Proiect: Sondajul Parodontal

Student: Antofica Nicu

AN-V, Gr-III
Disciplina: Parodontologie
SONDAJUL PARODONTAL

Reprezinta un procedura importanta in diagnosticul, prognosticul si evaluarea rezultatelor in

managemenul bolilor parodontale.

Relativ simplu, sub aspect clinic, el se dovedeste complex in ceea ce priveste realizarea sa
deoarece se opun factori uneori defavorabili, anatomici, histologici, fiziologici, patologici sau
legati de practician.

Sondajul parodontal masoara zona sau punctul unde sonda

intampina o rezistenta fizica data de atasamanetul
parodontiului la dinte.
Estimarea profunzimii santului gingivo-dentar

Estimarea profunzimii pungilor parodontale /gingivale,

Evaluarea defectelor muco-gingivale

Functia sondei
Cuantificarea prin indici gingivali si parodontali a
parodontale
starii de igiena,

factorilor de iritatie marginala (placa si tartrul

starii gingiei marginale.

Urmareste :
Scopurile sondajulu
i pierderea reala de atasament;

inaltimea gingiei aderente/atasate;

nivelul crestei osoase si topografia leziunii;

 gradul de atingere a furcatiilor;

tendinta la sangerare;

perioadele de activitate/inactivitate ale maladiei

identificarea intinderii distrunctiei parodontale,

topografia pungilor

clasificarea pungilor

1. Scopurile sondajului
1.1. Pierderea de atasament

Pentru masurarea pierderii de atasament se alege un reper fix: jonctiunea smalt - cement la care
se raporteaza toate masuratorile.

Profunzimea pungii (manifestarea clinic masurabila a bolii) consta in distanta ce separa fundul
pungii de gingia marginala.

Deoarece nivelul gingiei marginale este supus fluctuatiilor (ca in cazul hipertrofiilor care dau
pungi false fara pierderea de atasament), reperul fix permite masurarea gradului de recesiune
gingivala, in raport cu gingia marginala, dar si pierderea reala de atasament, data de distanta de
la fundul pungii la jonctiunea smalt - cement.

Repere

q Nivelul atasamentului = distanta dintre baza pungii si un reper dentar fix - jonctiunea amelo-
cementara (JAC). Aceasta distanta defineste gradul de recesiune parodontala.

q Recesiune vizibila = distanta care separa marginea gingivala de jonctiunea amelo-cementara.

q Recesiunea invizibila = adancimea pungii, definita ca distanta dintre baza pungii si marginea
gingivala.

q Recesiune vizibila + recesiune invizibila = totalul pierderii de atasament.

Determinarea nivelului de atasament.

POZITIA MARGINII DETERMINARE

 GINGIVALE
Marginea gingivala Nivelul atasamentului = valoarea
localizata la nivelul adancimii pungii minus distanta
coroanei anatomice de la marginea gingivala la JAC
( pungi false).

Daca ambele sunt egale pierderea

de atasament este zero
Marginea gingivala Pierderea de atasament coincide
coincide cu JAC cu adancimea pungii.
Marginea gingivala Pierderea de atasament este mai
localizata apical de JAC mare decat profunzimea pungii.
Se adauga la adancimea pungii
distanta dintre marginea gingiei si
JAC (recesiune totala)
1.2. Evaluarea inaltimii gingiei aderente restante.

Inaltimea gingiei atasate (aderente) este distanta dintre jonctiunea muco-gingivala si proiectia pe
suprafata externa gingiei a bazei sulcus-ului gingival sau fundului pungii parodontale. Nu trebuie
confundata cu gingia keratinizata, intrucat cea din urma include si marginea gingivala.

Inaltimea gingiei keratinizate este distanta care separa linia muco-gingivala de creasta gingivala.

Valoarea gingiei atasate se determina prin scaderea adancimii sulcus-ului sau pungii din
inaltimea totala a gingiei (margine gingivala - linie muco-gingivala). Aceasta se face prin
tractionarea buzei sau obrazului pentru demarcarea liniei muco-gingivale, concomitent cu
sondarea pungii.

Pentru prognostic favorabil este necesara o inaltime de cel putin 2 mm. Inaltimea gingiei atasate
este considerata insuficienta atunci cand tractionarea periferiei mobile induce mobilizarea
marginii gingivale libere.

Sonda parodontala se utilizeaza pentru evaluarea defectelor muco-gingivale, determinandu-se

suficienta sau insuficienta gingiei atasate.

