Paro Nou

1.
PARO GRILE REZOLVATE

2. Următoarele afirmații privind pierderea de ataşament sunt adevărate:
1. Pentru măsurarea pierderii de ataşament se alege un reper fix: joncţiunea
smalţ – cement C
2. Profunzimea pungii constă în distanţa ce separă fundul pungii de gingia
marginală C
3. Reperul fix permite măsurarea gradului de recesiune gingivală C
4. Profunzimea pungii constă în distanţa ce separă fundul pungii de joncțiunea
epitelială
5. Reperul fix permite măsurarea pierderii reale de ataşament C
6. Reperul fix nu permite măsurarea pierderii reale de ataşament
7. Pentru măsurarea pierderii de ataşament se alege un reper fix: marginea
gingivală
8. Profunzimea pungii este manifestarea clinic măsurabilă a stării de sănătate
9. Profunzimea pungii este manifestarea clinic măsurabilă a bolii C
10. Reperul fix nu permite măsurarea gradului de recesiune gingivală
3. Următoarele afirmații privind reperele pierderii de atașament sunt adevărate:
1. Distanţa dintre baza pungii şi un reper dentar fix – joncţiunea amelo-
cementară (JAC) defineşte gradul de recesiune parodontală. C
2. Distanţa dintre baza pungii şi un reper dentar fix – joncţiunea amelo-
cementară (JAC) defineşte punga parodontală
3. Recesiune vizibilă = distanţa care separă marginea gingivală de joncţiunea
amelo-cementară C
4. Recesiune vizibilă + recesiune invizibilă = totalul pierderii de ataşament C
5. Recesiunea vizibilă reprezintă totalul pierderii de ataşament
6. Recesiunea invizibilă = adâncimea pungii, definită ca distanţa dintre baza
pungii şi marginea gingivală C
7. Nivelul ataşamentului = distanţa dintre baza pungii şi un reper dentar fix –
joncţiunea amelo-cementară (JAC) C
8. Recesiunea invizibilă reprezintă totalul pierderii de ataşament
9. Nivelul ataşamentului = distanţa dintre baza pungii şi reperul gingival-
marginea gingivală liberă
10. Pierderea de ataşament reprezintă punga parodontală
4. Gingia ataşată:
1. Înălţimea gingiei ataşate (aderente) este distanţa dintre joncţiunea muco-
gingivală şi proiecţia pe suprafaţa externă gingiei a bazei sulcus-ului gingival
C
2. Este confundată cu gingia keratinizată, întrucât cea din urmă include şi
marginea gingivală
3. Se mai numeste și aderentă C
4. Pentru prognostic favorabil este necesară o înălţime de cel puţin 1 mm
1. Valoarea gingiei ataşate se determină prin scăderea adâncimii sulcus-
ului sau pungii din înălţimea totală a gingiei marginale libere
5. Valoarea gingiei ataşate se determină prin scăderea adâncimii sulcus-ului
sau pungii din înălţimea totală a gingiei (margine gingivală – linie muco-
gingivală) C
6. Înălţimea gingiei ataşate (aderente) este distanţa dintre joncţiunea muco-
gingivală şi proiecţia pe suprafaţa externă gingiei a fundului pungii
parodontale
7. Valoarea gingiei ataşate se determină prin tracţionarea doar a buzei
concomitent cu sondarea pungii
8. Înălţimea gingiei ataşate este considerată suficientă atunci când tracţionarea
periferiei mobile induce mobilizarea marginii gingivale libere
9. Înălţimea gingiei ataşate este considerată insuficientă atunci când
tracţionarea periferiei mobile induce mobilizarea marginii gingivale libere C
5. Următoarele afirmații privind evaluarea nivelului crestei osoase şi a topografiei
leziunii sunt adevărate:
1. Boala parodontală reduce înălţimea osului C
2. Întinderea pierderii osoase nu este foarte precis determinată
3. Boala parodontală nu reduce înălţimea osului ci doar topografia osului
4. Întinderea pierderii osoase nu poate fi foarte precis determinată prin
evaluarea cu sonda parodontală
5. Întinderea pierderii osoase este determinată prin evaluarea cu sonda
parodontală C
6. Întinderea pierderii osoase este determinată prin evaluarea distanţei dintre
ataşamentul gingivo-dentar şi marginea gingivală
7. Doar examenul Rx permite cunoaşterea topografiei osoase
8. Boala parodontală modifică topografia osului C
9. Întinderea pierderii osoase este determinată prin evaluarea distanţei dintre
ataşamentul gingivo-dentar şi joncţiunea amelo-cementară C
10. Întinderea pierderii osoase este foarte precis determinată C
6. Următoarele afirmații privind tendinţele la sângerare sunt adevărate:
1. Calitatea sau sănătatea ţesuturilor moi este apreciată prin prezenţa sau
absenţa sângerării neprovocate
2. Tendinţa la sângerare se studiază fie singură, fie în corelaţie cu cantitatea de
placă C
3. Tendinţa la sângerare se studiază fie singură, fie în corelaţie cu cantitatea de
placă, fiind atât un criteriu de diagnostic al bolii parodontale
4. Calitatea sau sănătatea ţesuturilor moi este apreciată prin rezistenţa la
pătrunderea sondei C
5. Calitatea sau sănătatea ţesuturilor moi și dure este apreciată, pe de o parte
prin rezistenţa la pătrunderea sondei C
6. Actualmente, tendinţa la sângerare nu mai reprezintă un criteriu de diagnostic
şi prognostic al bolii parodontale
7. Tendinţa la sângerare se studiază doar în corelaţie cu cantitatea de placă
8. Tendinţa la sângerare este un criteriu de activitate / inactivitate al bolii
parodontale C
9. Calitatea sau sănătatea ţesuturilor dure este apreciată prin prezenţa sau
absenţa sângerării provocate C
10. Calitatea sau sănătatea ţesuturilor moi este apreciată prin prezenţa sau
absenţa sângerării provocate C
7. Cum trebuie efectuat sondajul:
1. Sondarea situs-urilor active şi inactive, cu aceeaşi sondă poate duce la
însămânţarea florei agresive în situs-urile inactive C
2. Forţa de sondare reprezintă o variabilă importantă în reperarea nivelului de
ataşament C
3. Reproductibilitatea măsurătorilor nu depinde de diametrul porţiunii active a
sondei
4. Sondajul va trebui efectuat în absenţa oricărei urme de salivă C
5. Pentru fiecare sector sondat, zona va fi uscată cu spray-ul de aer C
6. Forţa de sondare reprezintă o variabilă importantă în măsurarea pungilor
parodontale C
7. Vârfurile sondelor cu design diferit nu conduc la presiuni de sondare diferite,
deşi se aplică aceeaşi forţă
8. Reproductibilitatea măsurătorilor nu depinde de forma vârfului sondei
9. În ţesuturile inflamate, sonda nu poate traversa uşor epiteliul de joncţiune
10. Reproductibilitatea măsurătorilor nu depinde de designul extremităţii sondei
8. Următoarele moduri de evitare a aproximărilor la sondaj sunt adevărate:
1. Înainte de orice etapă de sondare să se realizeze un tratament iniţial eficace
la nivelul parodonţiului şi dinţilor C
2. Sondajul se efectuează în prezența depozitelor exogene
3. Înainte de sondaj nu este necesar un tratament iniţial eficace la nivelul
parodonţiului
4. Standardizarea sondajului depinde de axul de inserţie al sondei C
5. Standardizarea sondajului depinde de punctul precis de sondare C
6. Înainte de orice etapă de sondare să se realizeze un tratament iniţial eficace
la nivelul dinţilor
7. Este necesară îndepărtarea factorilor generatori ai inflamaţiei şi a depozitelor
exogene ce constituie obstacole la penetrarea sondei C
8. Standardizarea sondajului nu depinde de punctul de referinţă pentru
evaluarea nivelului ataşamentului
9. Standardizarea sondajului depinde de punctul de referinţă pentru evaluarea
nivelului ataşamentului C
10. Sondajul se efectuează fără îndepărtarea factorilor generatori ai inflamaţiei
9. Următoarele afirmații privind sonda parodontală sunt adevărate:
1. Standardizarea sondajului nu depinde de punctul precis de sondare
2. Prin deplasare în diferite direcţii, se mai foloseşte la identificarea întinderii
distruncţiei parodontale C
3. Pentru sonda parodontală depozitele exogene nu constituie obstacole la
penetrarea ei
4. Prin deplasare în diferite direcţii, se mai foloseşte la identificarea topografiei
pungilor C
5. Prin deplasare în diferite direcţii, se mai foloseşte la identificarea clasificării
pungilor C
6. Standardizarea sondajului nu depinde de punctul de referinţă pentru
evaluarea nivelului ataşamentului
7. În timpul sondajului parodontal nu efectuează deplasare în diferite direcţii
8. Are un rol tradiţional de măsurare C
9. Nu are un rol tradiţional de măsurare
10. În timpul sondajului parodontal sonda efectuează deplasare în diferite direcţii
C
10. Pungile parodontale au următoarele caracteristici:
1. În pungile parodontale supraosoase sonda pătrunde dincolo de joncţiunea
amelo-cementară C
2. În pungile parodontale infrasoase sonda parodontală depăşeşte apical,
creasta osului adiacent C
3. În pungile gingivale sonda depăşeşte apical, creasta osului adiacent
4. În pungile parodontale supraosoase sonda parodontală depăşeşte apical,
creasta osului adiacent
5. În pungile gingivale sonda nu pătrunde apical faţă de joncţiunea amelo-
cementară C
6. În pungile parodontale supraosoase sonda depăşeşte, apical, creasta osului
alveolar
7. În pungile parodontale supraosoase sonda nu depăşeşte, apical, creasta
osului alveolar C
8. În pungile parodontale infrasoase sonda parodontală nu pătrunde dincolo de
joncţiunea amelo-cementară
9. În pungile gingivale sonda pătrunde apical faţă de joncţiunea amelo-
cementară
10. În pungile parodontale infrasoase sonda parodontală pătrunde dincolo de
joncţiunea amelo-cementară C
11. Următoarele afirmații despre metoda şi instrumentul de sondare sunt corecte:
1. Practicianul trebuie să evite presiunile excesive nu și mişcările brutale
2. Presiunile excesive şi mişcările brutale provoacă perforaţii ale epiteliului de
joncţiune C
3. Practicianul nu trebuie să evite presiunile excesive și mişcările brutale, ele
fiind necesare pentru atingerea epiteliului de jpncțiune
4. Practicianul trebuie să evite presiunile excesive C
5. Presiunile excesive şi mişcările brutale provoacă determinări improprii ale
profunzimii pungilor C
6. Presiunile excesive şi mişcările brutale nu provoacă perforaţii ale epiteliului
sulcular
7. Practicianul trebuie să evite mişcările brutale C
8. Practicianul trebuie să evite mişcările brutale nu și presiunile excesive
9. Presiunile excesive şi mişcările brutale nu provoacă perforaţii ale epiteliului
de joncţiune
10. Presiunile excesive şi mişcările brutale provoacă perforaţii ale epiteliului
sulcular C
12. Foaia de observatie:
1. nu este un document necesar cu valoare medico-legală
2. constituie un document necesar pentru stabilirea planului de tratament C
3. nu este un document necesar cu valoare clinico-ştiinţifică
4. este un document necesar cu valoare medico-legală C
5. constituie un document necesar pentru evaluarea evoluţiei C
6. nu constituie un document necesar pentru stabilirea planului de tratament
7. nu constituie un document necesar pentru stabilirea diagnosticului
8. constituie un document necesar pentru stabilirea diagnosticului C
9. este un document necesar cu valoare clinico-ştiinţifică C
10. nu constituie un document necesar pentru evaluarea evoluţiei
13. Motivele prezentarii pot fi :
1. lipsa tulburărilor masticatorii legate de mobilitate dentară
2. probleme estetice legate de recesiuni sau migrări dentare, C
3. senzaţie tensiune sau prurit la nivelul gingiei, C
4. halitoză, gust neplăcut în cavitatea orală, C
5. lipsa simptomatologiei legată de complicaţiile bolii parodontale (abcese
parodontale, parestezii, sindrom endo-parodontal).
6. lipsa halitozei,a gustului neplăcut în cavitatea orală,
7. lipsa senzaţiei de tensiune sau prurit la nivelul gingiei
8. sângerare gingivală, C
9. tulburări masticatorii legate de mobilitate dentară C
10. lipsa sângerarii gingivale
14. La antecedentele personale generale se noteaza:
1. tratamentele parodontale anterioare
2. tratamentelor antiaritmice (Nifedipin) C
3. eventualele afecţiuni generale care pot interfera cu manoperele parodontale
C
4. tratamentele imunosupresoare (Ciclosporină) C
5. eventualele afecţiuni generale care au răsunet la nivelul parodonţiului C
6. tratamente ortodontice anterioare
7. tratamentele antiepileptice, (Fenitoină) C
8. tratamente protetice anterioare
9. antecedentele familiale
10. tratamentele odontale anterioare
15. Examenul endobucal evalueaza:
1. evalueaza igiena orala C
2. nu evalueaza indici de mobilitate
3. evalueaza mucoasele si buzele C
4. nu evalueaza indici de placa
5. evalueaza halitoza C
6. nu evalueaza indici gingivali
7. evalueaza dintii si parodontiul lor C
8. evalueaza ocluzia C
9. nu evalueaza indici parodontali
10. nu evalueaza saliva
16. Halitoza:
1. se poate datora retentiei alimentare C
2. se poate datora cariilor C
3. se poate datora apelor de gura
4. se poate datora stress-ului
5. se poate datora pastei de dinti
6. se poate datora fumatului C
7. se poate datora bolii parodontale C
8. nu se poate datora alcoolismului
9. se poate datora deshidratarii orale C
10. nu se poate datora depozitelor tartrice
17. Examenul salivei:
1. cantitatea de salivă nu este modificată în caz de leziuni ale glandelor salivare
2. cantitatea de salivă este adeseori modificată în caz de tulburări nervoase C
3. cantitatea de salivă nu este modificată în caz de diabet zaharat
4. cantitatea de salivă este adeseori modificată în caz de leziuni ale glandelor
salivare C
5. cantitatea de salivă este adeseori modificată în caz de diabet zaharat C
6. este un element a cărei cantitate şi calitate pot fi modificate in boala
parodontala C
7. este un element a cărei cantitate şi calitate nu pot fi modificate in boala
parodontala
8. cantitatea de salivă este adeseori modificată în caz de anumite medicaţii C
9. cantitatea de salivă nu este modificată în caz de tulburări nervoase
10. cantitatea de salivă este adeseori modificată în caz de anumite medicaţii C
18. Examenul dentar urmăreşte:
1. existenţa incongruenţelor, a malpoziţiilor dentare C
2. halitoza
3. integritatea arcadelor dentare C
4. existenţa migrărilor dentare C
5. recesiunile
6. existenţa cariilor simple si complicate C
7. mobilitatea dentara
8. existenţa restaurărilor odontale (aprecierea conform criteriilor Ryge). C
9. tratamentele parodontale
10. pungile parodontale
19. Examenul parodontal:
1. apreciază mobilitatea dentară C
2. apreciază cariile simple si complicate
3. apreciază existenţa sângerării la sondaj C
4. apreciază incongruentele dentare
5. apreciază recesiunile C
6. importanţa pierderii de ataşament C
7. apreciază migrarile dentare
8. apreciază restaurarile odontale
9. apreciază malpozitiile dentare
10. apreciază aspectul gingiei, C
20. Indicele clinic al gradului de mobilitate patologică:
1. 2=mobilitate a coroanei mai mare de 1 mm, în orice direcţie în plan orizontal
C
2. 3=mobilitate a coroanei mai mare de 1 mm în orice direcţie orizontală, în plus
mişcări de intruzie/rotaţie C
3. apreciaza agravarea stării clinice.
4. este un criteriu important ce serveşte la stabilirea evoluţiei clinice a stării
parodontale după tratament C
5. 1=mobilitate perceptibilă cu degetul (0,2 – 1 mm în direcţie orizontală) C
6. apreciaza staţionarea/ vindecarea stării clinice.
7. apreciaza ameliorarea stării clinice. C
8. este înregistrarea în dento-parodontogramă a mobilităţii dentare
9. se calculează pe baza valorilor gradelor de mobilitate
10. 0=mobilitate fiziologică (fremitus C
21. Examenul gingival evalueaza:
1. existenţa leziunilor interradiculare
2. Existenţapungilor parodontale
3. aspectul gingiei- textura, volum C
4. existenţa recesiunilor
5. aspectul gingiei- consistenţa, forma,
6. existenţa sângerării la sondaj C
7. aspectul gingiei- poziţia C
8. existenţa mobilitatii dentare
9. existenţa pierderii de atasament
10. aspectul gingiei- culoarea C
22. Examenul parodontiului de sustinere:
1. are doar importanta medico-clinica
2. se face prin evaluarea pierderii de atasament C
3. are doar importanta medico-legala
4. elemente de apreciere a gravităţii afectării parodontale sunt indicii
parodontali, existenţa recesiunilor C
5. se face doar manual C
6. urmăreşte gradul de afectare al componentelor parodonţiului de susţinere C
7. elemente de apreciere a gravităţii afectării parodontale sunt existenţa
