (Community Periodontal Index of Treatment Need, respectiv „indicele

necesităţilor de tratament parodontal al colectivităţii”) a fost concepută de către profesorii
George S. Beagrie şi Jukka Ainamo în 1978. Se recomandă pentru a fi utilizate în
screening şi la monitorizarea pacienţilor cu ajutorul indicelui CPITN. Indicele şi sondele
aferente au fost descrise pentru prima dată în raportul „Epidemi-ologia, etiologia şi
prevenirea bolilor paro-dontale” elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii care a
recomandat producătorilor separarea instrumentelor astfel:
 CPITN–E (epidemiologice), cele cu marcajele la 3,5 şi 5,5mm;
 CPITN-C (clinice), cele prevăzute cu demarcaţii la 3,5; 5,5; 8,5 şi 11,5mm.
 Ca şi caracteristici, sondele CPITN au mâner subţire, sunt uşoare (5g), vârful are
diametrul de 0,5 mm, sunt prevăzute cu o bandă neagră între marcajele de 3,5 şi 5,5mm,
alături
Sonde din I genertie

 Sondele University of Michigan O prezintă marcaje la 3, 6 şi 8mm, fiind disponibilă şi o

formă modificată a acesteia prezentând marcaje Williams.
Sonde din I genertie

 Sondele University of North Carolina-15 (UNC-15) sunt codate coloristic la fiecare

demarcaţie milimetrică. Sunt sondele preferate pentru cercetări clinice, dacă se impune
utilizarea sondelor convenţionale.
Sonde din I genertie

 Sonda Naber este folosită la detectarea şi măsurarea afectării regiunilor de furcaţie în

procesul bolii parodontale la dinţii pluriradiculari. Este recomandată în evaluarea
cazurilor clinice complexe, inclusiv al acelora cu tratamente restauratoare.
SONDE DE GENERATIA II (CU PRESIUNE
CONSTANTA)

 Acestea sunt sensibile la presiune, permiţând o standardizare îmbunătăţită a presiunii de

sondare. Literatura ştiinţifică ce a demonstrat că presiunea de sondare trebuie
standardizată la maxim 0,2 N/mm² a condus la crearea unor noi tipuri de sonde. Sondele
din generaţia a doua pot fi utilizate în cabinetele dentare generale, ca de altfel în
cabinetele de parodontologie şi nu necesită computerizarea sălii de tratament.
 SONDE DE GENERATIA II

 Sonda TPS (True Pressure Sensitive, „cu adevărat sensibilă la presiune”) (fig. 2) este
prototipul pentru această generaţie. Introdusă de Hunter în 1994, aceasta prezintă un
cap de sondare detaşabil şi un vârf emisferic cu un diametru de 0,5mm. Se aplică de
obicei o presiune de sondare controlată de 20g. Au ghidaj vizual şi o scară de
alunecare unde, la o presiune specifică, se întâlnesc cele două linii indicatoare.
 În 1977, Armitage a elaborat un suport pentru sonda TPS pentru a standardiza
presiunea de inserţie şi pentru a determina cu precizie modul în care presiunea de
sondare de 25g a afectat ataşamentul ţesutului conjunctiv.
 În 1978, van der Velden a conceput o sondă sensibilă la presiune cu un cilindru şi un
piston conectat la un sistem cu presiune cu aer. Ulterior aceasta a fost modificată cu un
transductor de deplasare pentru citirea electronică a adâncimii pungilor.
SONDE DE GENERATIA II

 Sonda electronică sensibilă la presiune cu asigurarea controlului presiunii de inserare a

fost introdusă de Polson în 1980. Această sondă are o piesă de mână şi o unitate de control
ce permite examinatorului să dozeze presiunea de sondare. Se creşte presiunea până când
un semnal sonor indică atingerea valorii presiunii presetate. Modelul original dezvoltat de
Polson a fost modificat de către utilizatorii săi iniţiali, acest instrument fiind cunoscut ca
sonda Yeaple şi se foloseşte în cadrul studiilor de hipersensibilitate dentinară.
 SONDELE DE GENERAtIA III
(AUTOMATIZATE)

 Au fost dezvoltate pentru a facilita minimizarea surselor de eroare, precum cele asociate
cu citirea sondei, înregistrarea datelor şi calcularea nivelului de ataşament, prin utilizarea
nu numai a presiunii standardizate, ci şi a afişării digitale a citirilor cu sonda şi stocarea
computerizată a datelor. Această generaţie include înregistrarea directă a datelor asistată
de calculator pentru a reduce confuziile examinatorului şi a permite o mai mare precizie
la sondare.
 SONDELE DE GENERAtIA III