Defect muco-gingival de tip I (gingie atasata insuficienta) cand sonda parodontala patrunde in
sulcus-ul gingival la limita sau dincolo de jonctiunea muco-gingivala,

Defect muco-gingival de tip II (gingie atasata insuficienta) cand, prin plasarea sondei parodontale
in pozitie orizontala de-a lungul jonctiunii muco-gingivale, gingia se deplaseaza in directie
corono-apicala.

1.3. Evaluarea nivelului crestei osoase si a topografiei leziunii

Boala parodontala reduce inaltimea osului si-i modifica topografia. Deoarece numai examenul
Rx nu permite cunoasterea acestei topografii, sonda parodontala devine cu adevarat o prelungire
a ochiului clinicianului.

Intinderea pierderii osoase este foarte precis determinata prin evaluarea cu sonda parodontala
a distantei dintre atasamentul gingivo-dentar si jonctiunea amelo-cementara.

1.4. Evaluarea gradului de atingere a furcatiilor

La nivelul dintilor pluriradiculari, zonele interradiculare pot fi atinse de catre procesul patologic
si sa devina vizibile si accesibile clinic cu sonde parodontale speciale - sondele Nabers.

In acest caz un sondaj orizontal permite evaluarea deschiderii zonelor de furcatie radiculara.

1.5. Tendinte la sangerare

Calitatea sau sanatatea tesuturilor moi este apreciata, pe de o parte prin rezistenta la patrunderea
sondei si pe de alta parte prin prezenta sau absenta sangerarii provocate.

Actualmente, tendinta la sangerare se studiaza fie singura, fie in corelatie cu cantitatea de placa,
fiind atat un criteriu de diagnostic si prognostic al bolii parodontale, cat si un criteriu de
activitate / inactivitate.

1.6. Perioadele de activitate ale bolii

Boala parodontala fiind un proces infectios cronic care evolueaza prin cicluri scurte si
imprevizibile de activitate distructiva, urmate de perioade de remisiune spontana (Socranski),
depistarea activitatii bolii depinde deci, de posibilitatea de a arata prin intermediul masuratorilor
o modificare a nivelului atasamentului intr-un situs specific.

2. Cand este necesar sondajul?

Raspunsul logic pare a fi: de fiecare data cand exista o suspiciune de boala parodontala sau cand
acest lucru este imperativ.

Trebuie sa reflectam bine inainte de a efectua aceasta manopera, deoarece un sondaj parodontal
declanseaza o bacteriemie chiar in absenta bolii parodontale (Brion). Aceasta bacteriemie fara
consecinta la pacientul sanatos, este periculoasa la pacientul "cu risc crescut" (printre altele risc
Osler-ian) si impune anumite precautii.

*La pacientii care prezinta depozite importante de tartru sau inflamatie gingivala severa este
necesar in prealabil a se efectua un detartraj serios si un control riguros al placii, deoarece
obstacolele produse de tartru si hipertrofia gingivala supra-adaugata modifica in mod artificial
profunzimea pungii, existand riscul de insamantare a situs-urilor inactive
*Efectul tesuturilor inflamate asupra adancimii de sondare poate duce la greseli de interpretare,
deoarece s-a constatat o diferenta notabila (0,6 mm) intre sondajul pungilor parodontale
inflamate si sondajul tesuturilor neinflamate. Problema penetrarii instrumentului intratisular in
cazul inflamatiei este o sursa semnificativa de eroare.

3. Cum trebuie efectuat sondajul?

Pe langa problemele de ordin general legate de pozitionarea fotoliului, iluminarea campului,

instrumentar, sondajul va trebui efectuat in absenta oricarei urme de saliva.

Pentru fiecare sector sondat, zona va fi uscata cu spray-ul de aer. Pe de alta parte, sondarea situs-
urilor active si inactive, cu aceeasi sonda poate duce la insamantarea florei agresive in situs-urile
inactive, fapt care impune fie schimbarea sondei, fie sterilizarea sau decontaminarea sondei
(sterilizator cu quart, solutii antiseptice) dupa fiecare inserare.

Forta de sondare Forta de sondare reprezinta o variabila importanta in masurarea

pungilor parodontale si in reperarea nivelului de atasament.

Factori de care depinde reproductibilitatea masuratorilor:

Factori Consecinte
Designul extremitatii Varfurile sondelor cu design diferit conduc
sondei (diametrul la presiuni de sondare diferite, desi se aplica
portiunii active si aceeasi forta.
forma varfului)
Parodontiu sanatos/ inflamat.