pungilor, leziunilor de furcaţie C
8. se face doar ultrasonic
9. se face doar electronic
10. se face prin evaluarea nivelului osos.
23. Avantajele periuțelor cu peri naturali sunt:
1. Nu se adaptează intim pe suprafețele gingivale evitând traumatizarea
2. Adaptare intimă pe suprafeţele dentare C
3. Nu se adaptează intim pe suprafețele dentare evitând abraziunea
4. Se încarcă şi reţin bine pasta C
5. Adaptare intimă pe suprafeţele gingivale C
6. Rigiditate
7. Supleţe C
8. Flexibilitate
9. Rezistenţa mecanică
10. Nu produc traumatisme gingivale C
24. Dentifricele conțin următoarele abrazive:
1. Glicerină
2. Stimulatori ai secreţiei salivare sulfat de sodiu şi de potasiu
3. Granule de cloruri polivinilice C
4. Silicat de zirconiu C
5. Mentă
6. Oxizi de cloruri polivinilice
7. Carbonat de Ca, Mg C
8. Bicarbonat de Na, NaCl C
9. Sorbitol
10. Oxizi de siliciu şi aluminiu C
25. Periile interdentare:
1. Au tijă metalică sau din plastic (pentru implante) C
2. Se utilizează pentru eliminarea plăcii de pe feţele dentare proximale (concave
sau neregulate)
3. Se utilizează pentru eliminarea plăcii de pe feţele dentare aproximale
(concave sau neregulate) C
4. Au doar tijă metalică (și pentru implante)
5. Au firele din materiale naturale
6. Sunt comercializate într-o mare varietate (dimensională, cu capete
interşanjabile, cu sau fără mâner) C
7. Sunt montate pe un mâner scurt sau lung C
8. Sunt comercializate într-o mare varietate dimensională dar doar cu mâner
9. Au formă rotundă sau ovală
10. Au formă cilindrică sau conică C
26. Stimulatorul gingival interdentar:
1. Se utilizează la pacienţii cu hipercreștere gingivală
2. Acţiunea lor este de îndepărtare a plăcii microbiene şi a detritusurilor moi C
3. Se prezintă sub forma unor conuri efilate, de cauciuc sau material plastic C
4. Se utilizează la pacienţii cu spaţiul interdentar rămas liber prin retracţia papilei
gingivale C
5. Acţiunea lor este de îndepărtare detritusurilor dure
6. Nu au efect în îndepărtarea plăcii microbiene
7. Se utilizează la pacienţii cu spaţiul interdentar rămas liber în urma unei
intervenţii chirurgicale C
8. Se prezintă sub forma unor conuri efilate, de metal
9. Acţiunea lor este şi de masaj gingival C
10. Se prezintă sub forma unor cilindri
27. Periuţa cu un singur smoc se recomandă:
1. Pentru faţa vestibulară sau linguală a dinţilor cu margine gingivală neregulată
C
2. Pentru faţa linguală a incisivilor inferiori
3. Pentru faţa vestibulară sau linguală a dinţilor cu margine gingivală regulată
4. Pentru zone de furcaţie C
5. Pentru suprafeţele ocluzale ale ultimilor molari
6. Pentru zone cu hipercreștere gingivală
7. Pentru suprafeţele distale ale ultimilor molari C
8. Pentru zone cu recesiune ginivală
9. Pentru regiuni greu accesibile altor mijloace de igienă C
10. Pentru faţa linguală a molarilor şi premolarilor mandibulari C
28. Caracteristicile periuţelor cu peri sintetici:
1. Lungimea filamentelor este 10,3 mm – pentru adulți
2. Capătul filamentului are muchie rotunjită C
3. Capătul filamentului este rotunjit, produce cu 30–50% mai puține leziuni
traumatice C
4. Diametrul filamentelor este 0,4 mm – perii medii
5. Diametrul filamentelor este 0,3 mm – perii medii C
6. Lungimea filamentelor este 8,7 mm – pentru copii
7. Capătul filamentului are muchie ascuțită C
8. Capătul filamentului este ascuțit, produce cu 70–90% mai puține leziuni
traumatice
9. Una din caracteristicile periuţelor (recomandări ADA) este ca lungimea părţii
active sa fie: 45,4 - 51,8 mm
10. Diametrul filamentelor este 0,2 mm – perii medii
29. Următoarele afirmații despre dispozitivele de irigare – hidropulsoare sunt corecte:
1. Sunt indicate pentru curăţire supragingivală - curăţirea mecanică a
dispozitivelor ortodontice fixe, a imobilizărilor temporare C
2. Există mai multe tipuri de extremităţi pentru irigatoarele subgingivale printre
care extremitatea din metal
3. Sunt indicate pentru curăţire supragingivală, pentru îndepărtarea resturilor
alimentare din zonele inaccesibile aleacestora C
4. Presiunea este generată de un sistem de pompare sau un pulsator la care
este ataşat dispozitivul C
5. Capătul activ al instrumentului foloseşte o duză de plastic angulată la 900,
sau o canulă subgingivală
6. Sunt indicate pentru curăţire supragingivală, lavajul profesional al pungilor
parodontale
7. Sunt indicate pentru curăţire supragingivală, după detartraj şi surfasaj, sau
pentru administrarea de substanţemedicamentoase topic de către pacient
8. Există doar un tip de extremitate pentru irigatoarele subgingivale
9. apătul activ al instrumentului foloseşte o duză de plastic angulată la 900, sau
o canulă supragingivală
10. Principiul lor de funcţionare constă în proiectarea unui jet de apă continuu sau
pulsatil, sub presiune C
30. Recent, au fost introduse tipuri noi de perii de dinţi acţionate electric, îmbunătăţite,
precum:
1. Braun‟s Oral B® - care foloseşte mişcare oscilatorie C
2. Braun‟s Oral B® - care foloseşte mişcare de rotaţie a perilor de 4.000
turaţii/min
3. Rotadent® cu design şi funcţionare asemănătoare instrumentelor
profesionale de curăţire dentară C
4. Sonicare® - perie ultrasonica ce este un dispozitiv eficace şi sigur în
îndepărtarea plăcii supragingivale
5. Rotadent® cu design şi funcţionare asemănătoare instrumentelor de curăţire
dentară de la domiciliu
6. Braun‟s Oral B® - care foloseşte doar mişcare oscilatorie
7. Sonicare® - perie electronică, ce produce o cavitaţie medie a fluidului şi un
flux de apă proiectat dincolo de vârful perilor, cu potenţial crescut,
îndepărtând chiar şi coloraţiile dentare C
8. Sonicare® - perie electronică, ce produce o cavitaţie medie a fluidului şi un
flux de aer proiectat dincolo de vârful perilor C
9. Braun‟s Oral B® - care foloseşte mişcare de rotaţie a perilor de 2.000
turaţii/min C
10. Sonicare® - perie electronică care este un dispozitiv eficace şi sigur în
îndepărtarea plăcii subgingivale C
31. Mijloacele de evidenţiere a plăcii bacteriene:
1. Printre soluţiile utilizate ca mijloacele de evidenţiere a plăcii bacteriene sunt: -
Sulfat lauryl de Na; Sarcozinat lauryl de Na;
2. Pot fi paste revelatoare cu toluidina - Placolor®
3. Sunt utilizate pentru depistarea şi cuantificarea depozitelor de tartru
4. Sunt utilizate pentru evaluarea eficacităţii metodelor de igienă orală C
5. Printre soluţiile utilizate ca mijloacele de evidenţiere a plăcii bacteriene sunt: -
soluţie fucsină bazică 0,2-3%;- soluţie albastru de metil 2% C
6. Sunt utilizate pentru depistarea şi cuantificarea depozitelor de placă
bacteriană C
7. Pot fi drajeuri/comprimate – produse tipizate: - Placolor® care conţine
toluidina (colorant vegetal hidrosolubil)
8. Sunt disponibile sub mai multe forme C
9. Sunt utilizate pentru motivarea pacientului C
10. Pot fi reprezentate de soluţie Dis – Plaque® care colorează placa recentă (2-
3 zile) în albastru şi placa mai veche (9-18 zile) în roşu;
32. Mijloacele de îndepărtare a plăcii:
1. Sunt reprezentate şi de mijloace secundare de îndepărtare a plăcii bacteriene
C
2. Sunt reprezentate secundar de perii de dinţi acţionate electric care folosesc
ca alternativă sau supliment al periilor manuale C
3. Sunt reprezentate de paste cosmetice cu substanțe abrazive care sunt
adjuvante folosite pentru curăţirea şi lustruirea suprafeţelor dentare
4. Sunt reprezentate de mijloace principale - periuţele de dinţi C
5. Sunt reprezentate de mijloace principale - mijloace de igienă interdentară
6. Sunt reprezentate şi de mijloace de igienă interdentară dacă spaţiile
interdentare sunt deschise C
7. Sunt reprezentate de un număr mare de perii de dinţi care diferă prin
caracteristicile perilor din care sunt confecţionate C
8. Sunt reprezentate secundar si de dentifrice care sunt adjuvante folosite
pentru curăţirea şi lustruirea suprafeţelor dentare C
9. Sunt reprezentate de mijloace principale - dentifricele
10. Mijloacele de evidenţiere a plăcii bacteriene sunt utilizate pentru depistarea şi
cuantificarea depozitelor de placă bacteriană, pentru motivarea pacientului ca
şi pentru evaluarea eficacităţii metodelor de terapie chirurgicală
33. Este considerat instrumentar specific parodontal:
1. Pensă dentară
2. Spatulă dentară
3. Intrumente pentru curățire și lustruire C
4. Sonda parodontală C
5. Seringă pentru anestezie
6. Instrumente pentru surfasaj C
7. Instrumente pentru detartraj C
8. Oglindă dentară
9. Sondă dentară
10. Instrumentar pentru chirurgie parodontală C
34. Următoarele afirmații sunt adevărate despre instrumentarul parodontal manual:
1. Extremitatea lucrătoare, activă, este partea instrumentului în contact cu
dintele şi care are acţiune efectivă. C
2. Mânerele cu striuri înguste generează o priză mai dificilă şi o alunecare
accidentală din mâna operatorului
3. Instrumentele pot avea o singură extremitate activă (instrumente duble) sau
ambele extremităţi active (instrumente pereche) C
4. Tijele pot fi drepte sau curbe C
5. Tija este partea instrumentului care leagă extremitatea activă de mâner. C
6. Mânerul trebuie să fie suficient de gros pentru a evita oboseala musculară a
operatorului. C
7. Instrumentele parodontale sunt desemnate pentru scopuri specifice precum
examinarea vizuală a coroanelor dentare, testarea vitalității
8. Tija e o componentă a părții active a instrumentelor
9. Mânerul trebuie să fie suficient de gros pentru a permite o priză confortabilă C
10. Unele instrumente de mână prezintă doar mâner și parte activă
35. Următoarele afirmații sunt adevărate despre instrumentarul parodontal manual:
1. Instrumentele sonice se pot folosi pentru curățarea suprafețelor dentare și
pentru fața dorsală a limbii
2. Chiuretele fine pot fi folosite și pentru localizarea și marcarea pungilor
parodontale
3. Sondele parodontale sunt instrumente pentru examinarea parodontală C
4. Instrumentar clasic de detartraj– instrumente robuste folosite pentru
îndepărtarea tartrului subgingival
5. Sondele parodontale sunt folosite pentru localizarea, măsurarea şi marcarea
pungilor C
6. Planarea suprafețelor radiculare (root planing, surfasaj radicular) se poate
realiza și cu răzușe sau seceri de mici dimensiuni
7. Sunt considerate instrumente clasice de detartraj foaia de mirt, trapezoidalele
C
8. Clasificarea lui se realizează plecând de la forma particulară a extremităţii
active C
9. Chiuretele sunt instrumente fine folosite pentru detartraj subgingival C
10. Sondele parodontale, atunci când sunt folosite cu presiune crescută, pot
îndepărta tartrul subgingival
36. Următoarele afirmații sunt adevărate despre sondele parodontale:
1. Au un vârf efilat, ascuțit
2. Sunt instrumente compuse din mâner și o tijă mai lungă (partea activă)
3. Se folosesc pentru măsurarea adâncimii pungilor parodontale C
4. Se folosesc pentru determinarea configuraţiei pungilor parodontale C
5. Sunt instrumente compuse din mâner, tijă şi parte activă C
6. Sunt calibrate în mm C
7. Prezintă un vârf rotunjit, bont C
8. Se folosesc pentru surfasajul radicular
9. Unele pot fi negradate și se vor folosi pentru studii epidemiologice
10. Cu o presiune corectă, pot fi folosite pentru înlăturarea tartrului subgingival
37. Următoarele afimații sunt adevărate despre sondele parodontale tradiționale:
1. Sonda Williams are secțiune rotundă și gradațiile 1-2-3-5-7-8-9-10 C
2. Sonda O. M. S. prezintă o gradaţie colorată în negru corespunzând spaţiului
între 3 – 5 mm
3. Sonda O.M.S. are la extremitatea sa o bilă de 0,5mm C
4. Sonda Williams are la extremitatea sa o bilă de 0,5mm
5. Sonda O. M. S. prezintă o gradaţie colorată în negru corespunzând spaţiului
între 3,5 – 5,5 mm C
6. Sonda O.M.S. este o sondă parodontală colorimetrică C
7. Sondele colorimetrice au mânere divers colorate pentru o mai ușoară
identificare
8. Sonda Williams are secțiune rotundă și gradațiile 0,5-3,5-5,5-8,5-11,5
9. Sonda Williams este o sondă parodontală colorimetrică
10. Sondele colorimetrice folosesc un cod de culori pentru uşurarea lecturii C
38. Următoarele enunțuri sunt adevărate despre sondele parodontale electronice:
1. Fac mai dificilă citirea datelor obținute prin sondaj
2. Pot măsura valoarea recesiunii, adâncimea pungii parodontale și nivelul
ataşamentului C
3. Sunt compatibile doar cu anumite tipuri de calculatore, produse de aceeși
firmă ca sondele
4. Sunt compatibile cu orice fel de calculator C
5. Nu pot măsura înălțimea unei recesiuni, ci doar profunzimea pungilor
parodontale
6. Pot fi sonice sau ultrasonice
7. Sunt supuse erorilor ce apar din diferențele de presiune
8. Designul lor permite citirea în funcţie de un punct fix de referinţă C
9. Folosirea lor rezolvă problemele legate de transcripția, stocarea şi
gestionarea datelor C
10. Generează o folosire intraorală facilă C
39. Comparând sondele parodontale manuale și electronice, următoarele enunțuri sunt
adevărate:
1. Presiunea aplicată nu poate fi controlată pentru niciuna din sonde
2. Sonda manuală are un preț mai scăzut C
3. Sonda electronică oferă o colectare fără transcriere a datelor C
4. Sonda electronică are o rezoluție mai scazută comparativ cu sonda manuală
5. În cazul folosirii sondei parodontale electronice este necesară prezența unei a
doua persoane pentru notarea valorilor obținute
6. Sonda manuală oferă un mai bun simț tactil C
7. Sonda electronică realizează o examinare fără control vizual
8. Sonda electronică oferă o presiune de sondare controlată C
9. Sonda electronică necesită antrenamentul și calibrarea examinatorului C
10. Folosirea sondei electronice necesită transcrierea datelor obținute
40. Următoarele afirmații legate de instrumentul parodontal „foaia de mirt” sunt
adevărate :
1. Este un instrument pentru detartraj subgingival
2. Se mai numește și gheară C
3. Se folosește cu mișcări scurte, de tracțiune, dinspre ocluzal/incizal spre
cervical C
4. Priza instrumentului poate fi palmară pentru dinții frontali
5. Se foloseşte la îndepărtarea tartrului interdentar supragingival de pe feţele
aproximale ale dinţilor accesibili C
6. Este un instrument nepereche C
7. Foaia de mirt se mai numește și seceră
8. Poate avea diverse dimensiuni: mari, medii, mici
9. Se folosește pentru fețele vestibulare și orale
10. Are forma unei gheare, cu un vârf ce se inseră interdentar C
41. Următoarele afirmații legate de instrumentele trapezoidale sunt adevărate :
1. Tija prezintă o dubla cudură
2. Tija instrumentului are formă dreaptă pentru zona anterioară C
3. Unghiul ascuțit al părții active se poziționează ocluzat/incizal
4. Sunt instrumente pereche C
5. Se folosesc pentru îndepărtarea tartrului subgingival de pe feţele vestibulare
şi orale ale dinţilor
6. Au partea activă în formă de trapez cu baza mare ascuţită şi uşor curbată C
7. Se folosesc cu mișcări de smulgere C
8. Se poate folosi pentru identificarea tartrului subgingival
9. Tija instrumentului are formă angulată sau curbă pentru zona anterioară
10. Prezintă un unghi ascuţit care se poziţionează spre spaţiul interdentar. C
42. Următoarele afirmații legate de instrumentele tip seceră sunt adevărate :
1. Secera cu dublă cudură se folosește de elecție în zonele anterioare ale
arcadelor dentare
2. Secera simplă este un instrument universal de îndepărtare a tartrului supra și
subgingival
3. Secera cu dublă cudură prezintă o singură curbură, mai accentuată
4. Secera cu dublă cudură este un instrument pereche
5. Sunt instrumente pentru detratraj subgingival mecanizat
6. Secera simplă are secțiune ovalară sau rotundă
7. Secera simplă se folosește doar la nivelul dinților anteriori, în timp ce secera
cu dublă cudură, la nivelul dinților posteriori
8. Secera simplă este un instrument nepereche
9. Poate fi simplă sau cu dublă cudură
10. Secera simplă poate avea secțiune triunghiulară, pătrată sau dreptunghiulară
43. Următoarele enunțuri legate de avantajele detartrajului manual sunt adevărate:

1. Nu necesită aspirație
2. Nu degajă căldură
3. Potențial scăzut de lezare a țesuturilor
4. Prezintă o sensibilitate tactilă superioară prin extremitatea activă.
5. Evită solicitarea fizică a operatorului
6. Presiune redusă aplicată pe instrumente, acestea fiind foarte active
7. Nu necesită ascuțiri repetate
8. Răcirea cu apă în timpul folosirii aduce un confort sporit pacientului.
9. Nu produce aerosoli
10. Asigură o vizibilitate bună
44. Următoarele enunțuri despre chiuretele parodontale sunt adevărate:

1. Forma lor semicirculară le indică pentru evaluarea zonelor de furcație de la
nivelul dinților pluriradiculari
2. Au o muchie tăietoare continuă și rotunjită
3. Sunt singurele instrumente care nu au puncte sau unghiuri ascuţite
4. Sunt instrumente de elecţie pentru îndepărtarea tartrului localizat profund
subgingival
5. Pot fi folosite în cadrul sondajului parodontal
6. Priza instrumentului este palmară
7. Se folosesc pentru evidențierea tartrului subgingival
8. Sunt instrumente mecanizate
9. Spatele extremităţii active a instrumentului este rotunjit
10. Pot fi universale sau special
45. Următoarele afirmații despre chiuretele parodontale sunt adevărate:

1. Oferă o traumatizare minimă a țesuturilor parodontale
2. Pot fi sonice sau ultrasonice
3. În timpul folosirii, indicele și policele mâinii dominante realizează sprijnul
4. Sunt instrumente de elecţie pentru îndepărtarea tartrului localizat profund
subgingival
5. Sunt instrumente de elecţie pentru îndepărtarea tartrului supragingival
6. Prezintă unghiuri ascuțite la nivelul părții active, pentru o eficiență mărită
7. Oferă un bun acces în pungile parodontale profunde
8. Se folosesc pentru evaluarea leziunilor de furcație
9. Pe secțiune, lama lor este semicirculară, cu o bază convexă
10. Sunt instrumente de elecţie pentru realizarea surfasajului radicular
46. Următoarele afirmații referitoare la chiuretele Gracey sunt adevărate:

1. Perechea # 11-12 se folosește pentru dinţii posteriori – distal
2. Perechea # 13-14 se folosește pentru dinţi posteriori – mezial
3. Sunt instrumente duble (şapte perechi)
4. La inserarea subgingivală, tija instrumentului trebuie să fie paralelă cu axul
lung al suprafeţei dentare pe care acţionează
5. Angulaţia pe care o face partea activă cu tija instrumentului este de
aproximativ 60◦ – 70◦
6. Unghiul între partea activă și tija este de 90◦
7. Perechile # 7-8 şi 9-10 se folosesc pentru dinţi laterali, vestibular şi oral
8. Perechea # 5-6 se folosește pentru dinţi posteriori și zonele de furcație
9. Se mai numesc și chiurete „area-nespecific”
10. Tijele lor au angulaţie redusă pentru zona frontală şi mai mare pentru zona
laterală.
47. Următoarele afirmații referitoare la chiuretele Gracey sunt adevărate:

1. Perechile # 1-2 şi 3-4 se folosesc pentru dinţii anteriori
2. Tijele lor au angulaţie mai mare pentru zona frontală şi mai redusă pentru
zona laterală.
3. Sunt instrumentele de elecție pentru detartraj subgingival şi surfasaj
4. Sunt instrumente nepereche
5. Asigură cea mai bună adaptare la anatomia radiculară complexă
6. Se folosesc și pentru sondajul parodontal, cu scopul identificării tartrului
subgingival
7. Perechea # 11-12 se folosește pentru dinţii posteriori – mezial
8. Angulaţia pe care o face partea activă cu tija instrumentului este de
aproximativ 80◦ – 90◦
9. Sunt concepute şi angulate astfel încât să se adapteze pe arii anatomice
specifice
10. La inserarea subgingivală, tija instrumentului trebuie să fie perpendiculară cu
axul lung al suprafeţei dentare pe care acţionează.
48. Următoarele afirmații sunt adevărate privind comparația între chiuretele universale și
cele Gracey:
1. Chiuretele universale pot fi folosite pentru toate zonele și suprafețele dentare
2. Chiuretele Gracey prezintă o singură muchie tăietoare – cea interioară
3. Chiuretele Gracey au partea activă curbată într-un singur plan, în sus
4. Chiuretele Gracey prezintă o singură muchie tăietoare – cea exterioară
5. Chiuretele Gracey sunt specifice pentru anumite zone sau suprafeţe dentare
6. Chiuretele Gracey pot fi folosite subgingival, în timp ce cele universale pot fi
folosite doar supragingival
7. Pentru chiuretele universale, partea activă face un unghi de 90◦ cu tija
instrumentului
8. În cazul chiuretelor universale, ambele muchii ale părții active sunt tăietoare
9. Chiuretele universale au partea activă curbată în două planuri: în sus şi
lateral
10. Pentru chiuretele Gracey, partea activă face un unghi de 80◦-90◦ cu tija
instrumentului
49. Următoarele afirmații referitoare la chiuretele parodontale speciale sunt adevărate:

1. Chiuretele After Five au tija mai lungă cu 3 mm și o parte activă mai subțire
2. Se folosesc preponderent supragingival
3. Chiuretele Gracey nu fac parte din această categorie
4. Chiuretele Mini Five pot fi folosite în pungi parodontale de maxim 5mm
5. Chiuretele pentru implanturi trebuie să fie metalice pentru a putea zgâria și
îndepărta tartrul de pe suprafața implanturilor
6. Chiuretele Gracey sunt concepute şi angulate astfel încât să se adapteze pe
arii anatomice specifice
7. Chiuretele Langer îmbină design-ul tijei de la chiuretele Gracey cu o lamă
universală ascuțită la 45◦
8. Chiuretele Mini Five permit o inserţie mai uşoară şi adaptare mai bună în
pungi profunde şi înguste
9. Chiuretele pentru implanturi se pot realiza din material plastic
10. Chiuretele Mini Five au partea activă o jumătate din lungimea chiuretelor
standard
50. Următoarele afirmații referitoare la instrumentele ultrasonice sunt adevărate:

1. În unit-urile piezoelectrice, vibraţia vârfului este liniară
2. Există două tipuri de unităţi ultrasonice: magnetostrictive şi piezoelectrice
3. La aparatele magnetostrictie, doar două laturi sunt active atunci când sunt
aplicate pe dinte.
4. Pot fi manuale sau mecanizate
5. La aparatele magnetostrictive, tipul de vibraţie la vârf este eliptic
6. Inserturile tip spatulă se folosesc pentru îndepărtarea depozitelor mari de
tartru subgingival
7. Inserturile în formă de sondă, datorită formei lor reduse, pot pătrunde în
pungile parodontale indiferent de profunzimea lor
8. La aparatele piezoelectrice, toate laturile vârfului sunt active şi vor lucra când
sunt adaptate la dinte.
9. Pot fi folosite pentru detrartraj și eliminarea colorațiilor extrinseci
10. Sunt compuse dintr-un generator electric care eliberează energia sub formă
de înaltă frecvenţă către o piesă de mână la care se pot adapta o mare
varietate de inserturi.
51. Următoarele afirmații sunt adevărate în legătură cu instrumentele pentru curățare și

lustruire:
1. Se pot folosi cupe de cauciuc sau perii prin miscări rotative
2. Pot fi manuale sau pentru piesa de mână
3. Pentru o mai mare eficiență, cupele de cauciuc se folosesc fără pastă de
periaj
4. Pot fi doar rotative
5. Periile rotative se pot folosi împreună cu paste de diverse granulații
6. Benzile abrazive manuale se folosesc mai ales în zone ușor accesibile, cu
puncte de contact largi
7. Cupele de cauciuc sunt doar de unică folosință, neputând fi autoclavate
8. Periile rotative cu pastă de lustruire se folosesc prima dată la nivelul gingiei,
pentru a îndepărta biofilmul de la acest nivel
9. Se folosesc cu scopul de a crea suprafețe dentare netede
10. Cupele de cauciuc de folosesc cu mișcări cervico-ocluzale/incizale
52. Următoarele enunțuri în legătura cu folosirea aeropolisoarelor sunt adevărate:

1. Lustruirea se realizează prin mișcări circulare
2. Se folosesc și pentru lustruirea restaurărilor din materiale compozite
3. În decursul utilizării, se evită treimea gingivală a dintelui pentru minimalizarea
traumei ţesuturilor moi
4. Pot fi folosite și pentru îndepărtarea tartrului subgingival
5. Realizează un surfasaj radicular mai blând
6. Proiectează asupra dinților un amestec de aer, apă și particule abrazive
7. Nu utilizează apă, deci nu generează aerosoli
8. Nu se folosește aspiratorul de salivă pentru a nu se genera aerosoli
9. Pot fi folosite pentru îndepărtarea colorațiilor extrinseci de la nivelul dinților
10. Partea activă a instrumentului se menține la 4–5mm distanţă de suprafaţa de
lustruit,
53. Epiteliul gingival este format din:

1. Cementoblaste
2. Epiteliul sulcular
3. Epiteliul joncțional
4. Epiteliul sulcusului gingival
5. Mucoasa jugală
6. Osteocite
7. Epiteliul oral sau extern
8. Odontoblaste
9. Epiteliul intern
10. Mucoasa alveolară
54. Constituienții principali ai țesutului conjunctiv al gingiei marginale sunt:

1. Vase sangvine
2. Fibre musculare
3. Substanța interstițiala
4. Fibre de colagen
5. Fibre calcificate
6. Mastocite
7. Limfocite
8. Neutrofile
9. Melatonina
10. Osteoblaste
55. Manunchiurile de fibre de colagen din gingie, au fost clasificate dupa Rateitschack in
grupuri de fibre:
1. Desmodontale
2. Periapicale
3. Transalveolare
4. Dento-periostale
5. Fibre dento-gingivale
6. Transosoase
7. Gingivo-periostale
8. Gingivo-cementare
9. Periradiculare
10. Alveolo-gingivale
56. Următoarele afirmații referitoare la funcția aparatului de fibre gingivale sunt

adevărate:
1. Rol important in prevenirea hipercresterii
2. Atasează gingia la dinte si os
3. Rol major in inervația parodonțiului
4. Rol in osteogeneză
5. Rol in biostabilitatea țesutului gingival
6. Ajută in tratamentul recesiunilor
7. Furnizează o aparare celulara
8. Controlează sanatatea periapexului
9. Furnizează un cadru dens ce contribuie la rigiditatea gingiei
10. Controlează poziționarea dintilor
57. Urmatoarele afirmații despre sulcusul gingival sunt adevarate :

1. Are o adancime de 3,8 mm
3. Este spațiul creat atunci cand se indepartează gingia de suprafata dentară
4. La copii ,are o adancime variabilă
5. Este definit ca un sanț putin adanc intre suprafața dintelui si gingia marginală
7. In cazul dinților in eruptie,adancimea depaseste 6 mm
9. Are o adancime de 0,5-1,8 mm
58. Urmatoarele propoziții sunt adevarate:

1. Sulcusul gingival este delimitat de un perete intern-dentar
2. Spatiul biologic are 5 mm
3. Ambrazura gingivală este egala cu cea incizala
4. Jonctiunea muco-gingivală este la jonctiunea smalt-cement
5. Profunzimea sulcusului creste cand gingia marginala creste in volum
6. Sulcusul gingival este delimitat de un perete extern-gingival
7. Toate structurile țesutului gingival contribuie la apararea parodontală
8. Gingia atasată este mereu lată
9. Linia muco-gingivală este aceeasi cu marginea crestala
10. Fluidul gingival este secretat permanent de țesutul conjunctiv gingival.
59. Fluidul crevicular este :

1. Parte din desmodontiu
2. Un fluid ce contine anticorpi
3. In componența pungilor false gingivale
4. Un fluid din ligamentele transseptale
5. Parte din osul alveolar
6. Situat impreună cu cementocitele
7. Secretat permanent de țesutul conjunctiv gingival
8. Filtrat in sulcus prin peretele fin sulcular
9. Un fluid ce poseda proprietati antimicrobiene
10. Un fluid ce asigură curatirea mecanica a sulcusului
60. Urmatoarele propozitii sunt adevarate:

1. Epiteliul de joncțiune creeaza o legatura organica intre dinte si gingie
2. Epiteliul de joncțiune are 1 mm
3. Epiteliul joncțional are 3,8 mm
4. Epiteliul joncțional masoară 5,5 mm
5. Epiteliul de joncțiune masoară 0,2 mm
6. Epiteliul de joncțiune are 0,5 mm
7. Epiteliul de joncțiune este situat mai apical fata de epiteliul sulcular
8. Epiteliul de joncțiune formeaza un manson care inconjoara dintele erupt
9. Epiteliul de joncțiune reprezinta legatura dintre gingie si suprafata smaltului
10. Epiteliul de joncțiune are o inaltime de 2-3 mm
61. Epiteliul de joncțiune este un țesut:

1. Ce are o inalțime de 2-3 mm
2. Diferențiat
3. Foarte dur
4. Necheratinizat
5. Neuro-muscular
6. Nediferențiat
7. Cicatrizat
8. Situat mai apical decat epiteliul sulcular
9. Simplu
10. Aplatizat
62. Vascularizația la mandibulă provine din arterele :

1. Sublinguală
2. Bucală
3. Palatină
4. Mentonieră
5. Anterioare
6. Antero-superioară
7. Alveolare inferioare
8. Posterioare
9. Superioare
10. Dentare
63. La mandibulă inervația gingiei este asigurată de :
1. Nervul bucal
2. Nervul axilar
3. Nervul alveolar superior
4. Nervul mentonier
5. Nervul cortical
6. Nervul trigemen
7. Ramul mandibular al trigemenului
8. Nervul lingual
9. Nervul popliteu
10. Nervul capsular
64. Inervația gingiei la maxilar este asigurată de nervul:

1. Mandibular
2. Palatin-anterior
3. Maxilar
4. Alveolar superior
5. Infraorbitar
6. Bucal
7. Mentonier
8. Lingual
9. Nazo-palatin
10. Inferior
65. Parodonțiul de susținere este format din:

1. Dentina
2. Gingia pulpară
4. Desmodonțiu
5. Ligament parodontal
6. Os alveolar
7. Gingie atasată
8. Gingia mucozală
9. Cement radicular
10. Mucoasa planșeului
66. Urmatoarele afirmații despre ligamentul parodontal,sunt adevarate : ?