 Sonda Foster-Miller este prototipul sondelor din generaţia a treia. Concepută de Jeffcoat şi colab. în
1986, aceasta deţine o presiune de sondare controlată şi detectarea automată a joncţiunii cemento-
amelare (JCA). Elementele sondei sunt: un cilindru pneumatic, un transductor diferenţial linear
variabil (LVDT), un transductor de forţă, un accelerator şi un vârf de sondă.
 Modificările bruşte în accelerarea deplasării sondei (înregistrate grafic) indică momentul când aceasta
atinge JCA şi când se opreşte la baza pungii. Sub presiune controlată, vârful sondei se extinde în
pungă şi se deviază automat când se atinge baza pungii. Se analizează istoricul poziţiilor şi al duratei
accelerărilor pentru a determina nivelul de ataşament şi adâncimea pungilor. Avantajul major constă în
detectarea automată a JCA, care reprezintă o limită mai bună decât marginea gingivală, deoarece
marginea gingivală se poate modifica în funcţie de inflamaţie sau recesie. Dezavantajul principal
rezidă în faptul că dispozitivul poate considera rugozitatea radiculară sau neregularităţile de suprafaţă,
precum JCA.
 SONDELE DE GENERAtIA III

 Sonda Florida® a fost concepută de Gibbs şi colab. în 1988 şi constă dintr-o piesă de mână cu sonda şi un manşon;
un transductor de deplasare; o pedală; şi o interfaţă de calculator / computer personal (fig 3). Marginea manşonului
este referinţa de la care se fac măsurătorile şi sonda deţine marcaje Williams; totuşi, determinările propriu-zise ale
adâncimii pungii sunt efectuate electronic şi transferate automat la computer.
 Aceste sonde asigură o presiune constantă de sondare de 15g, ce poate fi depăşită la nevoie, pentru acurateţe şi
confortul pacientului. Acestea pot înregistra dinţii absenţi, recesia, adâncimea pungii, sângerarea, supuraţia,
implicarea furcaţiei, mobilitatea şi evaluarea plăcii bacteriene. Fiecare determinare este înregistrată cu o acurateţe
potenţială de 0,2mm. Comparaţiile cu datele anterioare pot fi efectuate mai rapid şi precis. Sonda Florida prezintă
câteva dezavantaje, ce includ subestimarea adâncimilor mari de sondare şi lipsa sensibilităţii tactile.
SONDELE DE GENERAtIA III

 Sonda automată Toronto, elaborată de McCulloch şi Birek în 1991 la Universitatea din Toronto,
folosea suprafaţa ocluzo-incizală pentru măsurarea nivelelor de ataşament clinic relativ. Şanţul este
sondat cu o sârmă din nichel-titaniu de 0,5mm, prelungit sub acţiunea presiunii aerului. Controlează
discrepanţele angulare prin intermediul înclinaţiilor unui senzor de mercur, ce limitează angulaţia la ±
30º. Sonda are avantajul unui sistem de ghidaj electronic încorporat pentru îmbunătăţirea preciziei în
angularea sondei. Estimează de asemenea integritatea biofizică a joncţiunii dento-gingivale prin
măsurarea velocităţii sondării din interiorul pungii. Dezavantajele se asociază cu poziţionarea, fiind
dificilă măsurarea în dreptul molarului doi şi trei, iar pacienţii trebuie să îşi poziţioneze capul în acelaşi
loc pentru a reproduce citirile.
 InterProbe™, cunoscută şi sub denumirea de Perio Probe, este o sondă de generaţia a treia cu un vârf
flexibil care se curbează în jurul dintelui odată ce sonda pătrunde în spaţiul pungii. Sondele din oţel
inoxidabil distanţează gingia de dinte, provocând durere, în timp ce dispozitivul InterProbe alunecă uşor
în interior. Cu o presiune standardizată de 15g, sonda conferă citiri precise ale pungilor parodontale.
Piesele de mână ale sondei, prevăzute cu codificator optic, utilizează presiune de sondare constantă, ce
asigură măsurări repetabile ale adâncimii pungilor şi ale pierderii ataşamentului.
Sondele de generatia a IV-a

 Generaţia a patra se referă la sondele tridimensionale (3D). Aflate

actualmente în plin proces de dezvoltare, aceste sonde urmăresc
înregistrarea poziţiilor secvenţiale ale sondei de-a lungul şanţului
gingival. Reprezintă o încercare de extindere a sondării lineare într-o
manieră serială pentru a lua în calcul caracterul tridimensional şi
 Sonde de generatia a V-a

 În pofida tuturor progreselor obţinute pentru sondele din generaţiile anterioare, ele rămân invazive şi uneori
utilizarea lor poate fi dureroasă pentru pacienţi. În plus, vârful acestor sonde traversează de obicei epiteliul
joncţional. Sondele din generaţia a cincea sunt elaborate tocmai pentru a elimina dezavantajele menţionate,
fiind concepute tridimensional şi neinvaziv: un dispozitiv ultrasonic sau de alt gen este ataşat la o sondă de
generaţia a patra.
 Aceste sonde ţintesc identificarea nivelului de ataşament fără a-l penetra.
 Singura sondă disponibilă din generaţia a cincea, sonda ultrasonografică (US), foloseşte undele ultrasonice
pentru a detecta, transpune în imagine şi a cartografia limita superioară a ligamentului parodontal şi variaţiile
sale în timp, ca indicator al prezenţei bolii parodontale. Totuşi, ultrasunetul oferă mai multe informaţii
deoarece se înregistrează unde secundare provenite din caracteristicile tisulare din adâncimi variate. Este
posibil ca tehnica să ofere informaţii despre starea ţesutului gingival şi calitatea, precum şi extinderea
ataşamentului epitelial la suprafaţa dentară. Aceasta poate oferi date valoroase pentru a ajuta clinicianul în
diagnosticul şi planificarea tratamentului acestor afecţiuni.
Sonde neparodontiale