Starea tesuturilor *tesuturi inflamate, sonda poate traversa

parodontale usor epiteliul de jonctiune si primele fibre
conjunctivale si atinge uneori creasta
alveolara (Listgarten).
Etalonare sonde cu presiune constanta - manuale / electrice
a fortei de sonde clasice - evaluarea sensibilitatii dureroase la
sondare presiunea patului unghial al pacientului.

Oricare ar fi forta aplicata ea va trebui sa fie intotdeauna reproductibila pentru a elimina

posibilitatile de utilizare post-operator a unei presiuni mai reduse fata de cea folosita inainte de
tratament.

Valori ale fortei de sondare: 25 - 50 g/cm2 Badersten, Miller75 g/cm2 - Φ=0,63 mm Van der
Velden 50 g/cm2 - Φ=0,35 mm Caton si col. Φ = diametrul sondei la varf

4. Dificultatile intalnite in masurare si factorii care influenteaza lectura

 4.1. Erorile sondajului traditional

Pe langa problemele legate de lipsa rigorii in tehnica de sondaj cat si cele legate de
accesibilitatea dintilor, morfologia corono-radiculara, zonele proximale si dificultatile de inserare
a sondei in sens vertical, raman trei parametri ce pot fi factori de eroare: dintele, sonda,
examinatorul.

4.1.1. Dintele - este importanta o buna sensibilitate tactila pentru a decela prezenta de obstacole
(carii, tartru) intre sonda si fundul pungii.

4.1.2. Sonda - problema fiabilitatii gradatiilor este delicata, deoarece s-au constatat diferente,
deloc neglijabile (pana la 0,6 mm), intre diferite sonde (Winter). Aceasta, impune pe cat posibil,
ca in cursul sondajului sa se pastreze intotdeauna aceeasi marca si aceeasi sonda, la acelasi
pacient.

4.1.3. Examinatorul - se gaseste expus erorilor de citire a gradatiilor din cauza unei slabe
vizibilitati, a unui acces dificil la un situs, a luarii gresite a reperelor, a oboselii oculare provocate
de cele 192 de masuratori realizate de pe cele doua arcade complete.

4.2. Factorii histologici si clinici care influenteaza adancimea de sondare Sonda care
plonjeaza in santul gingival se opreste in taramuri necunoscute( Lindhe)

Efectiv, exista o diferenta intre profunzimea masurata a pungii si adancimea sa reala (Schreder si
Listgarten). Adancimea clinica a santului gingivo-dentar sau a unei pungi parodontale este
reprezentata de masuratorile obtinute in cursul sondajului, rezultand o masurare supraestimata.

Adancimea histologica corespunde distantei care separa marginea libera a gingiei marginale de
limita coronara a epiteliului de jonctiune. In cazul pungilor parodontale sonda parodontala
traverseaza epiteliul de jonctiune si nu este oprita decat de catre primele fibre conjunctivale
intacte ale atasamentului.

4.2.1. Starea de sanatate a tesuturilor parodontale

Exista o relatie directa intre gradul de inflamatie gingivala si penetrarea sondei la o

forta constanta, tesuturile inflamate oferind mai putina rezistenta la patrunderea sondei decat
tesuturile sanatoase (Robinson si Vitek).

4.2.2. Pozitia extremitatii sondei

Sonda parodontala tinde sa masoare mai mult o localizare apicala a epiteliului de jonctiune decat
o localizare coronara (Listgarten si col).

Sonda patrunde in tesuturi si este franata printr-un efect de hamac datorat condensarii si
compresiunii fibrelor ligamentului parodontal, calitatea tesuturilor parodontale constituind un
element important in patrunderea sondei (Spray si Garnik).
4.2.3. Sangerarea la sondare

Un situs inactiv sau un sulcus neinflamat nu sangereaza la sondaj asa cum se intampla in cazul
cand epiteliul pungii (sau sulcus-ului) este inflamat sau ulcerat (Geenstein).

Sangerarea ingreuneaza lectura datelor direct pe partea lucratoare a sondei. Pe de alta parte,
controlul localizarii varfului sondei se poate aprecia intr-o masura mai redusa in pungile care
sangereaza fata de cele care nu sangereaza. Gradul de inflamatie al pungii, evaluat prin
sangerare la sondaj este un factor critic in masuratorile adancimii pungii

In ceea ce priveste influenta parametrilor - adancimea pungii si sangerarea la sondaj asupra

reproductibilitatii masuratorilor, Abbas si col.au aratat ca:

numai masuratorile pungilor care nu sangereaza sunt reproductibile;

adancimea pungii singura nu afecteaza reproductibilitatea masuratorilor;

pungile care sangereaza la sondaj sunt mai adanci decat cele care nu sangereaza.