1. Are 1,3 mm
2. Are intre 2mm și 5mm
3. Principalele fibre sunt acoperite de os
4. Principalele fibre se intind intre radacina si os
5. Are lungimea de 3 mm
6. Cuprinde 4 mm
7. Principalele fibre sunt acoperite de cement
8. Se interpune intre radacina dintelui si osul alveolar inconjurator
9. Are grosimea de 3,5 mm
10. Este un țesut conjunctiv moale
67. Fibrele colagenice ale ligamentului desmodontal sunt dispuse in mai multe grupe:
1. Fibre oblice
2. Fibre alveolare supracrestale
3. Trans-gingivale
4. Fibre orizontale
5. Interpapilare
6. Fibre apicale
7. Periosteo-gingivale
8. Fibre interradiculare
9. Dento-periostale
10. Alveolo-gingivale
68. Următoarele afirmații referitoare la raportul dintre cement si smalț sunt adevărate: ?
1. Este localizat în ambrazura incizală
2. Se mai numește și raport interarcadic
3. 30%- smalț si cement in contact
4. 60%-cementul acopera lejer smaltul
5. 60% smalțul este acoperit de cement
6. 30%-cementul si smalțul in contact
7. 10%-cementul si smalțul la distanta
8. La copii și tineri are formă convexă
9. Este strâmtat între dinții posteriori (premolari, molari)
10. La copii și tineri, are o colorație mai galbuie
69. Următoarele afirmații sunt adevărate:

1. Cementul este celular si acelular
2. Celulele responsabile de formarea cementului sunt cementoblastele
3. Cementul crește când dinții sunt vestibularizați
4. Cementul este format din matrice organica compusa in principal din colagen
de tip I si tip III
5. Înălțimea cementului normal este în medie de 1-9mm
6. Grosimea sa variază între 5mm și 10mm vestibular, în funcție de biotipul
gingival
7. Cementul este format din substanta fundamentala principala
8. Cementul este format din 50% cristale de hidroxiapatita
9. Cementul reprezintă limita apicală a gingiei marginale
10. Înălțimea cementului vestibular keratinizat este distanța de la joncțiunea
smalț-cement la linia muco-gingivală
70. Cementul radicular este unic prin faptul ca:

1. Textură netedă la nivelul gingiei atașate
2. Aspectul granitat este mai vizibil pe versantul oral al crestei
3. Formarea cementului este intrerupta de patologia periapicala
4. Mai roșiatic față de mucoasa alveolară
5. Continua sa creasca in grosime de a lungul vietii
6. Nu este supus unei remodelari continui precum osul
7. Este avascular
8. Formarea cementului este intrerupta de patologia parodontala
9. Consistență moale la nivelul gingiei atașate
10. Culoare albicioasă
71. Procesele alveolare se subimpart in functie de rapoartele anatomice cu dintii pe

care-i inconjoara in :
1. In zone mai largi de gingie atașată
2. Os interradicular
3. Suprafețe dentare vestibulare și orale care sunt convexe
4. Os interproximal
5. Os radicular
6. Convexitățile din treimea de colet ce sunt accentuate
7. Marginea gingivală si osoasa
8. Osul subiacent
9. Os interproximal sau sept interdentar
10. Sept interdentar
72. Urmatoarele afirmatii sunt corecte :

1. Convexitățile cervicale ce sunt mai puțin pronunțate
2. Osul alveolar este constituit din procese osoase
3. Recesiunile gingivale
4. Procesele alveolare se dezvolta in acelasi timp cu dintii
5. Zone mai înguste de gingie atașată
6. Zonele de contact interdentar situate mai înspre coronar
7. Procesele osoase sunt constituite din os spongios
8. Dupa extractia dintilor,procesele alveolare se resorb progresiv
9. Procesele osoase sunt constituite din os trabecular
10. Trecerea de la papilă la gingia liberă abruptă
73. Țesuturile parodontale includ:

1. Dentină
2. Os alveolar
3. Smalț
4. Pulpa dentară
5. Mucoasa jugală
6. Gingia liberă
8. Ligamente parodontale
9. Gingia atașată
10. Cement
74. Următoarele afirmații referitoare la gingie sunt adevărate:

1. Este componentă a parodonțiului profund
2. Este formată din țesut epitelial și periost
3. Este componentă a parodonțiului marginal
4. Are rolul de a acoperi zona de colet a dintelui
5. Gingia atașată aderă la procesul alveolar
6. Aderă ferm de cement
7. Limitele gingiei keratinizate sunt reprezentate de marginea gingivală și linia
muco-gingivală
8. Limitele gingiei keratinizate sunt reprezentate de marginea gingivală și
joncțiunea smalț-cement
9. Este formată din țesut epitelial și țesut conjunctiv
10. Gingia atașată nu aderă de procesul alveolar
75. Gingia cuprinde următoarele structuri:

2. Gingia atașată
3. Col gingival ce unește cele două papile interdentare
4. Gingia pulpară
5. Dentina
6. Mucoasa planșeului
7. Gingia mucozală
8. Gingia marginală
9. Papila vestibulară
10. Papila orală
76. Următoarele afirmații referitoare la gingia marginală liberă sunt adevărate:

1. Gingia sănătoasă are profil rotunjit
2. Are o textură de suprafață netedă
3. Nu aderă la dinte
4. Este partea mai apicală a gingiei keratinizate
5. Corespunde sulcusului gingival
6. Conturul său este festonat, formând ”linia ghirlandată”
7. Lățimea sa variază între 2mm și 5mm
8. Se întinde apical până la nivelul șanțului gingival, vizibil la toți pacienții
9. Lățimea sa variază între 0,5mm și 2mm
10. Textura sa de suprafață este intens granitată
77. Următoarele afirmații referitoare la gingia atașată sunt adevărate:

1. Consistența sa este moale
2. Se situează apical în raport cu gingia marginală
3. Consistența sa este fermă
4. Gingia atașată este foarte îngustă la molarii 2 și 3 mandibulari
5. Înălțimea sa variază de la o regiune a cavității bucale la alta (între 5 și 15mm)
6. Gingia atașată este mai lată în regiunile maxilare anterioare
7. Înălțimea sa nu depinde de poziția frenurilor și bridelor
8. Gingia atașată este mai lată în regiunile molare și premolare
9. Aspectul granitat este mai evident pe versantul vestibular al crestei
10. Înălțimea sa este mai mică la maxilar decât la mandibular
78. Următoarele afirmații referitoare la gingia interdentară sunt adevărate:

1. Se mai numește și gingie pulpară
2. Porțiunea de gingie interdentară este strâmtată între dinții posteriori
(premolari, molari)
3. Porțiunea de gingie interdentară este strâmtată între dinții frontali
4. La copii și tineri, papila interdentară are o colorație mai albicioasă
5. Forma sa depinde de poziția dinților adiacenți
6. Are o formă piramidală în zona frontală
7. La copii și tineri, papila interdentară are frecvent formă convexă
8. La copii și tineri, papila interdentară este mai voluminoasă
9. Forma sa depinde de mărimea dinților adiacenți
10. Este localizată în ambrazura incizală
79. Următoarele afirmații sunt adevărate:
1. Linia muco-gingivală demarchează gingia de mucoasa alveolară
2. Înălțimea gingiei crește când dinții sunt lingualizați
3. Grosimea sa variază între 5mm și 10mm vestibular, în funcție de biotipul
gingival
4. Înălțimea gingiei vestibulare normale este în medie de 1-9mm
5. Mucoasa alveolară este legată în manieră laxă de structurile subiacente
6. Înălțimea gingiei vestibulare keratinizate este distanța de la joncțiunea smalț-
cement la linia muco-gingivală
7. Înălțimea gingiei crește când dinții sunt vestibularizați
8. Linia muco-gingivală poate fi pusă în evidență prin mișcarea pasivă a buzei și
obrajilor
9. Linia muco-gingivală reprezintă limita apicală a gingiei marginale
10. Linia muco-gingivală apare la aproximativ 3-5mm apical față de nivelul crestei
alveolare
80. Aspectele clinice ale gingiei sănătoase includ următoarele:

1. Aspectul granitat este mai vizibil pe versantul oral al crestei
2. Culoare albicioasă
3. Textură netedă la nivelul gingiei atașate
4. Textură de suprafață granitată la nivelul gingiei atașate
5. Mai roșiatică față de mucoasa alveolară
6. Aspect ușor mai lax cu depresionare la comprimare cu sonda boantă la
nivelul papilelor
7. Consistență moale la nivelul gingiei atașate
8. Consistență fermă, în special în zona de gingie fixă
9. Culoare roz-coral, uniform
10. Culoare brună la pacienți cu pigment bogat
81. Biotipul parodontal subțire se caracterizează prin următoarele:
1. Papila interdentară nu ajunge până la punctul de contact interdentar
2. Prezintă zone mai largi de gingie atașată
3. Convexitățile din treimea de colet sunt accentuate
4. Este susceptibil la recesiuni gingivale
5. Prezintă un os subiacent mai subțire
6. Suprafețele dentare vestibulare și orale sunt convexe
7. Prezintă risc de dehiscențe și fenestrații
8. Osul subiacent are o grosime normală
9. Suprafețele dentare vestibulare și orale sunt turtite
10. Marginea gingivală nu este festonată
81. Biotipul parodontal gros se caracterizează prin următoarele:
1. Este susceptibil la recesiuni gingivale

2. Cuspizii sunt mai turtiți
3. Prezintă zone mai înguste de gingie atașată
4. Prezintă zone mai largi de gingie atașată
5. Zonele de contact interdentar sunt situate mai înspre coronar
6. Fața vestibulară a dintelui are o formă mai pătrată
7. Trecerea de la papilă la gingia liberă este mai puțin abruptă
8. Convexitățile cervicale sunt mai puțin pronunțate
9. Trecerea de la papilă la gingia liberă este mai abruptă
10. Zonele de contact interdentar sunt mai late
82. Regulile de efectuare ale metodei Bass-modificate sunt următoarele:

a. Sunt realizate doar mișcari vibratorii
b. Aplicarea periuței la 45 de grade, paralel cu planul de ocluzie
c. Periuța este orientată perpendicular pe planul de ocluzie
d. Se fac mișcari rotatorii
e. Aplicarea periuței la 60 de grade față de planul de ocluzie
f. Se fac mișcari vibratorii
g. Rotirea fără aplicarea unei forțe excesive către planul ocluzal
h. Această metoda nu este eficientă la nivelul zonelor interdentare și a
sulcus-urilor gingivale
i. Filamentele alunecă ușor la nivelul zonelor interdentare și a sulcus-urilor
gingivale
j. Mișcarile efectuate se realizează dinspre planul ocluzal spre gingie
83. Urmatoarele afirmații despre metoda Stillman sunt adevărate:
a. Nu realizează un masaj gingival
b. Realizează un masaj gingival foarte bun
c. Utilizează perii cu consistență medie sau tare
d. Sunt utilizate mișcari vibratorii scurte
e. Peria se deplaseaza dinspre gingia fixă spre marginea gingivală liberă și
suprafața dintelui
f. Aplicarea periuței in unghi de 45 de grade, paralel cu planul de ocluzie
g. Utilizează perii cu consistență moale
h. Peria se deplasează „ de la alb spre roșu”
i. Aplicarea periuței in unghi de 45 de grade perpendicular pe planul de
ocluzie
j. In faza finală, capul periuței este rotit sub presiune către gingival
84. Despre metoda Charters (periajul interdentar) se poate afirma:
a. Orientarea periuței este invers ca in tehnica BASS
b. Orientarea periuței se face ca in tehnica BASS
c. Utilizează perii de consistență moale
d. Acționarea periuței se face cu scurte mișcari vibratorii în sens cervico-
ocluzal
e. Porțiunea terminală a filamentelor este orientată cître gingival
f. Deplasarea periuței se face în sens mezio-distal
g. Porțiunea terminală a filamentelor este orientată către ocluzal
h. Acționarea periuței se face cu scurte mișcări vibratorii în sens mezio-distal
i. Aplicarea periuței se face sub un unghi de 45 de grade față de axul
longitudinal al dintelui, astfel încat filamentele să se angajeze interdentar
j. Utilizeaza perii de consistență medie sau tare
85. Despre metoda periajului prin rotire sunt adevărate urmatoarele afirmații:
a. Se efectuează mișcări vibratorii
b. Peria se aplică in șanțul vestibular
c. Periuța se deplasează ușor spre ocluzal prin rotire în jurul axului
mânerului
d. Pacientul ține gura larg deschisă
e. Periuța exercită o presiune minimă asupra parților moi
f. Periuța exercită o presiune accentuată asupra parților moi
g. Pacientul menține gura întredeschisă
h. Se fac 10 deplasări de rotire pentru fiecare grupă de dinți
i. Peria se aplică la nivelul gingiei marginale libere
j. Se efectuează mișcari de du-te-vino
86. Printre principiile de utilizare ale firului interdentar se enumeră:
a. Introducerea firului interdentar sub presiune
b. Utilizarea firului presupune realizarea mișcarilor in sens mezio-distal
c. Traumatizarea papilei interdentare
d. Forțarea acestuia poate duce la traumatizarea papilei interdentare
e. Priza firului poate fi digitală sau în dispozitive speciale „passe-fil”, „port-fir”
f. Mișcarile se efectueaza mai intai pe o suprafață aproximală și apoi se
trece pe cealaltă față aproximală
g. Se urmarește igienizarea unei singure suprafețe aproximale
h. Trecerea firului la nivelul punctului de contact se face cu blândete
i. Priza firului este strict digitala
j. Firul trebuie să contacteze suprafața aproximală de la un unghi de linie la
celălalt
87. Despre scobitorile interdentare se poate afirma:
a. Scobitoare se umezește in gura pentru a înmuia lemnul
b. Scobitorile se introduc uscate la nivelul spațiilor aproximale
c. Sunt eficace în zonele laterale
d. Baza triunghiului este orientată catre planul de ocluzie
e. Facil de utilizat pe suprafețele linguale
f. Mișcarile efectuate sunt mezio-distale
g. Dificil de inserat pe suprafețele linguale
h. Sunt eficiente numai in zonele frontale pe fetele vestibulare
i. Se deplasează dinainte-înapoi și de sus in jos, urmărind dimensiunea
spațiului interdentar
j. Se introduce in spațiile aproximale cu baza triunghiului către gingie
88. Despre detartrajul supragingival manual este adevărat:
a. Chiuretele universale nu pot fi utilizate pe toate suprafețele dentare
b. Activarea prin tracțiune verticală este utilizată la nivelul dinților laterali
c. Instrumentele trapezoidale nu sunt instrumente perechi
d. Poate fi realizat cu instrumentele trapezoidale
e. Poate fi realizat cu foaia de mirt
f. Deplasările orizontale se utilizează la nivelul joncțiunii amelo-dentinare
g. Activarea prin deplasări oblice se utilizează la nivelul dinților frontali
h. Poate fi realizat cu secera
i. Poate fi realizat cu ajutorul chiuretelor universale
j. Instrumentele folosite in detartrajul manual pot fi activate prin tracțiune
verticală, deplasări oblice sau deplasări orizontale
89. Detartrajul ultrasonic utilizează inserturi:
a. Sub formă de spatulă cu extremitatea parții active secționată rotunjit
(supracingular)
b. Sub formă de spatulă cu extremitatea parții active secționată rotunjit
( subcingular)
c. Sub formă de spatulă cu extremitatea părții active secționată drept
( pentru fețele V si O)
d. Sub formă de spatulă cu extremitatea părții active secționată oblic
(interdentar)
e. FARA ENUNT
f. Forma de sondă- nu poate fi utilizat pe toate suprafețele dentare
g. Formă de sondă – instrument de dimensiune redusă cu acces pe toate
suprafețele dentare
h. Sub formă de spatulă cu extremitatea parții active sectionată drept
( pentru fețele D si M)
i. Formă de seceră- instrument universal cu varf ascuțit (M si D)
j. Sub formă de spatulă cu extremitatea parții active secționată oblic ( pentru
fețele V si O)
90. Eșecul manoperei de detartraj se poate datora:
a. Imposibilitatea de a obține un sprijin adecvat
b. Poziției necorespunzatoare a operatorului
c. Poziției corecta a operatorului
d. Angulației optime a instrumentului
e. Obținerii unui sprijin optim
f. Respectării indicațiilor specifice fiecărui instrument
g. Orientarii greșite a angulației instrumentului
h. Dificultății de a insera instrumentul la baza pungii
i. Eșecul de a adapta extremitatea activă a instrumentului la suprafața
radiculară
j. Inserării instrumentului până la baza pungii
91. Printre avantajele detartrajului sonic și ultrasonic se regăsesc:
a. Risc posibil pentru pacienții cu pace-maker
b. Produce aerosoli contaminanți
c. Acces mai bun in furcații de clasa II si III
d. Aparatură greu de deplasat
e. Dimensiunea/ forma vârfurilor
f. Eficiența in poziție statică și pe toate suprafețele
g. Eficiente cu orice tip de mișcare prin atingere usoară
h. Necesită evacuarea apei
i. Piesele de mână nu pot fi autoclavate
j. Indepărtarea plăcii prin efect de cavitație
92. Printre avantajele detartrajului sonic si ultrasonic se regăsesc:
b. Foarte solicitant pentru operator
c. Eliberarea de agenți antimicrobieni odată cu debridarea
d. Simț tactil crescut al topografiei pungii
e. Irigarea pungii/ vizibilitatea în camp prin spălare
f. Timp crescut de efectuare
g. Distensie tisulară/ traumatism tisular redus
h. Aparatură greu de deplasat
i. Nu necesită sprijin digital ferm
j. Vindecare greoaie postoperatorie
93. Printre avantajele detartrajului sonic și ultrasonic se regasesc:
b. Se pot îndeparta excesele de amalgam
c. Timp crescut de efectuare
d. Dezintegrează cementul radicular in exces
e. Vindecare greoaie postoperatorie
f. Confortabil si acceptabil pentru pacient
g. Necesită reascuțirea instrumentelor
h. Foarte solicitant pentru operator
i. Nu necesită reascuțirea instrumentelor
j. Vindecare mai rapidă post-operatorie
94. Printre dezavantajele detartrajului sonic și ultrasonic se regăsesc:
a. Piesele de mână nu pot fi autoclavate
b. Aparatură greu de deplasat
c. Simț tactil redus al suprafeței radiculare
d. Nu necesită ascuțirea instrumentelor
e. Timp redus de efectuare
f. Necesită evacuarea apei
g. Produce aerosoli contaminați
h. Nu produce aerosoli
i. Mai puțin solicitant pentru operator
j. Vindecare rapidă post-operatorie
95. Detartrajul subgingival și surfasajul:
a. Tartrul se indeparteaza printr o serie de mișcari scurte, controlate,
puternice
b. Nu se avansează până la baza pungii
c. Angulația de lucru este între 45 si 90 de grade
d. Chiureta se ține în priză digitală modificată, tija instrumentului este
paralelă cu suprafața dintelui
e. Poate fi realizat cu chiurete specifice
f. Angulația de lucru este >90 de grade
g. Pot fi realizate cu chiurete universale
h. Tija instrumentului este perpendiculară cu suprafața dintelui
i. Angulația de lucru este <45 de grade
j. Tartrul se îndeparteaza prin mișcari ample, de intensitate scăzută
96. Despre stimulatoarele gingivale se poate afirma:
a. Această tehnică se folosește atât oral, cât și vestibular
b. Se aplică o presiune cu o mișcare de vibrație si de rotație
c. Vârful este orientat in direcție distală
d. Nu fac parte din categoria mijloacelor auxiliare ale igienei orale
e. Se activează prin mișcări blânde de introducere și îndepartare dinspre
vestibular și dispre oral concomitent cu o mișcare de rotație
f. Instrumentul se plasează ferm la nivelul papilei interdentare în unghi de 45
de grade
g. Aceasta tehnică nu poate fi folosită atat oral, cât si vestibular
h. Vârful este orientat in directie ocluzală
i. Instrumentul se plasează ferm la nivlul papilei interdentare in unghi de 90
de grade
j. Vârful este orientat în direcție gingivală
97. Despre firul interdentar se poate afirma că:
a. Nu poate conduce la traumatizarea țesuturilor interdentare
b. Este ușor de utilizat de către pacienții cu dexteritate mediocră
c. In cazul suprafețelor proximale rugoase se utilizeaza firul necerat
d. Este greu de utilizat de către pacienții cu dexteritate mediocră
e. Este necesară monitorizarea la intervale scurte a pacientului pentru
învatarea corectă a tehnicii
f. Ca manoperă necesita mai mult timp decât curațirea cu scobitori
g. Utilizată incorect duce la traumatizarea țesuturilor interdentare
h. Poate fi folosit exclusiv cu ajutorul prizei digitale
i. Ca manoperă necesită mai puțin timp decât curațirea cu scobitori
j. Poate fi utilizat cu dispozitive speciale de tipul „passe-fil”/”port-fir”
98. Regulile de efectuare ale metodei Bass-modificate sunt următoarele, cu excepția:
a. Aplicarea periuței la 60 de grade față de planul de ocluzie
b. Rotirea fără aplicarea unei forțe excesive către planul ocluzal
c. Mișcarile efectuate se realizează dinspre planul ocluzal spre gingie
d. Sunt realizate doar mișcari vibratorii
e. Se fac mișcari rotatorii
f. Se fac mișcari vibratorii
g. Această metodă nu este eficientă la nivelul zonelor interdentare si a
sulcus-urilor gingivale
h. Periuța este orientată perpendicular pe planul de ocluzie
i. Aplicarea periuței la 45 de grade, paralel cu planul de ocluzie
j. Filamentele alunecă usor la nivelul zonelor interdentare si a sulcus-urilor
gingivale
99. Urmatoarele afirmații despre metod Stillman sunt adevarate, cu excepția:
a. Peria se deplasează dinspre gingia fixă spre marginea gingivală liberă si
suprafața dintelui
b. Sunt utilizate mișcari vibratorii scurte
c. In faza finală, capul periuței este rotit sub presiune către gingival
d. Aplicarea periuței in unghi de 45 de grade perpendicular pe planul de
ocluzie
e. Realizează un masaj gingival foarte bun
f. Peria se deplasează „ de la alb spre roșu”
g. Utilizează perii cu consistență moale
h. Utilizează perii cu consistență medie sau tare
i. Aplicarea periuței in unghi de 45 de grade, paralel cu planul de ocluzie
j. Nu realizează un masaj gingival
100. Despre metoda Charters (periajul interdentar) sunt adevărate, cu excepția:
a. Acționarea periuței se face cu scurte mișcări vibratorii în sens mezio-distal
b. Porțiunea terminală a filamentelor este orientată către ocluzal
c. Utilizează perii de consistență moale
d. Aplicarea periuței se face sub un unghi de 45 de grade față de axul
longitudinal al dintelui, astfel încat filamentele să se angajeze interdentar
e. Acționarea periuței se face cu scurte mișcări vibratorii în sens cervico-
ocluzal
f. Porțiunea terminală a filamentelor este orientată către gingival
g. Orientarea periuței se face ca in tehnica BASS
h. Orientarea periuței este invers ca în tehnica BASS
i. Utilizează perii de consistență medie sau tare
j. Deplasarea periuței se face în sens mezio-distal
101. Despre scobitorile interdentare sunt adevărate, cu excepția:
a. Sunt eficiente numai in zonele frontale pe fetele vestibulare
b. Facil de utilizat pe suprafețele linguale
c. Dificil de inserat pe suprafetele linguale
d. Se introduce in spațiile aproximale cu baza triunghiului către gingie
e. Scobitoare se umezește in gură pentru a înmuia lemnul
f. Mișcarile efectuate sunt mezio-distale
g. Se deplasează dinainte-înapoi și de sus în jos, urmărind dimensiunea
spațiului interdentar
h. Baza triunghiului este orientată catre planul de ocluzie
i. Scobitorile se introduc uscate la nivelul spațiilor aproximale
j. Sunt eficace în zonele laterale
102. Indicii:
a. pot fi folosiţi pentru evaluarea stării de igienă orală
b. pot fi folositi pentru evaluarea modificărilor patologice ce apar în boala
parodontală (recesiune)
c. nu pot fi folositi pentru diagnosticul inflamatiei
d. pot fi folositi pentru evaluarea modificărilor patologice ce apar în boala
parodontală (hipercreştere)
e. nu pot fi folositi pentru diagnosticul inflamatiei
f. sunt expresii numerice ale diagnosticelor definite în urma anumitor criterii.
g. nu pot fi folositi pentru diagnosticul de boala parodontala
h. nu pot fi folositi pentru evaluarea modificărilor patologice ce apar în boala
i. nu pot fi folositi pentru evaluarea modificărilor patologice ce apar în boala
j. pot fi folositi pentru diagnosticul de boală parodontală,
103. Indicii de inflamaţie gingivală cei mai folositi sunt:
a. nu pot fi folositi pentru diagnosticul inflamatiei
b. indicele de sângerare papilară (Saxen şi Műhlemann, 1975)
c. sunt în raport cu semnele clinice ale inflamaţiei gingivale cum ar fi:
modificările de culoare, volum, textura ale gingiei
d. Indicele de mobilitate dentara
e. indicele gingival (Silness şi Löe, 1963)
f. indicele gingival simplificat (Lindhe, 1983)
g. indicelui de sângerare gingivală (Ainamo şi Boy, 1975)
h. indicele CPITN
i. indicele parodontal simplificat (Lindhe, 1983)
j. indicele de boală parodontală a lui Ramfjord (1959);
104. Indicele de sângerare papilară (PBI)- Papilar Bleeding Index.:
a. nu este util pentru evaluarea succesului în cursul terapiei parodontale
b. Pe parcursul terapiei repetate, PBI nu indică pacientului orice scădere a
inflamaţiei.
c. sunt evaluate numai 28 situsuri de măsurare în dentiţia completă (Saxen
şi Mühlemann, 1975)
d. Pe parcursul terapiei repetate, PBI indică pacientului orice scădere a
inflamaţiei.
e. se masoara pe dintii Ramfjord
f. necesită timp mult de examinare
g. este un indicator sensibil al severităţii inflamaţiei gingivale la pacienţii
individuali
h. este deosebit de util pentru evaluarea succesului sau eşecului în cursul
terapiei parodontale
i. nu este util pentru evaluarea eşecului în cursul terapiei parodontale
j. nu necesită timp mult de examinare
a. Sondarea nu se realizeaza în toate patru cadranele
b. 3-linie/puncte, se observă o linie fină de sângerare sau mai multe puncte
de sângerare la marginea gingivală
c. 4-triunghi – triunghiul interdentar devine sângerând, în diferite grade
d. Sângerarea este provocată folosind o uşoară presiune digitală de la baza
papilei către vârf
e. sângerarea este provocată prin atingerea sulcusului cu o sondă
parodontală boantă
f. determinările sunt realizate în acelaşi loc unde se evaluează şi indicele de
igienă interdentară
g. 2- sângerare punctiformă, 20 – 30 secunde după sondare se observă un
singur punct de sângerare
h. 3-picătură – sângerare în masă, imediat după sondare sângele curge în
zona interdentară, acoperind porţiuni de dinte sau gingie
i. intensitatea sângerării este evaluată în patru grade
j. se evalueaza după 20–30 secunde când un cadran a fost examinat în
întregime
a. 3=picătură – sângerare în masă, imediat după sondare sângele curge în
b. 2=linie/puncte, se observă o linie fină de sângerare sau mai multe puncte
c. 2=sângerare punctiformă, 20 – 30 secunde după sondare se observă un
d. 4=picătură – sângerare în masă, imediat după sondare sângele curge în
e. 3=triunghi – triunghiul interdentar devine sângerând, în diferite grade
f. 1=sângerare punctiformă, 20 – 30 secunde după sondare se observă un
g. 4=triunghi – triunghiul interdentar devine sângerând, în diferite grade
h. 3=linie/puncte, se observă o linie fină de sângerare sau mai multe puncte
i. 0=aspect normal, fără sângerare la sondare
j. Sondarea se realizeaza pe dintii Ramfjord
107. Indicele de sângerare gingivală (SBI)- Sulcular Bleeding Index:
a. 3=sângerare provocată şi spontană, modificări de culoare, edem
important, asociat sau nu cu ulceraţii
b. 4=sângerare, modificări de culoare şi uşor edem
c. 0=fără modificări aparente ale zonelor papilare (P) şi marginale (M), dar la
sondajul uşor se produce sângerare
d. 1=fără modificări aparente ale zonelor papilare (P) şi marginale (M), dar la
sondajul uşor se produce sângerare
e. 4=sângerare provocată şi spontană, modificări de culoare, edem
important, asociat sau nu cu ulceraţii
f. 0=aspect normal, fără modificări ale unităţilor papilare (P) şi marginale (M)
fără sângerare la sondare
g. 3=sângerare, modificări de culoare şi uşor edem
h. 2=sângerare la sondaj şi modificări de culoare ale zonei papilare (P) şi
marginale (M)
i. 3=sângerare la sondaj şi modificări de culoare ale zonei papilare (P) şi
marginale (M)
j. 4=sângerare provocată şi spontană, modificări de culoare, edem
pronunţat
108. Indice de evaluare a hipercreşterilor gingivale Rossmann, Ingles şi
Caffesse:
a. Gradul I- adâncime la sondare ≤ 3 mm
b. Gradul II-creştere uşoară marcată prin mărirea densităţii gingiei, aspect
granular marcat
c. Gradul I-creştere uşoară marcată prin mărirea densităţii gingiei, aspect
granular marcat
d. Gradul I- hipercreştere moderată manifestată prin creşterea dimensiunii
papilei şi/sau margini gingivale rulate
e. Gradul III- hipercreştere marcată reprezentată prin migrarea gingiei pe
coroana clinică
f. Gradul II- adâncimea la sondare ≤ 6 mm
g. Gradul II- adâncime la sondare ≤ 3 mm
h. Gradul II - lărgirea gingiei are dimensiune ≥3mm, măsurată de la vârful
papilei înafară
i. Gradul III -adâncimea la sondare ≤ 6 mm
j. Gradul II- hipercreştere moderată manifestată prin creşterea dimensiunii
papilei şi/sau margini gingivale rulate
109. Indicele de boală parodontală a lui Ramfjord (1959):
a. 2=Gingivită uşoară / moderată a întregii margini gingivale în jurul dintelui
b. 5=Pierdere de ataşament de 3 – 6 mm
c. 2=Gingivită avansată cu eritem sever, hemoragii, ulceraţii
d. 4=Pierdere până la 3 mm a ataşamentului măsurat de la JAC
e. 1=Gingivită uşoară / moderată a întregii margini gingivale în jurul dintelui
f. 6=Pierdere de ataşament de 3 – 6 mm
g. 5=Pierdere de ataşament > 6 mm
h. 3=Gingivită avansată cu eritem sever, hemoragii, ulceraţii
i. 5=Pierdere până la 3 mm a ataşamentului măsurat de la JAC
j. 1=Gingivită medie sau moderată în unele localizări la gingia marginală
110. Indicele de mobilitate dentară:
a. 1=mobilitate perceptibilă cu degetul (0,2 – 1 mm în direcţie orizontală)
b. 3 mobilitate mai mare de 1 mm în orice direcţie orizontală, în plus mişcări
de intruzie/rotaţie
c. 4=mobilitate mai mare de 1 mm în orice direcţie orizontală, în plus mişcări
de intruzie/rotaţie
d. 0=mobilitate fiziologică (fremitus)
e. Nu serveste la a aprecia ameliorarea, agravarea sau
staţionarea/vindecarea stării clinice.
f. 2=mobilitate perceptibilă cu degetul (0,2 – 1 mm în direcţie orizontală)
g. serveşte la stabilirea evoluţiei clinice a stării parodontale după tratament
h. 3=mobilitate mai mare de 1 mm, în orice direcţie, în plan orizontal
i. Este un indice gingival
j. 2=mobilitate mai mare de 1 mm, în orice direcţie, în plan orizontal
111. Indicele CPITN:
a. Evalueaza prezenţa sau absenţa sângerării gingivale la sondaj uşor,
b. nu evalueaza necesitatile de tratament
c. este un indice gingival
d. evaluarea individuală se face pe sextant fiind înregistrat câte un dinte din
sextantul respective dintii Ramfjord
e. prezenţa sau absenţa tartrului subgingival,
f. prezenţa sau absenţa tartrului supragingival,
g. inlocuieste cu succes examenul parodontal complet individual
h. se foloseşte sonda specială CPITN.
i. prezenţa sau absenţa pungilor parodontale (înguste sau adânci),
j. evaluarea individuală se face pe cadrane, fiind înregistrat câte un dinte din
cadranul respectiv
112. Indicele CPITN:
a. 4=pungi de 4 –5 mm cu necesitati de tratament igiena orala + detratraj
profesional
b. 2=sângerare observată direct la sondare cu necesitati de tratament igiena
orala
c. 1=sângerare observată direct la sondare cu necesitati de tratament igiena
orala
d. 3=pungi de 4 –5 mm, cu necesitati de tratament igiena orala + detratraj
profesional
e. 2=pungi de 4 –5 mm cu necesitati de tratament igiena orala + detratraj
profesional
f. 3=tartru şi pungi sub 3,5 mm, iritaţie iatrogenă cu necesitati de tratament
igiena orala + detratraj profesional
g. 4=pungi > 6 mm, cu necesitati de tratament igiena orala+detratraj
profesional +tratament complex
h. 3=pungi > 6 mm cu necesitati de tratament igiena orala+detratraj
profesional +tratament complex
i. 2=tartru şi pungi sub 3,5 mm, iritaţie iatrogenă cu necesitati de tratament
igiena orala + detratraj profesional
j. 0=parodonţiu sănătos care nu necesita tratament
113. Care dintre urmatoarele sunt adevarate:
a. Ligamentul parodontal, cementul radicular si osul alveolar formeaza
parodontiul profund
b. Ligamentul parodontal reprezinta ansamblul care conecteaza dintele de
osul alveolar
c. Gingia este structura vizibila care acopera osul alveolar
d. Parodontiul este constituit din trei tipuri de tesuturi
e. Gingia marginala reprezinta peretele intern al sulcusului gingival
f. Osul alveolar este tesutul care acopera radacina dintelui
g. Gingia reprezinta parodontiul superficial
h. Gingia marginala este separata de gingia fixa prin santul gingiei libere,
fiind prezent la toti pacientii
i. Gingia marginala sanatoasa are profil rotunjit, aspect regulat si
consistenta ferma
j. Cementul radicular este cel ce fixeaza fibrele ligamentului parodontal
114. Urmatoarele sunt adevarate, cu exceptia:
a. Gingia atasata este portiunea cea mai coronara a gingiei, care inconjoara
dintii
b. Modificarile de inaltime a gingiei atasate se datoreaza schimbarilor
aparute in portiunea coronara a acesteia
c. Inaltimea gingiei fixe de pe versantul vestibular este mai redusa la
mandibula
d. Jonctiunea muco-gingivala este vizibila doar la maxilar pe fata orala
e. Gingia atasata este separata de mucoasa alveolara prin santul gingiei
libere
f. Santul gingival, in conditii de sanatate, are o adancime ce variaza intre 0.5
– 5mm
g. Inaltimea gingiei fixe de pe versantul vestibular este mai bine reprezentata
in zona incisiva
h. Santul gingiei libere este vizibil doar in 50% din cazuri
i. Inaltimea gingiei atasate de pe versantul vestibular variaza in diferite zone
ale cavitatii orale
j. Gingia marginala se intinde de la proiectia baza santului gingival pe
versantul vestibular pana la mucoasa alveolara
115. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a. Rolul epiteliului este de a proteja tesuturile subiacente prin proliferarea si
diferentierea melanocitelor
b. Epiteliul gingival este format din doua tipuri de epiteliu: epiteliul gingival
extern si epiteliul sulcular
c. In conditii de sanatate, gingia este slab vascularizata.
d. Histiocitele reprezinta cele mai numeroase elemente celulare ale tesutului
conjuctiv
e. Fibroblastele reprezinta cele mai numeroase elemente celulare ale
tesutului conjuctiv
f. In cadrul epiteliului gingival se gasesc celule Langerhans, celule Merkel si
melanocite
g. Gingia este formata dintr-un epiteliu de tip pavimentos nestratificat si un
tesut conjuctiv fibros subiacent
h. Ligamentul parodontal face legatura dintre cement si peretele intern al
osului alveolar
i. Principalul tip de celule din epiteliul gingival sunt keratinocitele
j. Pe radiografii, ligamentul parodontal este detectat ca o radiotransparenta
116. Urmatoarele afirmatii despre cementul radicular sunt adevarate:
a. Cementul se caracterizeaza prin procese de resorbtie si remodelare
fiziologica
b. Grosimea stratului de cement este mai mare in treimea apicala
c. Cementul serveste la ancorarea fibrelor ligamentului parodontal
d. Cementul radicular este bogat vascularizat, cu rol in drenarea fluidului
tisular, dar si in raspandirea proceselor inflamatorii
e. Cementul este mai moale si mai mat decat smaltul
f. Este localizat la nivelul jonctiunii smalt-cement
g. Cel mai adesea, cementul este in contact cap la cap cu smaltul (60-65%
din cazuri)
h. Cementul este mai dur decat smaltul si are o culoare galbuie
i. Cel mai adesea, cementul acopera smaltul
j. Cementul se caracterizeaza prin depunere continua de-a lungul vietii
117. Osul alveolar:
a. Osul alveolar este format din componente extracelulare: osteoblaste,
osteoclaste, osteocite
b. Componenta anorganica este hidroxiapatita
c. Osul bazal este acea parte a oaselor maxilare care este situata coronar
de procesul alveolar
d. Creasta alveolara se gaseste imediat sub jonctiunea smalt-cement
e. Componentele celulare sunt reprezentate de 60% substanta anorganica,
25% material organic si 15% apa
f. Corticala externa a osului se gaseste vestibular, iar corticala interna pe
fata orala a osului
g. Osul bazal este acea parte a oaselor maxilare care este situata apical de
procesul alveolar
h. Osul spongios se gaseste intre cele doua corticale si are rol de sustinere
i. Creasta alveolara se gaseste imediat deasupra jonctiunii smalt-cement
j. Osul alveolar fixeaza fibrele principale ale ligamentului parodontal
118. Urmatoarele sunt adevarate despre Boala Parodontala, cu exceptia:
a. Streptococii sunt primele bacterii care colonizeaza suprafetele dentare
curate
b. Boala parodontala este o infectie bacteriana care conduce la o distructie
rapida a tesuturilor parodontale
c. Formarea biofilmului dentar incepe in treimea cervicala a coroanei
d. Stafilococii sunt primele bacterii care colonizeaza suprafetele dentare
curate
e. Biofilmul dentar reprezinta un depozit neaderent de suprafetele orale
f. Formarea biofilmului dentar incepe in treimea incizala a coroanei, in
apropierea marginii gingivale
g. Rezistenta la antibiotice este drastic crescuta in biofilmul parodontal
h. Primele bacterii care colonizeaza suprafatele dentare se numesc bacterii
pionier.
i. Boala parodontala are impact doar local
j. Din cadrul bacteriilor colonizatoare secundare fac parte Actinomycetele
119. Factorii de virulenta ai bacteriilor subgingivale sunt:
a. Citokinele
b. Rezistenta la antibiotice
c. Numarul bacteriilor intrasulculare
d. Fimbriile bacterine
e. Produsii de metabolism si substantele toxice produse de bacterii
f. Capacitatea de evitare a sistemului imun al organismului
g. Interleukina-1β
h. Proteazele bacteriene
i. Prostaglandina E2
j. Lipopolizaharidele
120. Biofilmul dentar:
a. Nu toate bacteriile orale au un potential patogen asupra parodontiului.
b. Disbioza se refera la crestea bacteriilor simbiotice si scaderea proportiei
bacteriilor patogene
c. Stafilococii sunt primele bacterii care colonizeaza suprafetele dentare
curate
d. Disbioza se refera la scaderea bacteriilor simbiotice si cresterea proportiei
bacteriilor patogene
e. Compozitia microbiana in cavitatea orala este uniforma, fiind descrise
habitate multiple modificabile
f. Streptococii sunt primele bacterii care colonizeaza suprafetele dentare
curate, apoi apar bacteriile pioner
g. Compozitia microbiana in cavitatea orala nu este uniforma
h. Primele bacterii care colonizeaza suprafetele dentare curate se numesc
bacterii pioner
i. Toate bacteriile orale au un potential patogen asupra parodontiului
j. Compozitia microbiana se modifica in functie de modificari hormonale
legate de pubertate
121. Sunt adevarate urmatoarele:
11. Bacteriile complexului portocaliu preced pe cele ale complexului rosu C