 DESTINATE DETECTARII TARTRULUI

 Această categorie identifică tartrul subgingival prin intermediul citirilor audio, despre care se
susţine că amplifică şansele detectării acestuia. Totuşi, prezintă costuri ridicate şi piesa de mână
este mai voluminoasă comparativ cu cea a sondei standard. Ca şi în cazul altor numeroase sonde
automate, există potenţialul unor rezultate fals pozitive sau fals negative; de aceea, sunt necesare
cercetări suplimentare.
 AVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJELE DIFERITELOR
GENERAŢII DE SONDE PARODONTALE
PRIMA GENERAȚIE
Avantaje Dezavantaje

• Disponibile cu uşurinţă şi ieftine • Grele

• Păstrarea sensibilităţii tactile • Forţa de sondare nu este controlată, deci vârful sondei poate
trece dincolo de nivelul bazei pungii parodontale

• Chiar şi în prezenţa tartrului subgingival, cu puţină navigaţie • Sunt posibile erori în cursul vizualizării citirilor
sonda poate fi introdusă de operator

• Vârful este rotunjit pentru evitarea traumei tisulare • Este necesar un asistent pentru a transfera citirile în fişă

• Multe sunt codate cu culori pentru identificarea mai uşoară şi rapidă a

citirilor
AVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJELE DIFERITELOR
GENERAŢII DE SONDE PARODONTALE
GENERAŢIA A DOUA

Avantaje Dezavantaje

• Standardizarea forţei de sondare Vârful sondei poate depăşii epiteliul

joncţional în cazul regiunilor inflamate

• Confortabil pentru pacient Citirile trebuie efectuate manual şi este

nevoie de un asistent pentru a le înregistra
în fişa pacientului

Lipsa stocării computerizate a datelor

AVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJELE
DIFERITELOR GENERAŢII DE SONDE
PARODONTALE
GENERAŢIA A TREIA
Avantaje Dezavantaje

• Standardizarea forţei de sondare Vârful sondei poate depăşi epiteliul joncţional de

transfer în cazul regiunilor inflamate,
supraestimându-se adâncimea pungii

• Eliminarea citirilor greşite de pe sondă şi a datelor După remisia inflamaţiei se poate întâmpla ca sonda
să nu penetreze dincolo de epiteliul joncţional
eronate alungit, ducând la subestimarea adâncimii pungii

• Tipărirea datelor din computer poate fi utilizată la

educarea pacienţilor
AVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJELE
DIFERITELOR GENERAŢII DE SONDE
PARODONTALE
GENERAŢIA A PATRA

Avantaje Dezavantaje
Sonde tridimensionale Actualmente în curs de dezvoltare

Se determină poziţii Invazive

secvenţiale ale sondei
 AVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJELE DIFERITELOR
GENERAŢII DE SONDE PARODONTALE
GENERAŢIA A CINCEA
Avantaje Dezavantaje

• O sondă neinvazivă ce asigură sondare nedureroasă • Costisitoare

• Indiscutabilă problema trecerii sondei dincolo de • Operatorul trebuie să înţeleagă imaginile oferite de
calculator
joncţiunea epitelială, întrucât undele ultrasonice
detectează, transpun în imagine şi cartografiază limita
superioară a ligamentului parodontal

• Operatorul trebuie să înţeleagă limita ligamentului • La utilizare necesită o curbă de învăţare

parodontal asigurată de computer
Indicații și contraindicații a sondării parodontale.

Indicații: Contraindicații:

Determinarea sănătății țesuturilor parodontale; diabet

Măsurarea adâncimii pungilor parodontale; gingie fixă subțire

Măsurarea nivelului de fixare clinică; risc de hemoragie

Determinarea lățimii gingiei atașate;

Evalua prezenței hemoragiilor;

Evaluarea prezenței exudatului purulent;

Măsurarea dimensiunilor leziunilor orale.

 Înregistrarea datelor în urma sondării în fișa
parodontală.

 Se marchează cu albastru nivelul marginii

gingivale libere, apoi se notează măsurările pungii
parodontale pe fiecare dinte în trei locuri, după
care cu roșu se unesc extremitățile tuturor liniilor
și se obține reprezentarea schematică a fundului
pungii parodontale
Va multumesc pentru atentie!

Elaborat: Ceban Gabriela S1808