4.2.4. Influenta accesului anatomic

masuratori factori ce influenteaza lectura

zone cu acces direct
Lectura
usoara
zone frontale
amplitudine redusa a deschiderii gurii
pacientului

zone aproximale cu punct de contact strans

Lectura
dificila incongruente cu inghesuire

sectoare posterioare unde campul vizual

este mult mai ingustat - eroarea de
paralaxa.

5. Limite ale sondajului parodontal.

Masurarea liniara de-a lungul radacinii dintelui are avantajul de a fi clar inteleasa si transpusa
direct in context clinic. Totusi, ea reprezinta o analiza uni-dimensionala a unui proces de boala
tri-dimensional.

6. Mod de evitare a aproximarilor la sondaj.

inainte de orice etapa de sondare sa se realizeze un tratament initial eficace la nivelul

parodontiului si dintilor.
indepartarea factorilor generatori ai inflamatiei si a depozitelor exogene ce constituie obstacole la
penetrarea sondei

standardizarea:

punctului precis de sondare

axului de insertie al sondei

punctului de referinta pentru evaluarea nivelului atasamentului

Pe langa rolul sau traditional de masurare, sonda parodontala, prin deplasare in diferite directii,
se mai foloseste la:

identificarea intinderii distrunctiei parodontale

topografia pungilor

clasificarea pungilor

Pungi Sonda nu patrunde apical fata de

gingivale jonctiunea amelo-cementara
Pungi Sonda patrunde dincolo de
parodontal jonctiunea amelo-cementara, dar
e nu depaseste, apical, creasta osului
supraosoas alveolar
e
Pungi Sonda parodontala patrunde
parodontal dincolo de jonctiunea amelo-
e cementara si depaseste apical,
infrasoase creasta osului adiacent

Oricare ar fi metoda si instrumentul de sondare, practicianul trebuie sa evite presiunile excesive

si miscarile brutale care provoaca perforatii ale epiteliului sulcular si de jonctiune, determinarile
improprii ale profunzimii pungilor cat si o suferinta inutila a pacientului.

Date fiind numeroasele probleme care persista, sondajul parodontal nu poate sustine, el singur,
diagnosticul si prognosticul maladiilor parodontale, desi actualmente este mijlocul cel mai
practic de care dispunem pentru a pune in evidenta diferentele existente intre masuratorile
nivelului atasamentului unui situs individual.s
Generații de sonde parodontale.

Generația I- specific acestor sonde este vârful
butonat și partea activă calibrată, marcată în două
culori. Cele mai utilizate sunt:
•
CP 12- 3, 6, 9 mm.
•
Michigan- 3, 6, 8 mm.
•
Williams- 1, 2, 3, 5, 7, 8, 9, 10 mm.
•
Goldman- 1, 2, 3, 5, 7, 8, 9, 10 mm.
•
Plast- probe 3, 6, 9 mm.
•
Nabers- folosită în determinarea expunerii radiculare.

Spre deosebire de toate celelalte, sondele Goldman și

Plast- probe sunt plate.

Sonde Michigan și
Nabers


Generația II- sonde de presiune constantă, concepute pentru a asigura
standardizarea presiunii controlate de sondare.
• Sondă SP (sensibilă la presiune): forță de 20 grame

Generația III- sonde automatizate; software-ul se integrează cu sistemele gra*ce
existente pentru a furniza gra*cizarea parodontală computerizată. Creează o
diagramă parodontală computerizată detaliată.
• Florida Probe System: presiune constantă de 15 grame, precizie de 0,2mm;
vârful sondei are diametrul de 0,45mm. Include: sonda de mână, pedală de picior,
interfața computerului.
• Inter Probe: vârful de sondă este =exibil, alunecă pe suprafața dintelui și intră în
zona pungii.

Generația IV-Tehnologie 3D. O citire precisă și continuă a bazei șanțului gingival
sau a pungii parodontale.

Generația V-Tehnologie 3D + ultrasunete; determină nivelul epiteliului joncțional
fără a penetra în pungă

Bibliografie:
https://xdocs.ro/doc/prezentare-temele-9-i-10-x8qd5pd55yow
https://www.scrigroup.com/sanatate/EXAMENUL-CLINIC-AL-PACIENTULUI92459.php
https://www.odontologicamente.com/periodoncia/sondaje-periodontal/
https://xdocs.ro/doc/instrumente-i-tehnici-de-sondare-n-paradontologie-280l01xkr98w