12. Complexul galben nu este compatibil cu starea de sanatate parodontala
13. Din cadrul complexului rosu face parte Porphyromonas gingivalis C
14. Aggregatibacter actinomycetemcomitans face parte din complexul rosu
15. Aggregatibacter actinomycetemcomitans este detectat mai frecvent in
pungile profunde fata de cele superficiale C
16. Aggregatibacter actinomycetemcomitans este detectat mai frecvent la
persoanele sanatoase
17. Complexul galben precede si favorizeaza colonizarea zonelor
subgingivale de catre bacteriile complexului rosu
18. Complexul portocaliu este compatibil cu starea de sanatate parodontala
19. Complexul galben este compatibil cu starea de sanatate parodontala C
20. Aggregatibacter actinomycetemcomitans nu apartine niciunui complex C
122. Biofilmul dentar:

a. Rata de formare a biofilmului dentar este mai rapida la maxilar fata de
mandibula
b. Rata de formare a biofilmului dentar este mai rapida la mandibula fata de
maxilar C
c. Rata de formare a biofilmului dentar este mai rapida in apropierea zonelor
de inflamatie gingivala C
d. Rata de formare a biofilmului dentar este mai rapida pe fetele palatinale
fata de cele vestibulare
e. Rata de formare a biofilmului dentar este mai rapida pe fetele proximale
fata de cele vestibulare C
f. Rata de formare a biofilmului dentar este mai rapida in zona anterioara
fata de zona molara
g. Rata de formare a biofilmului dentar este mai rapida in zona molara fata
de zona anterioara C
h. Rata de formare a biofilmului dentar este mai rapida pe fetele vestibulare
si orale fata de cele proximale C
i. Rata de formare a biofilmului dentar este mai rapida pe fetele vestibulare
fata de cele palatinale
j. Rata de formare a biofilmului dentar este mai rapida in apropierea zonelor
neinflamate
123. Urmatoarele afirmatii desore Citokine sunt adevarate:

a. Prostaglandina E2 este un metabolit lipidic cu efect proinflamator C
b. In tesutul parodontal, citokinele sunt secretate de celule inflamatorii
c. Factorul de necroza tumorala-α este o citokina rar intalnita in inflamatie
d. Prostaglandina E2 este o citokina rar intalnita in inflamatie
e. Interleukina-1β are un rol esential in inflamatie si imunitate C
f. Metaloproteinazele favorizeaza distructia parodontala C
g. Interleukina-1β este o citokina C
h. Inhibitorii tisulari ai metaloproteinazelor sunt citokine implicate in inflamatia
parodontala C
i. Interleukina-1β are un rol esential in inflamatie si mai putin in imunitate
j. Prostaglandina E2 este un metabolit lipidic cu efect antiinflamator
124. Cementul dentar:

a. Cementul acopera smatul in 60% pana la 65% din cazuri C
b. Cementul este in contact cap la cap cu smaltul, in 5% pana la 10% din
cazuri
c. Cementul este mai moale si mai mat decat smaltul C
d. Cementul este mai moale si mai lucios decat smaltul
e. Cementul se caracterizeaza prin depunere continua de-a lungul vietii C
f. Cementul acopera smaltul in 30% din cazuri
g. Cementul este un tesut vascularizat si mineralizat.
h. Cementul si smaltul nu sunt in contact, in 5% pana la 10% din cazuri C
i. Cementul si smaltul nu sunt in contact, in 60% pana la 65% din cazuri
j. Cementul este in contact cap la cap cu smaltul, in 30% din cazuri C
125. Urmatoarele afirmatii sunt false:
a. Parodontiul nu contine receptori pentru presiune C
b. Fibroblastele sunt principalele celule ale ligamentului parodontal
c. Ligamentul parodontal prezinta componente celulare si extracelulare
d. Parodontiul contine receptori doar pentru durere C
e. Parodontiul contine receptori ce provin din nervul facial si ramurile sale
terminale C
f. Parodontiul nu contine receptori pentru atingere C
g. Ligamentul parodontal contine fibre de oxytalan
h. Fibrele desmodontale reprezinta cele mai importante elemente ale
ligamentului parodontal
i. Fibrele Sharpey reprezinta portiunile terminale ale fibrelor principale
inserate in cement si os
j. Parodontiul contine receptori doar pentru durere si presiune C
126. Santul gingival:

a. Adancimea santului gingival variaza intre 0.5-3mm, in conditii de sanatate
parodontala C
b. Media adancimii santului gingival este de 2.8mm
c. Este un spatiu ingust din jurul dintelui, sub forma de “U”
d. In santul gingival se gaseste fluidul crevicular a carui analiza poate fi utila
in diagnosticul afectiunilor parodontale C
e. Determinarea clinica a latimii santului gingival este un parametru
important in diagnosticul parodontal
f. Este spatiul ingust din jurul dintelui, sub forma de “V” C
g. Media adancimii santului gingival este de 1.5mm
h. Media adancimii santului gingival este de 1.8mm C
i. Santul gingival este delimitat de dentina pe de o parte si de epiteliul ce
captuseste gingia libera pe de alta parte
j. Santul gingival este delimitat de suprafata dintelui si de epiteliul gingiei
libere C
127. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a. Inaltimea gingiei atasate de pe versantul vestibular variata in diferite zone
ale cavitatii orale. C
b. Inaltimea gingiei atasate este mai redusa la mandibula fata de maxilar
C
c. Gingia marginala adera ferm de periostul osului alveolar subiacent
d. Inaltimea gingiei atasate se datoreaza schimbarilor aparute in portiunea
coronara a acesteia C
e. Jonctiunea muco-gingivala este vizibila doar la maxilar pe fata vestibulara
C
f. Jonctiunea muco-gingivala este vizibila doar la mandibula pe fata
vestibulara
g. Inaltimea gingiei atasate ramane neschimata pe tot parcursul vietii
h. Gingia atasata se intinde de la proiectia de pe versantul vestibular a bazei
santului gingival pana la mucoasa alveolara
i. Jonctiunea muco-gingivala este vizibila pe fata vestibulara a ambelor
maxilare C
j. Inaltimea gingiei atasate se datoreaza schimbarilor aparute in portiunea
apicala a acesteia
128. Urmatoarele despre papilele interdentare sunt adevarate, cu exceptia:

a. Absenta punctului de contact este favorabila papilei interdentare C
b. Forma papilei interdentare depinde de prezenta recesiunilor
c. Forma papilei interdentare depinde de prezenta punctul de contact
d. Forma papilei interdentare depinde de distanta dintre punctul de contact si
creasta osoasa
e. In conditii de sanatate, papila interdentara in zona laterala are o singura
creasta vestibulara si o continuare ca o depresiune numita col gingival C
f. Papila interdentara ocupa ambrazura gingivala, adica spatiul interdentar
situat deasupra punctului de contact C
g. In conditii de sanatate, papila interdentara in zona frontala are forma
piramidala
h. In conditii de sanatate, papila interdentara in zona laterala are forma
piramidala, cu o depresiune numita col gingival C
i. Papila interdentara ocupa spatiul interdentar imediat situat sub punctul de
contact
j. In conditii de sanatate, papila interdentara in zona frontala prezinta doua
creste de tesut vestibular si oral distincte C
129. Urmatoarele sunt adevarate, cu exceptia:

a. Epiteliul gingival extern acopera suprafata exterioara a gingiei marginale
b. Epiteliul sulcular este atasat de suprafata dentara
c. Epiteliul sulcular reprezinta partea interna a epiteliului gingival
d. Epiteliul sulcular formeaza peretele moale al santului gingival
e. Epiteliul sulcular este mai vulnerabil fata de agresiuni deoarece nu este
keratinizat
f. Epiteliul jonctional este mai subtire spre profunzime
g. Principalul tip de celule din epiteliul gingival sunt melanocitele
h. Epiteliul jonctional este mai subtire spre sulcus
i. Epiteliul gingival extern acopera suprafata interioara a gingiei marginale
j. Epiteliul sulcular reprezinta partea externa a epiteliului gingival
130. Ligamentul parodontal:

a. Este un tesut conjuctiv specializat
b. Ligamentul parodontal realizeaza legatura dintre cement si peretele extern
al osului alveolar
c. Pe radiografii este detectat ca o radioopacitate
d. In componentele sale celulare se gasesc fibre, vase si nervi
e. Pe radiografii este detectat ca o radiotransparenta
f. Este un tesut conjuctiv nespecializat
g. Latimea medie a ligamentului parodontal este mai mare in regiunea
mijlocie a radacinii
h. Latimea medie a ligamentului parodontal poate fi diminuata in jurul dintilor
care nu sunt in functie
i. Latimea medie a ligamentului parodontal poate fi marita in cazul dintilor
care au fost supusi hiperfunctiei
j. Latimea medie a ligamentului parodontal este mai mare in regiunea
apicala a radacinii
131. Sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:

a. Aggregatibacter actinomycetemcomitans nu apartine niciunui complex
b. Aggregatibacter actinomycetemcomitans este detectat mai frecvent la
persoanele sanatoase C
c. Complexul galben nu este compatibil cu starea de sanatate parodontala
d. Complexul galben este compatibil cu starea de sanatate parodontala C
e. Aggregatibacter actinomycetemcomitans face parte din complexul rosu C
f. Complexul portocaliu este compatibil cu starea de sanatate parodontala
C
g. Complexul galben precede si favorizeaza colonizarea zonelor
subgingivale de catre bacteriile complexului rosu C
h. Bacteriile complexului portocaliu preced pe cele ale complexului rosu
i. Aggregatibacter actinomycetemcomitans este detectat mai frecvent in
pungile profunde fata de cele superficiale
j. Din cadrul complexului rosu face parte Porphyromonas gingivalis
132. Care dintre urmatoarele sunt adevarate:

a. Gingia marginala este separata de gingia fixa prin santul gingiei libere,
fiind prezent la toti pacientii
b. Ligamentul parodontal, cementul radicular si osul alveolar formeaza
parodontiul profund C
c. Gingia marginala reprezinta peretele intern al sulcusului gingival
d. Gingia marginala sanatoasa are profil rotunjit, aspect regulat si
consistenta ferma
e. Cementul radicular este cel ce fixeaza fibrele ligamentului parodontal C
f. Ligamentul parodontal reprezinta ansamblul care conecteaza dintele de
corticala interna a osului alveolar C
g. Gingia face parte din parodontiul profund
h. Gingia marginala sanatoasa are profil rotunjit, aspect regulat si
consistenta moale
i. Gingia se imparte anatomic in gingia marginala, gingia atasata si gingia
papilara C
j. Gingia este structura vizibila care acopera osul alveolar C
133. Dintre factorii predispozanti locali ai bolii parodontale, NU fac parte:

a. Anomalii dentare
b. Iatrogenii
c. Fumatul C
d. Obiceiuri vicioase
e. Deficiente nutritionale C
f. Diabet C
g. Radioterapie
h. Materia alba C
i. Stresul C
j. Tartru
134. Sistemul RANKL-osteoprotegerina:

a. Osteoprotegerina stimuleaza efectul RANKL
b. Citokinele scad expresia RANKL si activarea osteoclastica
c. Prezinta un receptor RANK
d. Citokinele proinflamatorii cresc expresia RANKL
e. RANKL este un receptor de pe suprafata celulelor progenitoare
osteoclastice
f. Are rol in evidentierea placii bacteriene
g. RANKL stimuleaza diferentierea si activarea osteoclastica
h. RANKL se leaga de RANK
i. Are un rol important in resorbtia osului alveolar
j. RANK este un ligant pentru receptorul activatorului NF-Kb
135. Compozitia organica a tartrului este reprezentata de :
a. Celule epiteliale descuamate
b. Carbohidrati ( 0,8-9,8%)
c. Zinc
d. Fosfat de calciu
e. Lipide 0,4%
f. Dioxid de carbon
g. Proteine
h. Carbohidrati (1,9-9,1%)
i. Leucocite
j. Microorganisme
136. Urmatoarele manopere pot afecta parodontiu atunci cand sunt efectuate
incorect:
a. Tratamente ortodontice cu forte neadecvate
b. Instrumentare endodontica excesiva
c. Coroane prea inalte care duc la retentia placii bacteriene
d. Coroane care invadeaza spatial biologic
e. Coroane prea lungi care determina trauma ocluzala
f. Obturatii inalte ce duc la trauma ocluzala
g. Slefuire subgingivala, fara afectarea parodontiului
h. Obturatii nefinisate
i. Obturatii proximate adaptate la conturul marginal
j. Crosete ale lucrarilor partiale corect adaptate
137. Diagrama de Apreciere a Riscului Parodontal:

a. Exista 5 categorii de fumatori
b. Factorii de risc sunt reprezentati de fumat si diabet
c. Nivelul de risc este direct proportional cu diagrama generata
d. Fumatorul moderat fumeaza intre 5-15 tigari pe zi
e. Categoria de fost fumator se aplica celor care au renuntat la fumat de 3
ani
f. Elaborata in Elvetia
g. Apreciaza nivelul de risc in functie de cate tigari fumeaza pacientul
h. Pacientul poate fi incadrat in 4 categorii
i. Elaborata in Germania
j. Calculeaza doar nivelul de risc parodontal
138. Diabetul ca factor de risc parodontal:

a. Boala parodontala reprezinta a Via complicatie a diabetului
b. Creste prevalenta si gradul de severitate a bolii parodontale
c. Adultii de peste 45 de ani si HbA1c 7% au un risc de 2,9 ori mai mare de
dezvoltare a bolii parodontale
d. Diabetul nu influenteaza evolutia bolii parodontale
e. Diabetul necontrolat este asociat cu o forma mai severa de boala
parodontala
f. Boala parodontala reprezinta a VIIa complicatie a diabetului
g. Riscul de a dezvolta boala parodontala la pacientii cu diabet este de 6 ori
mai mare
h. La pacientii cu diabet slab controlat sunt afectate monocitele si
macrofagele
i. In diabetul slab controlat sunt afectate doar polimorfonuclearele
j. Prezinta un risc de 2 pana la 3 ori mai mare de boala parodontala
139. Ditre efectele fumatului asupra organismului urmatoarele sunt corecte:

a. Scade nivelul de fibrinogen
b. Produce stres oxidative C
c. Scade sinteza de IL 1a si IL 6 C
d. Creste numarul de polimorfonucleare
e. Scade numarul de leucocite si limfocite T
f. Nu produce stres oxidativ
g. Scade nivelul de antioxidanti (vitamina A, C) C
h. Creste nivelul limfocitelor T C
i. Scaderea numarului de limfocite T cu rol in emfizemul pulmonar indus de
fumat
j. Creste sinteza factorului de necroza tumorala C
140. Pacientul fumator prezinta urmatoarele caracteristici:

a. Cei care fumeaza pana la 15 tigari pe zi nu prezinta risc de pierdere
dentara
b. Raspuns inflamator redus
c. Inflamatie parodontala importanta comparative cu un nefumator
d. Pungi mai profunde
e. Riscul de pierdere de atasament de 3 ori mai mare fara de un nefumator
f. Adultii tineri fumatori sunt de 3,8 ori mai susceptibili la boala parodontala
g. Pierderi crescute de os alveolar
h. Probabilitate de a dezvolta complicatii ale bolii parodontale de 3 ori mai
mare decat un nefumator
i. Persoanele cu varsta intre 30-45 de ani prezinta o frecventa de 3,8 ori mai
mare de boala parodontala
j. Tutunul mestecat nu prezinta efecte asupra sanatatii orale
141. In cadrul Examenului clinic pentru stabilirea diagnosticului parodontal se
realizeaza:
a. Inregistrarea mobilitatii dentare
b. Examenul Radiografic
c. Examenul arcadelor dentare
d. Inregistrarea tridimensionala a arcadelor dentare (model de studiu)
e. Examinarea tactila a furcatiilor cu sonda Nabers
f. Profilul psihologic al pacientului
g. Teste de laborator
h. Fotografia,pentru motivarea pacientului
i. Palparea santului gingival
j. Examenul articulatiei temporo-mandibulare
142. Anamneza include date despre:

a. Se realizeaza prin : inspectie,palpare,percutie
b. Obiceiurile de igiena orala a pacientului
c. Istoricul familial al bolilor sistemice
d. Sangerarea la sondare,nivelul de atasament al insertiei epiteliale
e. Prezenta/absenta cracmentelor sau a crepitatiilor
f. Ocluzia statica si dinamica
g. Tratamentele urmate
h. Culoarea marginii gingivale si a papilei interdentare
i. Profilul psihologic al pacientului
j. Prezenta afectiunilor generale
143. Terapia etiologica din cadrul tratamentului parodontal:

a. Nu necesita reevaluare intr-o etapa ulterioara
b. In cadrul terapiei initiale se regaseste si extractia dintilor irecuperabili
c. Obiectivul este eliminarea sau reducerea etiologiei microbiene si a
factorilor care duc la aparitia afectiunilor gingivale si parodontale
d. Nu se realizeaza slefuiri selective
e. Presupune ca prima etapa un regim riguros de control zilnic al placii
bacteriene
f. Include tratamentul leziunilor carioase
g. Una din etape este reprezentata de corectarea sau inlocuirea restaurarilor
directe si indirect incorrect adaptate marginal
h. Presupune doar indepartarea biofilmului si a tartrului supragingival si
subgingival
i. Una din etape este reprezentata de interventii chirurgicale parodontale
j. Include tratamentul recesiunilor parodontale
144. Procedurile terapeutice din terapia intiala includ:

a. Corectarea unor defecte mucogingivale
b. Reducerea pungilor parodontale
c. Reevaluarea tesuturilor
d. Indepartarea biofilmului si a tartrului supra si subgingival
e. Doar educarea pacientului si instructiuni de realizarea a igienei orale
f. Managementul leziunilor carioase
g. Instructiuni de control al biofilmului
h. Inregistrarea oculziei statice si dinamice
i. Reconturarea restaurarilor si a coroanelor debordante
j. Detartrajul simplu este sufficient pentru a elimina complet biofilmul si
tartrul de pe suprafetele radiculare
145. Principii in Instrumentarea radiculara:

a. Vizualizare directa folosind oglinda
b. Indepartarea si iluminarea tesuturilor pentru o vizibilitate optima
c. Folosirea unei sonde exploratorii cu varf ascutit
d. Cea mai eficienta si stabile prize este prize tip “creion”
e. Pentru un sprijin foarte bun,este recomandat sa fie folosit si degetul
mijlociu
f. Pozitionarea corecta a pacientului si a operatorului
g. Capetele active ale instrumentelor nu trebuie ascutite foarte tare pentru a
nu leza gingia
h. Priza tripodala ofera un control excellent
i. Instrumentele ascutite sporesc sensibilitatea tactila a operatorului
j. Un bun punct de sprijin previne lezarea gingiei si a tesuturilor
inconjuratoare
146. Chiuretele Gracey:

a. Cele mai bune instrumente pentru SRP (scalling root planning)
b. Chiuretle Gracey” curvettes” : lungimea partii active este cu 50 % mai
lunga decat a chiuretelor Gracey conventionale
c. Prezinta margini taietoare ce pot fi inserate in majoritatea zonelor
arcadelor
d. Gracey 5-6 : pentru dintii anteriori si premolari
e. Unghiul dintre partea activa si axul longitudinal al portiunii terminale a
gatului este de 60-70 grade
f. Gracey 11-12 :pentru dintii posteriori,distal
g. Chiuretele after five : permite accesul in pungile mai mari de 5 mm
h. Gracey 3-4 : pentru premolari
i. Gracey 7-8,9-10 : dintii posteriori mezial si distal
j. Furnizeaza cea mai buna adaptare la antomia complexa a suprafetelor
radiculare
147. Legat de adaptarea instrumentelor parodontale, care din următoarele afirmații

sunt adevărate:
a. Treimea inițială a părții active a chiuretei trebuie menținută în contact
constant cu dintele
b. Instrumentele cu parte active și instrumentele cu vârfuri ascuțite sunt mai
ușor de adaptat
c. Vârful și partea laterală a sondei trebuie să se plaseze perpendicular cu
suprafața rădăcinii dintelui
d. Vârful și partea laterală a sondei trebuie să se plaseze paralel cu
suprafața rădăcinii dintelui
e. Mișcările sondei parodontale pe verticală au loc în interiorul sulcusului
gingival
f. Vârful și partea laterală a sondei trebuie să se plaseze paralel cu
suprafața coronară a dintelui
g. Vârfurile instrumentelor ascuțite pot dilacera țesuturile
h. Treimea inițială a părții active a chiuretei trebuie menținută în contact
constant cu tesuturile moi
i. Mișcările sondei parodontale pe orizontală au loc în interiorul sulcusului
gingival
j. Instrumentele cu parte active și instrumentele cu vârfuri ascuțite sunt mai
greu de adaptat
148. Legat de angulația instrumentelor parodontale, care din următoarele afirmații

sunt adevărate:
a. În timpul mișcărilor de SRP, angulația optimă a lamei este între 0 și 45 de
grade
b. Partea activă poate fi poate fi introdusă mai ușor până la baza pungii daca
instrumentul se inclină astfel încât suprafața activă să devină
perpendiculară cu dintele
c. Pentru introducerea subgingivală a unei chiurete, angulația trebuie sa fie
cât mai aproape de 90 grade
d. În timpul mișcărilor de SRP, angulația optimă a lamei este între 45 și 90
de grade
e. Partea activă poate fi poate fi introdusă mai ușor până la baza pungii daca
instrumentul se inclină astfel încât suprafața activă să fie la un unghi cât
mai mic cu dintele
f. Partea activă poate fi poate fi introdusă mai ușor până la baza pungii daca
instrumentul se inclină astfel încât suprafața activă să devină paralelă cu
dintele
g. Pentru introducerea subgingivală a unei chiurete, angulația trebuie sa fie
cât mai aproape de 0 grade
h. În timpul mișcărilor de SRP, angulația optimă a lamei este între 90 și 110
de grade
i. Angulația corectă este esențială pentru îndepărtarea eficientă a tartrului
j. Partea activă poate fi poate fi introdusă mai ușor până la baza pungii daca
instrumentul se inclină astfel încât suprafața activă să fie la un unghi cât
mai mare cu dintele
149. Legat de presiunea laterală a instrumentelor parodontale, care din următoarele

afirmații sunt adevărate:
a. Presiunea aplicată diferă în funcție de natura tartrului
b. La îndepărtarea tartrului, presiunea laterală este initial aplicată ferm sau
moderat
c. Pentru planarea radiculară presiunea laterală este diminuată progresiv
până la ușoară
d. Presiunea laterală este doar fermă
e. La îndepărtarea tartrului, presiunea apicală este initial aplicată ferm sau
moderat
f. La îndepărtarea tartrului, presiunea laterală este diminuată progresiv până
la ușoară
g. Presiunea laterală poate fi fermă, moderată sau ușoară
h. Presiunea aplicată este constantantă indiferent de natura tartrului
i. Presiunea aplicată diferă în funcție de destinația mișcărilor
j. Pentru planarea radiculară presiunea laterală este aplicată ferm sau
moderat
150. Care din următoarele afirmații este corectă:

a. Mișcarea exploratorie este o mișcare blandă și tactilă
b. Mișcarea exploratorie este folosită pentru a detecta prezența tartrului și a
iregularităților rădăcinilor
c. Mișcarea exploratorie este folosită pentru a îndepărta depozitele de tartru
d. Există trei tipuri principale de mișcări folosite in timpul instrumentării:
exploratorie, de detartrat, de chiuretaj
e. Mișcarea exploratorie este de obicei realizată cu sonde parodontale
f. Mișcările oblice sunt utilizate ocazional pe unghiurile de linie sau în
pungile parodontale profunde
g. Mișcările orizontale sunt utilizate cel mai frecvent
h. Mișcarea exploratorie este folosită pentru a evalua dimensiunile pungilor
parodontale
i. Mișcarea exploratorie este de obicei realizată cu chiurete
j. Mișcarea exploratorie este o mișcare fermă
151. Care din următoarele afirmații este falsă:

a. Rezultatele tratamentului variază în funcție de instrumentele utilizate
b. Rezultatele tratamentului sunt similare pentru toate instrumentele
c. Îndepărtarea depozitelor trebuie să se realizeze in timpul unei singure
ședințe
d. Este necesară eliminarea parțială a biofilmului și a depozitelor de tartru
e. Îndepărtarea depozitelor se realizează folosind scalere, chiurete,
instrumente cu ultrasunete sau combinații ale acestor dispozitive
f. Îndepărtarea depozitelor se realizează doar folosind instrumente manuale
g. Endotoxinele bacteriene nu penetrează atât de profund cementul, iar
eliminarea acestuia nu este întotdeauna necesară
h. Este necesară eliminarea în totalitate a biofilmului și a depozitelor de
tartru
i. Îndepărtarea depozitelor se realizează în timpul uneia sau mai multor
ședințe
j. Endotoxinele bacteriene penetrează profund cementul radicular, iar
eliminarea acestuia este necesară
152. Care din următoarele afirmații este adevarată:

a. Corectarea restaurărilor debordante poate fi realizată prin
netezirea/finisarea suprafețelor rugoase și îndepărtarea suprafețelor
supradimensionate/supraconturate ale restaurărilor
b. Restaurările corect adaptate sunt zone retentive pentru placa bacteriană
c. Reconturarea restaurărilor si a coroanelor debordante sunt etape
importante pentru a elimina factorii de risc locali care intrețin inflamația
d. Netezirea/ finisarea suprafețelor rugoase și îndepărtarea suprafețelor
supradimensionate/supraconturate ale restaurărilor se pot realiza utilizând
freze și instrumente de mână
e. Corectarea restaurărilor debordante poate fi realizată prin înlocuirea
restaurărilor necorespunzătoare
f. Netezirea/ finisarea suprafețelor rugoase și îndepărtarea suprafețelor
supradimensionate/supraconturate ale restaurărilor se pot realiza utilizând
chiurete și sonde parodontale
g. Reconturarea restaurărilor si a coroanelor debordante sunt etape
importante pentru a elimina factorii de risc sistemici care intrețin inflamația
h. Restaurările debordante sunt zone retentive pentru placa bacteriană
i. Reconturarea restaurărilor si a coroanelor debordante nu se poate finaliza
simultan cu alte procedure ale terapiei inițiale
j. Restaurările debordante sunt zone neretentive pentru placa bacteriană
153. Care din următoarele afirmații este adevarată:

a. Sondele sunt calibrate in centimetru în diferite moduri și prezintă un capăt
ascuțit
b. Zonele furcațiilor pot fi cel mai bine evaluate cu sonde drepte
c. Sondele sunt calibrate in milimetri în diferite moduri și prezintă un capăt
bont, rotunjit
d. Sondele parodontale sunt utilizate pentru detectarea adâncimii pungilor
parodontale și pentru determinarea configurației acestora
e. În mod ideal, sondele parodontale sunt subțiri și prezintă un capăt de lucru
angulat, pentru a permite o inserție facilă la nivelul pungilor
f. Chiuretele sunt instrumente fine utilizate pentru detectarea adâncimii
pungilor parodontale și pentru determinarea configurației acestora
g. Zonele furcațiilor pot fi cel mai bine evaluate cu sondele curbe Nabers
h. Sondele parodontale sunt utilizate pentru SRP și îndepărtarea țesutului
moale care căptușește punga parodontală
i. În mod ideal, sondele parodontale sunt groase și prezintă un capăt de
lucru angulat, pentru a permite o inserție facilă la nivelul pungilor
j. Chiuretele sunt instrumente fine utilizate pentru SRP și îndepărtarea
țesutului moale care căptușește punga parodontală
154. Avantajele instrumentelor sonice și ultrasonice față de cele manuale includ

următoarele:
a. Dimensiune redusă a piesei de mână
b. Eficiență crescută
c. Producerea de aerosoli
d. Presiune laterală redusă
e. Nu au nevoie de ascuțire
f. Prezența apei pentru lavaj, irigare, flux acustic
g. Eficiență redusă
h. Distensia minimă a țesuturilor
i. Au nevoie de ascuțire
j. Vizibilitate crescută
155. Dezavantajele instrumentelor sonice și ultrasonice față de cele manuale includ
următoarele:
a. Au nevoie de ascuțire
b. Mai multe leziuni cauzate de stresul repetitiv
c. Eficiență redusă
d. Disconfortul pacientului (particulele de apă)
e. Distensia maximă a țesuturilor
f. Vizibilitate redusă
g. Zgomot neplăcut
h. Reducerea sensibilității tactile față de suprafața radiculară
i. Producerea de aerosoli
j. Presiune laterală crescută
156. Următoarele afirmații referitoare la instrumentele ultrasonice sunt adevărate:

a. Determină mai multe leziuni cauzate de stresul repetitiv față de
instrumentele manuale
b. Utilizează o frecvență de 180.000-500.000 de cicluri pe secundă
c. Ansele necesită ascuțire
d. Ansele piezoelectrice efectuează în principal mișcări eliptice sau orbitale
e. Utilizarea lor implică o reducere a sensibilității tactile față de suprafața
radiculară
f. Utilizează o frecvență de 18.000-50.000 de cicluri pe secundă
g. Pot fi utilizate doar pentru detartraj supragingival
h. Produc aerosoli
i. Pot fi utilizate pentru îndepărtarea plăcii, detartraj supra- și subgingival și
a colorațiilor
j. Ansele piezoelectrice efectuează în principal mișcări liniare
157. Următoarele afirmații referitoare la instrumentarea cu dispozitive sonice și

ultrasonice sunt adevărate:
a. Se produc aerosoli care pot rămâne în aer până la 30 de minute după
procedură
b. Se folosesc mișcări cu presiune ridicată (exercitată de degetul medius)
c. Când scopul este îndepărtarea depozitelor de tartru de consistență mai
redusă, se folosesc mișcări blânde
d. Cantitatea de aerosoli produsă de aceste dispozitive este minimală
e. Pentru instrumentele ultrasonice se utilizează priza de tip creion
modificată
f. Instrumentele ultrasonice pot fi contraindicate la pacienții cu pacemaker
g. Pentru instrumentele ultrasonice se utilizează priza de tip creion
h. Dispozitivele sonice și ultrasonice nu afectează suprafața restaurărilor din
rășini compozite
i. Suprafața radiculară poate deveni mai rugoasă în urma detartrajului cu
ultrasunete decât după instrumentarea manuală
j. Suprafața radiculară este mai puțin rugoasă în urma detartrajului cu
ultrasunete decât după instrumentarea manual
158. Precauțiile detartrajului cu dispozitive sonice și ultrasonice sunt necesare în

următoarele situații:
a. Pacienți cu hepatită virală
b. Pacienți cu gingivite
c. În prezența dentinei expuse
d. Pacienți cu HIV
e. Pacienți cu reflux gastro-esofagian
f. Pacienți cu ulcer gastric
g. Purtători de pacemaker fără izolație
h. Suprafețe dentare demineralizate
i. Pe suprafețe dentare mineralizate
j. Pacienți cu parodontite
159. Contraindicațiile detartrajului cu dispozitive sonice și ultrasonice includ

următoarele situații:
a. Pacienți cu imunosupresie
b. Pacienți cu emfizem pulmonar
c. Pacienți cu disfagie
d. În prezența materialelor de restaurare (porțelan, compozit)
e. Pacienți cu hepatită B
f. Pacienți cu pneumonie
g. În prezența dentinei expuse
h. Suprafețe dentare demineralizate
i. Unii pacienți cu boli cardiovasculare și boli pulmonare secundare
j. Pacienți cu astm
160. Tehnica detartrajului manual supragingival implică următoarele:

a. Vizibilitatea poate fi îngreunată de sângerarea care apare inevitabil în
timpul instrumentării
b. Lama instrumentului este adaptată cu o angulație mai mică de 90 de
grade pe suprafața de instrumentat
c. Mișcările de detartraj se pot suprapune în direcție verticală sau oblică
d. Lama instrumentului este adaptată cu o angulație de 180 de grade pe
suprafața de instrumentat
e. Furcațiile pot fi dificil de instrumentat cu instrumente de mână
convenționale, putând fi utilizate instrumente ultrasonice ca alternativă
f. Muchia activă coboară până sub limita apicală a tartrului supragingival
g. Lama instrumentului este adaptată cu o angulație de 120 de grade față de
suprafața de instrumentat
h. Muchia activă se plasează la limita coronală a tartrului supragingival
i. Mișcările de detartraj scurte, puternice sunt activate în sens apical
j. Mișcările de detartraj scurte, puternice sunt activate în sens coronal
161. Instrumentele de lustruire după detartraj includ următoarele:
a. Perii sub formă de cupe
b. Benzi dentare
c. Freze diamantate
d. Periotreiver Schwartz
e. Pile diamantate
f. Chiurete Gracey
g. Dispozitive de lustruit cu pulbere și aer sub presiune
h. Cupe de cauciuc
i. Anse tip spatulă
j. Perii sub formă de roți
162. Protocolul Guided Biofilm Therapy (GBT) presupune următoarele etape:
a. Utilizarea Airflow pentru îndepărtarea biofilmului până la o adâncime de
4mm
b. Utilizarea instrumentelor ultrasonice pentru îndepărtarea tartrului
c. Motivarea pacientului nu este necesară, întrucât igienizarea la domiciliu
nu mai este necesară cu această tehnică
d. Motivarea pacientului
e. Evaluarea sănătății orale
f. Utilizarea Airflow pentru îndepărtarea biofilmului până la o adâncime de
10mm
g. Evidențierea biofilmului nu este obligatorie
h. Evidențierea biofilmului prin colorarea plăcii bacteriene
i. Dacă tehnica este executată corect, nu necesită verificare finală
j. Utilizarea exclusivă a instrumentelor de detartraj manuale
163. Următoarele afirmații despre dispozitivul cu irigație pulsatilă pentru utilizare la
domiciliu sunt adevărate:
a. Îndepărtează biofilmul oral
b. Prezintă risc crescut de traumatizare a țesuturilor moi
c. Capătul subgingival se poate plasa în pungi parodontale adânci
d. Se poate utiliza în igienizarea zonei de furcație
e. Este la fel de util ca ața dentară când se asociază cu periajul dentar
f. Poate îndepărta tartrul supragingival
g. Se bazează pe pulsațiile lichidului și presiune
h. Prezintă risc crescut de bacteriemie
i. Capătul supragingival se plasează în unghi de 15 grade
j. Este contraindicat la pacienți cu diabet

Paro Nou

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Paro Nou

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

PARO GRILE REZOLVATE

43. Următoarele enunțuri legate de avantajele detartrajului manual sunt adevărate:

44. Următoarele enunțuri despre chiuretele parodontale sunt adevărate:

45. Următoarele afirmații despre chiuretele parodontale sunt adevărate:

46. Următoarele afirmații referitoare la chiuretele Gracey sunt adevărate:

47. Următoarele afirmații referitoare la chiuretele Gracey sunt adevărate:

49. Următoarele afirmații referitoare la chiuretele parodontale speciale sunt adevărate:

50. Următoarele afirmații referitoare la instrumentele ultrasonice sunt adevărate:

51. Următoarele afirmații sunt adevărate în legătură cu instrumentele pentru curățare și

52. Următoarele enunțuri în legătura cu folosirea aeropolisoarelor sunt adevărate:

53. Epiteliul gingival este format din:

54. Constituienții principali ai țesutului conjunctiv al gingiei marginale sunt:

56. Următoarele afirmații referitoare la funcția aparatului de fibre gingivale sunt

57. Urmatoarele afirmații despre sulcusul gingival sunt adevarate :

58. Urmatoarele propoziții sunt adevarate:

59. Fluidul crevicular este :

60. Urmatoarele propozitii sunt adevarate:

61. Epiteliul de joncțiune este un țesut:

62. Vascularizația la mandibulă provine din arterele :

64. Inervația gingiei la maxilar este asigurată de nervul:

65. Parodonțiul de susținere este format din:

66. Urmatoarele afirmații despre ligamentul parodontal,sunt adevarate : ?

69. Următoarele afirmații sunt adevărate:

70. Cementul radicular este unic prin faptul ca:

71. Procesele alveolare se subimpart in functie de rapoartele anatomice cu dintii pe

72. Urmatoarele afirmatii sunt corecte :

73. Țesuturile parodontale includ:

74. Următoarele afirmații referitoare la gingie sunt adevărate:

75. Gingia cuprinde următoarele structuri:

76. Următoarele afirmații referitoare la gingia marginală liberă sunt adevărate:

77. Următoarele afirmații referitoare la gingia atașată sunt adevărate:

78. Următoarele afirmații referitoare la gingia interdentară sunt adevărate:

80. Aspectele clinice ale gingiei sănătoase includ următoarele:

1. Este susceptibil la recesiuni gingivale

82. Regulile de efectuare ale metodei Bass-modificate sunt următoarele:

121. Sunt adevarate urmatoarele:

11. Bacteriile complexului portocaliu preced pe cele ale complexului rosu C

122. Biofilmul dentar:

123. Urmatoarele afirmatii desore Citokine sunt adevarate:

124. Cementul dentar:

126. Santul gingival:

127. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

128. Urmatoarele despre papilele interdentare sunt adevarate, cu exceptia:

129. Urmatoarele sunt adevarate, cu exceptia:

130. Ligamentul parodontal:

131. Sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:

132. Care dintre urmatoarele sunt adevarate:

133. Dintre factorii predispozanti locali ai bolii parodontale, NU fac parte:

134. Sistemul RANKL-osteoprotegerina:

137. Diagrama de Apreciere a Riscului Parodontal:

138. Diabetul ca factor de risc parodontal:

139. Ditre efectele fumatului asupra organismului urmatoarele sunt corecte:

140. Pacientul fumator prezinta urmatoarele caracteristici:

142. Anamneza include date despre:

143. Terapia etiologica din cadrul tratamentului parodontal:

144. Procedurile terapeutice din terapia intiala includ:

145. Principii in Instrumentarea radiculara:

146. Chiuretele Gracey:

147. Legat de adaptarea instrumentelor parodontale, care din următoarele afirmații

148. Legat de angulația instrumentelor parodontale, care din următoarele afirmații

149. Legat de presiunea laterală a instrumentelor parodontale, care din următoarele

150. Care din următoarele afirmații este corectă: