Grile Parodontologie

1.
Epiteliul gingival este format din:

1. Epiteliul joncțional

2. Epiteliul intern

3. Odontoblaste

4. Epiteliul sulcular

5. Cementoblaste

6. Mucoasa alveolară

7. Mucoasa jugală

8. Epiteliul oral sau extern

9. Epiteliul sulcusului gingival

10.Osteocite

2. Constituienții principali ai țesutului conjunctiv al gingiei marginale sunt:
1. Vase sangvine

2. Mastocite

3. Limfocite

4. Osteoblaste

5. Fibre de colagen

6. Substanța interstițiala

7. Fibre musculare

8. Melatonina

9. Fibre calcificate

10.Neutrofile

3. Manunchiurile de fibre de colagen din gingie, au fost clasificate dupa
Rateitschack in grupuri de fibre:
1. Desmodontale

2. Fibre dento-gingivale

3. Transosoase

4. Gingivo-periostale

5. Dento-periostale

6. Alveolo-gingivale

7. Periapicale

8. Transalveolare

9. Gingivo-cementare

10.Periradiculare

4. Următoarele afirmații referitoare la funcția aparatului de fibre gingivale sunt
adevărate:
1. Controlează poziționarea dintilor

2. Rol major in inervația parodonțiului

3. Furnizează o aparare celulara

4. Controlează sanatatea periapexului

5. Furnizează un cadru dens ce contribuie la rigiditatea gingiei

6. Rol in osteogeneză

7. Rol in biostabilitatea țesutului gingival

8. Rol important in prevenirea hipercresterii

9. Ajută in tratamentul recesiunilor

10.Atasează gingia la dinte si os

5. Urmatoarele afirmații despre sulcusul gingival sunt adevarate :
1. Are o adancime de 3,8 mm



4. Este definit ca un sanț putin adanc intre suprafața dintelui si gingia
marginală


6. Are o adancime de 0,5-1,8 mm

7. In cazul dinților in eruptie,adancimea depaseste 6 mm


9. Este spațiul creat atunci cand se indepartează gingia de suprafata dentară

10.La copii ,are o adancime variabilă

6. Urmatoarele propoziții sunt adevarate:
1. Gingia atasată este mereu lată

2. Fluidul gingival este secretat permanent de țesutul conjunctiv gingival.

3. Spatiul biologic are 5 mm

4. Toate structurile țesutului gingival contribuie la apararea parodontală

5. Sulcusul gingival este delimitat de un perete extern-gingival

6. Linia muco-gingivală este aceeasi cu marginea crestala

7. Jonctiunea muco-gingivală este la jonctiunea smalt-cement

8. Sulcusul gingival este delimitat de un perete intern-dentar

9. Profunzimea sulcusului creste cand gingia marginala creste in volum

10.Ambrazura gingivală este egala cu cea incizala

7. Fluidul crevicular este :
1. Un fluid ce asigură curatirea mecanica a sulcusului

2. Secretat permanent de țesutul conjunctiv gingival

3. Un fluid ce poseda proprietati antimicrobiene

4. Filtrat in sulcus prin peretele fin sulcular

5. Parte din osul alveolar

6. Parte din desmodontiu

7. Situat impreună cu cementocitele

8. In componența pungilor false gingivale

9. Un fluid din ligamentele transseptale

10.Un fluid ce contine anticorpi

8. Urmatoarele propozitii sunt adevarate:
1. Epiteliul joncțional are 3,8 mm

2. Epiteliul de joncțiune masoară 0,2 mm

3. Epiteliul de joncțiune are 1 mm

4. Epiteliul de joncțiune creeaza o legatura organica intre dinte si gingie

5. Epiteliul de joncțiune are 0,5 mm

6. Epiteliul de joncțiune formeaza un manson care inconjoara dintele erupt

7. Epiteliul de joncțiune reprezinta legatura dintre gingie si suprafata
smaltului

8. Epiteliul joncțional masoară 5,5 mm

9. Epiteliul de joncțiune este situat mai apical fata de epiteliul sulcular

10.Epiteliul de joncțiune are o inaltime de 2-3 mm

9. Epiteliul de joncțiune este un țesut:
1. Ce are o inalțime de 2-3 mm

2. Diferențiat

3. Cicatrizat

4. Simplu

5. Foarte dur

6. Situat mai apical decat epiteliul sulcular

7. Nediferențiat

8. Neuro-muscular

9. Necheratinizat

10.Aplatizat

10.Vascularizația la mandibulă provine din arterele :
1. Posterioare

2. Dentare

3. Palatină

4. Alveolare inferioare

5. Anterioare

6. Mentonieră

7. Bucală

8. Antero-superioară

9. Sublinguală

10.Superioare

11.La mandibulă inervația gingiei este asigurată de :
1. Nervul lingual

2. Nervul axilar

3. Nervul cortical

4. Ramul mandibular al trigemenului

5. Nervul trigemen

6. Nervul capsular

7. Nervul popliteu

8. Nervul bucal

9. Nervul mentonier

10.Nervul alveolar superior

12.Inervația gingiei la maxilar este asigurată de nervul:
1. Lingual

2. Alveolar superior

3. Maxilar

4. Nazo-palatin

5. Bucal

6. Inferior

7. Infraorbitar

8. Palatin-anterior

9. Mandibular

10.Mentonier

13.Parodonțiul de susținere este format din:
1. Gingie atasată

2. Ligament parodontal

3. Gingia mucozală

4. Os alveolar

5. Cement radicular

6. Desmodonțiu


8. Dentina

9. Gingia pulpară

10.Mucoasa planșeului

14.Urmatoarele afirmații despre ligamentul parodontal,sunt adevarate :
1. Principalele fibre sunt acoperite de cement

2. Se interpune intre radacina dintelui si osul alveolar inconjurator

3. Are intre 2mm și 5mm

4. Este un țesut conjunctiv moale

5. Are lungimea de 3 mm

6. Cuprinde 4 mm

7. Are grosimea de 3,5 mm

8. Are 1,3 mm

9. Principalele fibre se intind intre radacina si os

10.Principalele fibre sunt acoperite de os

15.Fibrele colagenice ale ligamentului desmodontal sunt dispuse in mai multe
grupe:
1. Fibre apicale

2. Alveolo-gingivale

3. Fibre alveolare supracrestale

4. Periosteo-gingivale

5. Fibre oblice

6. Dento-periostale

7. Trans-gingivale

8. Fibre orizontale

9. Fibre interradiculare

10.Interpapilare

16.Următoarele afirmații referitoare la raportul dintre cement si smalț sunt
adevărate:
1. 60%-cementul acopera lejer smaltul

2. 30%-cementul si smalțul in contact

3. 30%- smalț si cement in contact

4. Este localizat în ambrazura incizală

5. La copii și tineri, are o colorație mai galbuie

6. Se mai numește și raport interarcadic

7. Este strâmtat între dinții posteriori (premolari, molari)

8. 60% smalțul este acoperit de cement

9. 10%-cementul si smalțul la distanta

10.La copii și tineri are formă convexă

17.Următoarele afirmații sunt adevărate:
1. Înălțimea cementului normal este în medie de 1-9mm

2. Cementul este format din 50% cristale de hidroxiapatita

3. Celulele responsabile de formarea cementului sunt cementoblastele

4. Cementul crește când dinții sunt vestibularizați

5. Cementul este format din substanta fundamentala principala

6. Grosimea sa variază între 5mm și 10mm vestibular, în funcție de biotipul
gingival

7. Cementul reprezintă limita apicală a gingiei marginale

8. Cementul este celular si acelular

9. Cementul este format din matrice organica compusa in principal din
colagen de tip I si tip III

10.Înălțimea cementului vestibular keratinizat este distanța de la joncțiunea
smalț-cement la linia muco-gingivală

18.Cementul radicular este unic prin faptul ca:
1. Formarea cementului este intrerupta de patologia periapicala

2. Nu este supus unei remodelari continui precum osul

3. Continua sa creasca in grosime de a lungul vietii

4. Consistență moale la nivelul gingiei atașate

5. Culoare albicioasă

6. Mai roșiatic față de mucoasa alveolară

7. Formarea cementului este intrerupta de patologia parodontala

8. Este avascular

9. Textură netedă la nivelul gingiei atașate

10.Aspectul granitat este mai vizibil pe versantul oral al crestei

19.Procesele alveolare se subimpart in functie de rapoartele anatomice cu dintii pe
care-i inconjoara in :
1. Os interproximal

2. Sept interdentar

3. Convexitățile din treimea de colet ce sunt accentuate

4. Osul subiacent

5. Os radicular

6. Marginea gingivală si osoasa

7. Suprafețe dentare vestibulare și orale care sunt convexe

8. Os interradicular

9. In zone mai largi de gingie atașată

10.Os interproximal sau sept interdentar

20.Urmatoarele afirmatii sunt corecte :
1. Dupa extractia dintilor,procesele alveolare se resorb progresiv

2. Osul alveolar este constituit din procese osoase

3. Convexitățile cervicale ce sunt mai puțin pronunțate

4. Zone mai înguste de gingie atașată

5. Procesele osoase sunt constituite din os trabecular

6. Recesiunile gingivale

7. Procesele osoase sunt constituite din os spongios

8. Zonele de contact interdentar situate mai înspre coronar

9. Procesele alveolare se dezvolta in acelasi timp cu dintii

10.Trecerea de la papilă la gingia liberă abruptă

21.Țesuturile parodontale includ:
1. Ligamente parodontale

2. Dentină


4. Gingia liberă

5. Smalț

6. Pulpa dentară

7. Mucoasa jugală

8. Cement

9. Gingia atașată

10.Os alveolar

22.Următoarele afirmații referitoare la gingie sunt adevărate:
1. Limitele gingiei keratinizate sunt reprezentate de marginea gingivală și
linia muco-gingivală

2. Limitele gingiei keratinizate sunt reprezentate de marginea gingivală și
joncțiunea smalț-cement

3. Este componentă a parodonțiului marginal

4. Gingia atașată aderă la procesul alveolar

5. Este formată din țesut epitelial și periost

6. Are rolul de a acoperi zona de colet a dintelui

7. Este formată din țesut epitelial și țesut conjunctiv

8. Gingia atașată nu aderă de procesul alveolar

9. Aderă ferm de cement

10.Este componentă a parodonțiului profund

23.Gingia cuprinde următoarele structuri:
1. Gingia mucozală

2. Gingia pulpară

3. Gingia marginală


5. Papila orală

6. Col gingival ce unește cele două papile interdentare

7. Gingia atașată

8. Papila vestibulară

9. Mucoasa planșeului

10.Dentina

24.Următoarele afirmații referitoare la gingia marginală liberă sunt adevărate:
1. Se întinde apical până la nivelul șanțului gingival, vizibil la toți pacienții

2. Nu aderă la dinte

3. Textura sa de suprafață este intens granitată

4. Conturul său este festonat, formând ”linia ghirlandată”

5. Lățimea sa variază între 0,5mm și 2mm

6. Are o textură de suprafață netedă

7. Gingia sănătoasă are proful rotunjit

8. Lățimea sa variază între 2mm și 5mm

9. Corespunde sulcusului gingival

10.Este partea mai apicală a gingiei keratinizate

25.Următoarele afirmații referitoare la gingia atașată sunt adevărate:
1. Se situează apical în raport cu gingia marginală

2. Gingia atașată este foarte îngustă la molarii 2 și 3 mandibulari

3. Gingia atașată este mai lată în regiunile molare și premolare

4. Gingia atașată este mai lată în regiunile maxilare anterioare

5. Înălțimea sa nu depinde de poziția frenurilor și bridelor

6. Înălțimea sa variază de la o regiune a cavității bucale la alta (între 5 și
15mm)

7. Consistența sa este fermă

8. Consistența sa este moale

9. Înălțimea sa este mai mică la maxilar decât la mandibulă

10.Aspectul granitat este mai evident pe versantul vestibular al crestei

26.Următoarele afirmații referitoare la gingia interdentară sunt adevărate:
1. La copii și tineri, papila interdentară are o colorație mai albicioasă

2. Porțiunea de gingie interdentară este strâmtată între dinții frontali

3. Se mai numește și gingie pulpară

4. Forma sa depinde de mărimea dinților adiacenți

5. Este localizată în ambrazura incizală

6. La copii și tineri, papila interdentară este mai voluminoasă

7. Porțiunea de gingie interdentară este strâmtată între dinții posteriori
(premolari, molari)

8. Are o formă piramidală în zona frontală

9. Forma sa depinde de poziția dinților adiacenți

10.La copii și tineri, papila interdentară are frecvent formă convexă

27.Următoarele afirmații sunt adevărate:
1. Grosimea sa variază între 5mm și 10mm vestibular, în funcție de biotipul
gingival

2. Înălțimea gingiei vestibulare normale este în medie de 1-9mm

3. Înălțimea gingiei vestibulare keratinizate este distanța de la joncțiunea
smalț-cement la linia muco-gingivală

4. Mucoasa alveolară este legată în manieră laxă de structurile subiacente

5. Linia muco-gingivală poate fi pusă în evidență prin mișcarea pasivă a
buzei și obrajilor

6. Înălțimea gingiei crește când dinții sunt vestibularizați

7. Linia muco-gingivală reprezintă limita apicală a gingiei marginale

8. Linia muco-gingivală apare la aproximativ 3-5mm apical față de nivelul
crestei alveolare

9. Linia muco-gingivală demarchează gingia de mucoasa alveolară

10.Înălțimea gingiei crește când dinții sunt lingualizați

28.Aspectele clinice ale gingiei sănătoase includ următoarele:
1. Mai roșiatică față de mucoasa alveolară

2. Textură de suprafață granitată la nivelul gingiei atașate

3. Culoare roz-coral, uniform

4. Consistență fermă, în special în zona de gingie fixă

5. Consistență moale la nivelul gingiei atașate

6. Aspectul granitat este mai vizibil pe versantul oral al crestei

7. Aspect ușor mai lax cu depresionare la comprimare cu sonda boantă la
nivelul papilelor

8. Culoare brună la pacienți cu pigment bogat

9. Textură netedă la nivelul gingiei atașate

10.Culoare albicioasă

29.Biotipul parodontal subțire se caracterizează prin următoarele:
1. Papila interdentară nu ajunge până la punctul de contact interdentar

2. Prezintă zone mai largi de gingie atașată

3. Suprafețele dentare vestibulare și orale sunt convexe

4. Suprafețele dentare vestibulare și orale sunt turtite

5. Prezintă risc de dehiscențe și fenestrații

6. Marginea gingivală nu este festonată

7. Este susceptibil la recesiuni gingivale

8. Osul subiacent are o grosime normală

9. Prezintă un os subiacent mai subțire

10.Convexitățile din treimea de colet sunt accentuate

30.Biotipul parodontal gros se caracterizează prin următoarele:
1. Zonele de contact interdentar sunt mai late

2. Fața vestibulară a dintelui are o formă mai pătrată

3. Prezintă zone mai largi de gingie atașată

4. Prezintă zone mai înguste de gingie atașată

5. Trecerea de la papilă la gingia liberă este mai abruptă

6. Convexitățile cervicale sunt mai puțin pronunțate

7. Cuspizii sunt mai turtiți

8. Este susceptibil la recesiuni gingivale

9. Trecerea de la papilă la gingia liberă este mai puțin abruptă

10.Zonele de contact interdentar sunt situate mai înspre coronar

31.Regulile de efectuare ale metodei Bass-modificate sunt următoarele:
1. Această metoda nu este eficientă la nivelul zonelor interdentare și a
sulcus-urilor gingivale

2. Periuța este orientată perpendicular pe planul de ocluzie

3. Mișcarile efectuate se realizează dinspre planul ocluzal spre gingie

4. Se fac mișcari vibratorii

5. Aplicarea periuței la 45 de grade, paralel cu planul de ocluzie

6. Rotirea fără aplicarea unei forțe excesive către planul ocluzal

7. Sunt realizate doar mișcari vibratorii

8. Se fac mișcari rotatorii

9. Aplicarea periuței la 60 de grade față de planul de ocluzie

10.Filamentele alunecă ușor la nivelul zonelor interdentare și a sulcus-urilor
gingivale

32.Urmatoarele afirmații despre metoda Stillman sunt adevărate:
1. Utilizează perii cu consistență medie sau tare

2. Realizează un masaj gingival foarte bun

3. Peria se deplaseaza dinspre gingia fixă spre marginea gingivală liberă și
suprafața dintelui

4. In faza finală, capul periuței este rotit sub presiune către gingival

5. Aplicarea periuței in unghi de 45 de grade, paralel cu planul de ocluzie

6. Aplicarea periuței in unghi de 45 de grade perpendicular pe planul de
ocluzie

7. Utilizează perii cu consistență moale

8. Nu realizează un masaj gingival

9. Peria se deplasează „ de la alb spre roșu”

10.Sunt utilizate mișcari vibratorii scurte

33.Despre metoda Charters (periajul interdentar) se poate afirma:
1. Porțiunea terminală a filamentelor este orientată cître gingival

2. Utilizeaza perii de consistență medie sau tare

3. Aplicarea periuței se face sub un unghi de 45 de grade față de axul
longitudinal al dintelui, astfel încat filamentele să se angajeze interdentar

4. Deplasarea periuței se face în sens mezio-distal

5. Acționarea periuței se face cu scurte mișcari vibratorii în sens cervico-
ocluzal

6. Orientarea periuței se face ca in tehnica BASS

7. Acționarea periuței se face cu scurte mișcări vibratorii în sens mezio-
distal

8. Utilizează perii de consistență moale

9. Porțiunea terminală a filamentelor este orientată către ocluzal

10.Orientarea periuței este invers ca in tehnica BASS

34.Despre metoda periajului prin rotire sunt adevărate urmatoarele afirmații:
1. Se efectuează mișcări vibratorii

2. Pacientul ține gura larg deschisă

3. Peria se aplică in șanțul vestibular

4. Pacientul menține gura întredeschisă

5. Se fac 10 deplasări de rotire pentru fiecare grupă de dinți

6. Peria se aplică la nivelul gingiei marginale libere

7. Se efectuează mișcari de du-te-vino

8. Periuța exercită o presiune minimă asupra parților moi

9. Periuța se deplasează ușor spre ocluzal prin rotire în jurul axului
mânerului

10.Periuța exercită o presiune accentuată asupra parților moi

35.Printre principiile de utilizare ale firului interdentar se enumeră:
1. Priza firului poate fi digitală sau în dispozitive speciale „passe-fil”,
„port-fir”

2. Priza firului este strict digitala

3. Forțarea acestuia poate duce la traumatizarea papilei interdentare

4. Se urmarește igienizarea unei singure suprafețe aproximale

5. Utilizarea firului presupune realizarea mișcarilor in sens mezio-distal

6. Trecerea firului la nivelul punctului de contact se face cu blândete

7. Traumatizarea papilei interdentare

8. Introducerea firului interdentar sub presiune

9. Mișcarile se efectueaza mai intai pe o suprafață aproximală și apoi se
trece pe cealaltă față aproximală

10.Firul trebuie să contacteze suprafața aproximală de la un unghi de linie la
celălalt

36.Despre scobitorile interdentare se poate afirma:
1. Baza triunghiului este orientată catre planul de ocluzie

2. Se deplasează dinainte-înapoi și de sus in jos, urmărind dimensiunea
spațiului interdentar

3. Mișcarile efectuate sunt mezio-distale

4. Sunt eficiente numai in zonele frontale pe fetele vestibulare

5. Scobitorile se introduc uscate la nivelul spațiilor aproximale

6. Scobitoare se umezește in gura pentru a înmuia lemnul

7. Facil de utilizat pe suprafețele linguale

8. Sunt eficace în zonele laterale

9. Dificil de inserat pe suprafețele linguale

10.Se introduce in spațiile aproximale cu baza triunghiului către gingie

37.Despre detartrajul supragingival manual este adevărat:
1. Poate fi realizat cu secera

2. Chiuretele universale nu pot fi utilizate pe toate suprafețele dentare

3. Instrumentele folosite in detartrajul manual pot fi activate prin tracțiune
verticală, deplasări oblice sau deplasări orizontale

4. Instrumentele trapezoidale nu sunt instrumente perechi

5. Deplasările orizontale se utilizează la nivelul joncțiunii amelo-dentinare

6. Poate fi realizat cu ajutorul chiuretelor universale

7. Poate fi realizat cu instrumentele trapezoidale

8. Activarea prin deplasări oblice se utilizează la nivelul dinților frontali

9. Activarea prin tracțiune verticală este utilizată la nivelul dinților laterali

10.Poate fi realizat cu foaia de mirt

38.Detartrajul ultrasonic utilizează inserturi:
1. Sub formă de spatulă cu extremitatea parții active sectionată drept
( pentru fețele D si M)

2. Formă de seceră- instrument universal cu varf ascuțit (M si D)

3. FARA ENUNT

4. Formă de sondă – instrument de dimensiune redusă cu acces pe toate
suprafețele dentare

5. Sub formă de spatulă cu extremitatea părții active secționată drept
( pentru fețele V si O)

6. Sub formă de spatulă cu extremitatea parții active secționată oblic
( pentru fețele V si O)

7. Sub formă de spatulă cu extremitatea părții active secționată oblic
(interdentar)

8. Forma de sondă- nu poate fi utilizat pe toate suprafețele dentare

9. Sub formă de spatulă cu extremitatea parții active secționată rotunjit
( subcingular)

10.Sub formă de spatulă cu extremitatea parții active secționată rotunjit
(supracingular)

39.Eșecul manoperei de detartraj se poate datora:
1. Eșecul de a adapta extremitatea activă a instrumentului la suprafața
radiculară

2. Respectării indicațiilor specifice fiecărui instrument

3. Inserării instrumentului până la baza pungii

4. Dificultății de a insera instrumentul la baza pungii

5. Poziției necorespunzatoare a operatorului

6. Obținerii unui sprijin optim

7. Angulației optime a instrumentului

8. Orientarii greșite a angulației instrumentului

9. Poziției corecta a operatorului

10.Imposibilitatea de a obține un sprijin adecvat

40.Printre avantajele detartrajului sonic și ultrasonic se regăsesc:
1. Piesele de mână nu pot fi autoclavate

2. Aparatură greu de deplasat

3. Indepărtarea plăcii prin efect de cavitație

4. Risc posibil pentru pacienții cu pace-maker

5. Dimensiunea/ forma vârfurilor

6. Eficiente cu orice tip de mișcare prin atingere usoară

7. Necesită evacuarea apei

8. Acces mai bun in furcații de clasa II si III

9. Produce aerosoli contaminanți

10.Eficiența in poziție statică și pe toate suprafețele

41.Printre avantajele detartrajului sonic si ultrasonic se regăsesc:
1. Distensie tisulară/ traumatism tisular redus

2. Timp crescut de efectuare


4. Vindecare greoaie postoperatorie

5. Nu necesită sprijin digital ferm

6. Irigarea pungii/ vizibilitatea în camp prin spălare

7. Simț tactil crescut al topografiei pungii

8. Eliberarea de agenți antimicrobieni odată cu debridarea

9. Foarte solicitant pentru operator

10.Aparatură greu de deplasat

42.Printre avantajele detartrajului sonic și ultrasonic se regasesc:
1. Nu necesită reascuțirea instrumentelor

2. Confortabil si acceptabil pentru pacient

3. Vindecare mai rapidă post-operatorie


5. Necesită reascuțirea instrumentelor

6. Dezintegrează cementul radicular in exces

7. Timp crescut de efectuare

8. Se pot îndeparta excesele de amalgam

9. Foarte solicitant pentru operator

10.Vindecare greoaie postoperatorie

43.Printre dezavantajele detartrajului sonic și ultrasonic se regăsesc:
1. Nu produce aerosoli

2. Simț tactil redus al suprafeței radiculare

3. Vindecare rapidă post-operatorie

4. Piesele de mână nu pot fi autoclavate

5. Mai puțin solicitant pentru operator

6. Necesită evacuarea apei

7. Timp redus de efectuare

8. Aparatură greu de deplasat

9. Produce aerosoli contaminați

10.Nu necesită ascuțirea instrumentelor

44.Detartrajul subgingival și surfasajul:
1. Nu se avansează până la baza pungii

2. Tartrul se indeparteaza printr o serie de mișcari scurte, controlate,
puternice

3. Tija instrumentului este perpendiculară cu suprafața dintelui

4. Angulația de lucru este <45 de grade

5. Tartrul se îndeparteaza prin mișcari ample, de intensitate scăzută

6. Angulația de lucru este >90 de grade

7. Angulația de lucru este între 45 si 90 de grade

8. Chiureta se ține în priză digitală modificată, tija instrumentului este
paralelă cu suprafața dintelui

9. Poate fi realizat cu chiurete specifice

10.Pot fi realizate cu chiurete universale

45.Despre stimulatoarele gingivale se poate afirma:
1. Nu fac parte din categoria mijloacelor auxiliare ale igienei orale

2. Se activează prin mișcări blânde de introducere și îndepartare dinspre
vestibular și dispre oral concomitent cu o mișcare de rotație

3. Vârful este orientat în direcție gingivală

4. Aceasta tehnică nu poate fi folosită atat oral, cât si vestibular

5. Vârful este orientat in directie ocluzală

6. Instrumentul se plasează ferm la nivelul papilei interdentare în unghi de
45 de grade

7. Această tehnică se folosește atât oral, cât și vestibular

8. Vârful este orientat in direcție distală

9. Se aplică o presiune cu o mișcare de vibrație si de rotație

10.Instrumentul se plasează ferm la nivlul papilei interdentare in unghi de
90 de grade

46.Despre firul interdentar se poate afirma că:
1. Poate fi folosit exclusiv cu ajutorul prizei digitale

2. Ca manoperă necesită mai puțin timp decât curațirea cu scobitori

3. Poate fi utilizat cu dispozitive speciale de tipul „passe-fil”/”port-fir”

4. In cazul suprafețelor proximale rugoase se utilizeaza firul necerat

5. Ca manoperă necesita mai mult timp decât curațirea cu scobitori

6. Nu poate conduce la traumatizarea țesuturilor interdentare

7. Este necesară monitorizarea la intervale scurte a pacientului pentru
învatarea corectă a tehnicii

8. Este greu de utilizat de către pacienții cu dexteritate mediocră

9. Este ușor de utilizat de către pacienții cu dexteritate mediocră

10.Utilizată incorect duce la traumatizarea țesuturilor interdentare

47.Regulile de efectuare ale metodei Bass-modificate sunt următoarele, cu
excepția:
1. Aplicarea periuței la 60 de grade față de planul de ocluzie

2. Se fac mișcari vibratorii

3. Rotirea fără aplicarea unei forțe excesive către planul ocluzal

4. Această metodă nu este eficientă la nivelul zonelor interdentare si a
sulcus-urilor gingivale

5. Mișcarile efectuate se realizează dinspre planul ocluzal spre gingie

6. Se fac mișcari rotatorii

7. Sunt realizate doar mișcari vibratorii

8. Periuța este orientată perpendicular pe planul de ocluzie

9. Filamentele alunecă usor la nivelul zonelor interdentare si a sulcus-urilor
gingivale

10.Aplicarea periuței la 45 de grade, paralel cu planul de ocluzie

48.Urmatoarele afirmații despre metod Stillman sunt adevarate, cu excepția:
1. Sunt utilizate mișcari vibratorii scurte

2. Nu realizează un masaj gingival

3. Aplicarea periuței in unghi de 45 de grade, paralel cu planul de ocluzie

4. Aplicarea periuței in unghi de 45 de grade perpendicular pe planul de
ocluzie

5. Realizează un masaj gingival foarte bun

6. Utilizează perii cu consistență medie sau tare

7. Peria se deplasează dinspre gingia fixă spre marginea gingivală liberă si
suprafața dintelui

8. Peria se deplasează „ de la alb spre roșu”

9. In faza finală, capul periuței este rotit sub presiune către gingival

10.Utilizează perii cu consistență moale

49.Despre metoda Charters (periajul interdentar) sunt adevărate, cu excepția:
1. Porțiunea terminală a filamentelor este orientată către ocluzal

2. Utilizează perii de consistență moale

3. Utilizează perii de consistență medie sau tare

4. Deplasarea periuței se face în sens mezio-distal

5. Acționarea periuței se face cu scurte mișcări vibratorii în sens mezio-
distal

6. Orientarea periuței este invers ca în tehnica BASS

7. Acționarea periuței se face cu scurte mișcări vibratorii în sens cervico-
ocluzal

8. Aplicarea periuței se face sub un unghi de 45 de grade față de axul
longitudinal al dintelui, astfel încat filamentele să se angajeze interdentar

9. Orientarea periuței se face ca in tehnica BASS

10.Porțiunea terminală a filamentelor este orientată către gingival

50.Despre scobitorile interdentare sunt adevărate, cu excepția:
1. Facil de utilizat pe suprafețele linguale

2. Mișcarile efectuate sunt mezio-distale

3. Scobitorile se introduc uscate la nivelul spațiilor aproximale

4. Se deplasează dinainte-înapoi și de sus în jos, urmărind dimensiunea
spațiului interdentar

5. Se introduce in spațiile aproximale cu baza triunghiului către gingie

6. Baza triunghiului este orientată catre planul de ocluzie

7. Sunt eficiente numai in zonele frontale pe fetele vestibulare

8. Scobitoare se umezește in gură pentru a înmuia lemnul

9. Dificil de inserat pe suprafetele linguale

10.Sunt eficace în zonele laterale

51.Indicii:
1. nu pot fi folositi pentru diagnosticul inflamatiei

2. nu pot fi folositi pentru evaluarea modificărilor patologice ce apar în
boala parodontală (recesiune)

3. nu pot fi folositi pentru diagnosticul de boala parodontala

4. pot fi folositi pentru evaluarea modificărilor patologice ce apar în boala
parodontală (recesiune)

5. nu pot fi folositi pentru evaluarea modificărilor patologice ce apar în
boala parodontală (recesiune)


7. pot fi folositi pentru diagnosticul de boală parodontală,

8. pot fi folosiţi pentruevaluarea stării de igienă orală

9. pot fi folositi pentru evaluarea modificărilor patologice ce apar în boala
parodontală (hipercreştere)

10.sunt expresii numerice ale diagnosticelor definite în urma anumitor
criterii.

52.Indicii de inflamaţie gingivală cei mai folositi sunt:
1. indicele gingival (Silness şi Löe, 1963)

2. indicele de boală parodontală a lui Ramfjord (1959);

3. indicele CPITN

4. indicelui de sângerare gingivală (Ainamo şi Boy, 1975)


6. sunt în raport cu semnele clinice ale inflamaţiei gingivale cum ar fi:
modificările de culoare, volum, textura ale gingiei

7. Indicele de mobilitate dentara

8. indicele parodontal simplificat (Lindhe, 1983)

9. indicele de sângerare papilară (Saxen şi Műhlemann, 1975)

10.indicele gingival simplificat (Lindhe, 1983)

53.Indicele de sângerare papilară (PBI)- Papilar Bleeding Index.:
1. Pe parcursul terapiei repetate, PBI nu indică pacientului orice scădere a
inflamaţiei.

2. nu necesită timp mult de examinare

3. Pe parcursul terapiei repetate, PBI indică pacientului orice scădere a
inflamaţiei.

4. se masoara pe dintii Ramfjord

5. nu este util pentru evaluarea eşecului în cursul terapiei parodontale

6. sunt evaluate numai 28 situsuri de măsurare în dentiţia completă (Saxen
şi Mühlemann, 1975)

7. este deosebit de util pentru evaluarea succesului sau eşecului în cursul
terapiei parodontale

8. nu este util pentru evaluarea succesului în cursul terapiei parodontale

9. necesită timp mult de examinare

10.este un indicator sensibil al severităţii inflamaţiei gingivale la pacienţii
individuali

1. 4-triunghi – triunghiul interdentar devine sângerând, în diferite grade

2. Sângerarea este provocată folosind o uşoară presiune digitală de la baza
papilei către vârf

3. intensitatea sângerării este evaluată în patru grade

4. 3-linie/puncte, se observă o linie fină de sângerare sau mai multe puncte
de sângerare la marginea gingivală

5. 3-picătură – sângerare în masă, imediat după sondare sângele curge în
zona interdentară, acoperind porţiuni de dinte sau gingie

6. se evalueaza după 20–30 secunde când un cadran a fost examinat în
întregime

7. determinările sunt realizate în acelaşi loc unde se evaluează şi indicele
de igienă interdentară

8. 2- sângerare punctiformă, 20 – 30 secunde după sondare se observă un
singur punct de sângerare

9. Sondarea nu se realizeaza în toate patru cadranele

10.sângerarea este provocată prin atingerea sulcusului cu o sondă
parodontală boantă

1. 2=linie/puncte, se observă o linie fină de sângerare sau mai multe puncte

2. 0=aspect normal, fără sângerare la sondare

3. 3=linie/puncte, se observă o linie fină de sângerare sau mai multe puncte

4. Sondarea se realizeaza pe dintii Ramfjord

5. 4=triunghi – triunghiul interdentar devine sângerând, în diferite grade

6. 3=triunghi – triunghiul interdentar devine sângerând, în diferite grade

7. 4=picătură – sângerare în masă, imediat după sondare sângele curge în

8. 1=sângerare punctiformă, 20 – 30 secunde după sondare se observă un

9. 2=sângerare punctiformă, 20 – 30 secunde după sondare se observă un

10.3=picătură – sângerare în masă, imediat după sondare sângele curge în

56.Indicele de sângerare gingivală (SBI)- Sulcular Bleeding Index:
1. 3=sângerare provocată şi spontană, modificări de culoare, edem
important, asociat sau nu cu ulceraţii

2. 0=fără modificări aparente ale zonelor papilare (P) şi marginale (M), dar
la sondajul uşor se produce sângerare

3. 3=sângerare la sondaj şi modificări de culoare ale zonei papilare (P) şi
marginale (M)

4. 2=sângerare la sondaj şi modificări de culoare ale zonei papilare (P) şi
marginale (M)

pronunţat

6. 0=aspect normal, fără modificări ale unităţilor papilare (P) şi marginale
(M) fără sângerare la sondare

7. 3=sângerare, modificări de culoare şi uşor edem

important, asociat sau nu cu ulceraţii

9. 4=sângerare, modificări de culoare şi uşor edem

10.1=fără modificări aparente ale zonelor papilare (P) şi marginale (M), dar
la sondajul uşor se produce sângerare

57.Indice de evaluare a hipercreşterilor gingivale Rossmann, Ingles şi Caffesse:
1. Gradul II- hipercreştere moderată manifestată prin creşterea dimensiunii
papilei şi/sau margini gingivale rulate

2. Gradul II-creştere uşoară marcată prin mărirea densităţii gingiei, aspect
granular marcat

3. Gradul II - lărgirea gingiei are dimensiune ≥3mm, măsurată de la vârful
papilei înafară

4. Gradul III- hipercreştere marcată reprezentată prin migrarea gingiei pe
coroana clinică

5. Gradul I-creştere uşoară marcată prin mărirea densităţii gingiei, aspect
granular marcat

6. Gradul II- adâncime la sondare ≤ 3 mm

7. Gradul I- adâncime la sondare ≤ 3 mm

8. Gradul I- hipercreştere moderată manifestată prin creşterea dimensiunii
papilei şi/sau margini gingivale rulate

9. Gradul II- adâncimea la sondare ≤ 6 mm

10.Gradul III -adâncimea la sondare ≤ 6 mm

58.Indicele de boală parodontală a lui Ramfjord (1959):
1. 1=Gingivită medie sau moderată în unele localizări la gingia marginală

2. 5=Pierdere de ataşament de 3 – 6 mm

3. 2=Gingivită avansată cu eritem sever, hemoragii, ulceraţii

4. 2=Gingivită uşoară / moderată a întregii margini gingivale în jurul
dintelui

5. 4=Pierdere până la 3 mm a ataşamentului măsurat de la JAC

6. 6=Pierdere de ataşament de 3 – 6 mm

7. 3=Gingivită avansată cu eritem sever, hemoragii, ulceraţii

8. 5=Pierdere de ataşament > 6 mm

9. 1=Gingivită uşoară / moderată a întregii margini gingivale în jurul
dintelui

10.5=Pierdere până la 3 mm a ataşamentului măsurat de la JAC

59.Indicele de mobilitate dentară:
1. 2=mobilitate mai mare de 1 mm, în orice direcţie, în plan orizontal

2. Este un indice gingival

3. 3 mobilitate mai mare de 1 mm în orice direcţie orizontală, în plus
mişcări de intruzie/rotaţie

4. 4=mobilitate mai mare de 1 mm în orice direcţie orizontală, în plus
mişcări de intruzie/rotaţie

5. 1=mobilitate perceptibilă cu degetul (0,2 – 1 mm în direcţie orizontală)

6. 3=mobilitate mai mare de 1 mm, în orice direcţie, în plan orizontal

7. 0=mobilitate fiziologică (fremitus)

8. serveşte la stabilirea evoluţiei clinice a stării parodontale după tratament


10.Nu serveste la a aprecia ameliorarea, agravarea sau
staţionarea/vindecarea stării clinice.

60.Indicele CPITN:
1. Evalueaza prezenţa sau absenţa sângerării gingivale la sondaj uşor,

2. evaluarea individuală se face pe cadrane, fiind înregistrat câte un dinte
din cadranul respectiv

3. prezenţa sau absenţa pungilor parodontale (înguste sau adânci),

4. prezenţa sau absenţa tartrului subgingival,

5. se foloseşte sonda specială CPITN.

6. evaluarea individuală se face pe sextant fiind înregistrat câte un dinte din
sextantul respective dintii Ramfjord

7. nu evalueaza necesitatile de tratament

8. este un indice gingival

9. inlocuieste cu succes examenul parodontal complet individual

10.prezenţa sau absenţa tartrului supragingival,

61.Indicele CPITN:
1. 0=parodonţiu sănătos care nu necesita tratament

2. 4=pungi > 6 mm, cu necesitati de tratament igiena orala+detratraj
profesional +tratament complex

3. 2=pungi de 4 –5 mm cu necesitati de tratament igiena orala + detratraj
profesional

4. 3=pungi de 4 –5 mm, cu necesitati de tratament igiena orala + detratraj
profesional

5. 2=sângerare observată direct la sondare cu necesitati de tratament igiena
orala

6. 2=tartru şi pungi sub 3,5 mm, iritaţie iatrogenă cu necesitati de tratament
igiena orala + detratraj profesional

7. 1=sângerare observată direct la sondare cu necesitati de tratament igiena
orala

8. 3=pungi > 6 mm cu necesitati de tratament igiena orala+detratraj
profesional +tratament complex

9. 3=tartru şi pungi sub 3,5 mm, iritaţie iatrogenă cu necesitati de tratament
igiena orala + detratraj profesional

10.4=pungi de 4 –5 mm cu necesitati de tratament igiena orala + detratraj
profesional

62.Care dintre urmatoarele sunt adevarate:
1. Gingia marginala reprezinta peretele intern al sulcusului gingival

2. Osul alveolar este tesutul care acopera radacina dintelui

3. Ligamentul parodontal reprezinta ansamblul care conecteaza dintele de
osul alveolar

4. Gingia marginala sanatoasa are profil rotunjit, aspect regulat si
consistenta ferma

5. Gingia este structura vizibila care acopera osul alveolar

6. Parodontiul este constituit din trei tipuri de tesuturi

7. Gingia reprezinta parodontiul superficial

8. Gingia marginala este separata de gingia fixa prin santul gingiei libere,
fiind prezent la toti pacientii

9. Cementul radicular este cel ce fixeaza fibrele ligamentului parodontal

10.Ligamentul parodontal, cementul radicular si osul alveolar formeaza
parodontiul profund

63.Urmatoarele sunt adevarate, cu exceptia:
1. Santul gingiei libere este vizibil doar in 50% din cazuri

2. Gingia atasata este separata de mucoasa alveolara prin santul gingiei
libere

3. Santul gingival, in conditii de sanatate, are o adancime ce variaza intre
0.5 – 5mm

4. Inaltimea gingiei fixe de pe versantul vestibular este mai redusa la
mandibula

5. Gingia atasata este portiunea cea mai coronara a gingiei, care inconjoara
dintii

6. Inaltimea gingiei atasate de pe versantul vestibular variaza in diferite
zone ale cavitatii orale

7. Modificarile de inaltime a gingiei atasate se datoreaza schimbarilor
aparute in portiunea coronara a acesteia

8. Inaltimea gingiei fixe de pe versantul vestibular este mai bine
reprezentata in zona incisiva

9. Jonctiunea muco-gingivala este vizibila doar la maxilar pe fata orala

10.Gingia marginala se intinde de la proiectia baza santului gingival pe
versantul vestibular pana la mucoasa alveolara

64.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
1. Principalul tip de celule din epiteliul gingival sunt keratinocitele

2. In cadrul epiteliului gingival se gasesc celule Langerhans, celule Merkel
si melanocite

3. Epiteliul gingival este format din doua tipuri de epiteliu: epiteliul
gingival extern si epiteliul sulcular

4. In conditii de sanatate, gingia este slab vascularizata.

5. Pe radiografii, ligamentul parodontal este detectat ca o radiotransparenta

6. Fibroblastele reprezinta cele mai numeroase elemente celulare ale
tesutului conjuctiv

7. Gingia este formata dintr-un epiteliu de tip pavimentos nestratificat si un
tesut conjuctiv fibros subiacent

8. Ligamentul parodontal face legatura dintre cement si peretele intern al
osului alveolar

9. Rolul epiteliului este de a proteja tesuturile subiacente prin proliferarea
si diferentierea melanocitelor

10.Histiocitele reprezinta cele mai numeroase elemente celulare ale
tesutului conjuctiv

65.Urmatoarele afirmatii despre cementul radicular sunt adevarate:
1. Cementul se caracterizeaza prin procese de resorbtie si remodelare
fiziologica

2. Grosimea stratului de cement este mai mare in treimea apicala

3. Cel mai adesea, cementul acopera smaltul

4. Cel mai adesea, cementul este in contact cap la cap cu smaltul (60-65%
din cazuri)

5. Cementul este mai dur decat smaltul si are o culoare galbuie

6. Este localizat la nivelul jonctiunii smalt-cement

7. Cementul serveste la ancorarea fibrelor ligamentului parodontal

8. Cementul este mai moale si mai mat decat smaltul

9. Cementul se caracterizeaza prin depunere continua de-a lungul vietii

10.Cementul radicular este bogat vascularizat, cu rol in drenarea fluidului
tisular, dar si in raspandirea proceselor inflamatorii

66.Osul alveolar:
1. Osul alveolar este format din componente extracelulare: osteoblaste,
osteoclaste, osteocite

2. Osul spongios se gaseste intre cele doua corticale si are rol de sustinere

3. Componentele celulare sunt reprezentate de 60% substanta anorganica,
25% material organic si 15% apa

4. Creasta alveolara se gaseste imediat deasupra jonctiunii smalt-cement

5. Creasta alveolara se gaseste imediat sub jonctiunea smalt-cement

6. Corticala externa a osului se gaseste vestibular, iar corticala interna pe
fata orala a osului

7. Osul alveolar fixeaza fibrele principale ale ligamentului parodontal

8. Osul bazal este acea parte a oaselor maxilare care este situata apical de
procesul alveolar

9. Componenta anorganica este hidroxiapatita

10.Osul bazal este acea parte a oaselor maxilare care este situata coronar de
procesul alveolar

67.Urmatoarele sunt adevarate despre Boala Parodontala, cu exceptia:
1. Biofilmul dentar reprezinta un depozit neaderent de suprafetele orale

2. Stafilococii sunt primele bacterii care colonizeaza suprafetele dentare
curate

3. Streptococii sunt primele bacterii care colonizeaza suprafetele dentare
curate

4. Formarea biofilmului dentar incepe in treimea cervicala a coroanei

5. Boala parodontala are impact doar local

6. Din cadrul bacteriilor colonizatoare secundare fac parte Actinomycetele

7. Primele bacterii care colonizeaza suprafatele dentare se numesc bacterii
pionier.

8. Formarea biofilmului dentar incepe in treimea incizala a coroanei, in
apropierea marginii gingivale

9. Rezistenta la antibiotice este drastic crescuta in biofilmul parodontal

10.Boala parodontala este o infectie bacteriana care conduce la o distructie
rapida a tesuturilor parodontale

68.Factorii de virulenta ai bacteriilor subgingivale sunt:
1. Fimbriile bacterine

2. Proteazele bacteriene

3. Citokinele

4. Interleukina-1β

5. Produsii de metabolism si substantele toxice produse de bacterii

6. Prostaglandina E2

7. Rezistenta la antibiotice

8. Numarul bacteriilor intrasulculare

9. Capacitatea de evitare a sistemului imun al organismului

10.Lipopolizaharidele

69.Biofilmul dentar:
1. Streptococii sunt primele bacterii care colonizeaza suprafetele dentare
curate, apoi apar bacteriile pioner

2. Disbioza se refera la crestea bacteriilor simbiotice si scaderea proportiei
bacteriilor patogene

3. Nu toate bacteriile orale au un potential patogen asupra parodontiului.

4. Compozitia microbiana se modifica in functie de modificari hormonale
legate de pubertate

5. Compozitia microbiana in cavitatea orala nu este uniforma

6. Compozitia microbiana in cavitatea orala este uniforma, fiind descrise
habitate multiple modificabile

7. Primele bacterii care colonizeaza suprafetele dentare curate se numesc
bacterii pioner

8. Toate bacteriile orale au un potential patogen asupra parodontiului

9. Stafilococii sunt primele bacterii care colonizeaza suprafetele dentare
curate

10.Disbioza se refera la scaderea bacteriilor simbiotice si cresterea
proportiei bacteriilor patogene

70.Sunt adevarate urmatoarele:
1. Aggregatibacter actinomycetemcomitans face parte din complexul rosu

2. Complexul portocaliu este compatibil cu starea de sanatate parodontala

3. Complexul galben nu este compatibil cu starea de sanatate parodontala

4. Bacteriile complexului portocaliu preced pe cele ale complexului rosu

5. Complexul galben precede si favorizeaza colonizarea zonelor
subgingivale de catre bacteriile complexului rosu

6. Complexul galben este compatibil cu starea de sanatate parodontala

7. Aggregatibacter actinomycetemcomitans este detectat mai frecvent la
persoanele sanatoase

8. Din cadrul complexului rosu face parte Porphyromonas gingivalis

9. Aggregatibacter actinomycetemcomitans este detectat mai frecvent in
pungile profunde fata de cele superficiale

10.Aggregatibacter actinomycetemcomitans nu apartine niciunui complex

71.Biofilmul dentar:
1. Rata de formare a biofilmului dentar este mai rapida in zona anterioara
fata de zona molara

2. Rata de formare a biofilmului dentar este mai rapida pe fetele palatinale
fata de cele vestibulare

3. Rata de formare a biofilmului dentar este mai rapida pe fetele vestibulare
fata de cele palatinale

4. Rata de formare a biofilmului dentar este mai rapida in apropierea
zonelor neinflamate

5. Rata de formare a biofilmului dentar este mai rapida in apropierea
zonelor de inflamatie gingivala

6. Rata de formare a biofilmului dentar este mai rapida in zona molara fata
de zona anterioara

7. Rata de formare a biofilmului dentar este mai rapida pe fetele vestibulare
si orale fata de cele proximale

8. Rata de formare a biofilmului dentar este mai rapida la maxilar fata de
mandibula

9. Rata de formare a biofilmului dentar este mai rapida pe fetele proximale
fata de cele vestibulare

10.Rata de formare a biofilmului dentar este mai rapida la mandibula fata de
maxilar

72.Urmatoarele afirmatii desore Citokine sunt adevarate:
1. Interleukina-1β este o citokina

2. Interleukina-1β are un rol esential in inflamatie si mai putin in imunitate

3. Prostaglandina E2 este un metabolit lipidic cu efect antiinflamator

4. In tesutul parodontal, citokinele sunt secretate de celule inflamatorii

5. Prostaglandina E2 este un metabolit lipidic cu efect proinflamator

6. Interleukina-1β are un rol esential in inflamatie si imunitate

7. Factorul de necroza tumorala-α este o citokina rar intalnita in inflamatie

8. Inhibitorii tisulari ai metaloproteinazelor sunt citokine implicate in
inflamatia parodontala

9. Prostaglandina E2 este o citokina rar intalnita in inflamatie

10.Metaloproteinazele favorizeaza distructia parodontala

73.Cementul dentar:
1. Cementul acopera smatul in 60% pana la 65% din cazuri

2. Cementul si smaltul nu sunt in contact, in 60% pana la 65% din cazuri

3. Cementul si smaltul nu sunt in contact, in 5% pana la 10% din cazuri

4. Cementul este un tesut vascularizat si mineralizat.

5. Cementul este in contact cap la cap cu smaltul, in 30% din cazuri

6. Cementul este mai moale si mai mat decat smaltul

7. Cementul se caracterizeaza prin depunere continua de-a lungul vietii

8. Cementul acopera smaltul in 30% din cazuri

9. Cementul este mai moale si mai lucios decat smaltul

10.Cementul este in contact cap la cap cu smaltul, in 5% pana la 10% din
cazuri

74.Urmatoarele afirmatii sunt false:
1. Ligamentul parodontal prezinta componente celulare si extracelulare

2. Parodontiul contine receptori ce provin din nervul facial si ramurile sale
terminale

3. Ligamentul parodontal contine fibre de oxytalan

4. Parodontiul nu contine receptori pentru presiune

5. Parodontiul contine receptori doar pentru durere si presiune

6. Fibrele desmodontale reprezinta cele mai importante elemente ale
ligamentului parodontal

7. Parodontiul contine receptori doar pentru durere

8. Fibroblastele sunt principalele celule ale ligamentului parodontal

9. Parodontiul nu contine receptori pentru atingere

10.Fibrele Sharpey reprezinta portiunile terminale ale fibrelor principale
inserate in cement si os

75.Santul gingival:
1. Santul gingival este delimitat de suprafata dintelui si de epiteliul gingiei
libere

2. Este spatiul ingust din jurul dintelui, sub forma de “V”

3. Media adancimii santului gingival este de 1.8mm

4. In santul gingival se gaseste fluidul crevicular a carui analiza poate fi
utila in diagnosticul afectiunilor parodontale

5. Media adancimii santului gingival este de 1.5mm

6. Determinarea clinica a latimii santului gingival este un parametru
important in diagnosticul parodontal

7. Santul gingival este delimitat de dentina pe de o parte si de epiteliul ce
captuseste gingia libera pe de alta parte

8. Adancimea santului gingival variaza intre 0.5-3mm, in conditii de
sanatate parodontala

9. Este un spatiu ingust din jurul dintelui, sub forma de “U”

10.Media adancimii santului gingival este de 2.8mm

76.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
1. Jonctiunea muco-gingivala este vizibila doar la mandibula pe fata
vestibulara

2. Inaltimea gingiei atasate se datoreaza schimbarilor aparute in portiunea
apicala a acesteia

3. Jonctiunea muco-gingivala este vizibila doar la maxilar pe fata
vestibulara

4. Gingia marginala adera ferm de periostul osului alveolar subiacent

5. Inaltimea gingiei atasate se datoreaza schimbarilor aparute in portiunea
coronara a acesteia

6. Inaltimea gingiei atasate este mai redusa la mandibula fata de maxilar

7. Gingia atasata se intinde de la proiectia de pe versantul vestibular a bazei
santului gingival pana la mucoasa alveolara

8. Inaltimea gingiei atasate de pe versantul vestibular variata in diferite
zone ale cavitatii orale.

9. Jonctiunea muco-gingivala este vizibila pe fata vestibulara a ambelor
maxilare

10.Inaltimea gingiei atasate ramane neschimata pe tot parcursul vietii

77.Urmatoarele despre papilele interdentare sunt adevarate, cu exceptia:
1. Absenta punctului de contact este favorabila papilei interdentare

2. Papila interdentara ocupa spatiul interdentar imediat situat sub punctul
de contact

3. In conditii de sanatate, papila interdentara in zona laterala are forma
piramidala, cu o depresiune numita col gingival

4. In conditii de sanatate, papila interdentara in zona frontala are forma
piramidala

5. Forma papilei interdentare depinde de distanta dintre punctul de contact
si creasta osoasa

6. Forma papilei interdentare depinde de prezenta punctul de contact

7. Papila interdentara ocupa ambrazura gingivala, adica spatiul interdentar
situat deasupra punctului de contact

8. Forma papilei interdentare depinde de prezenta recesiunilor

9. In conditii de sanatate, papila interdentara in zona frontala prezinta doua
creste de tesut vestibular si oral distincte

10.In conditii de sanatate, papila interdentara in zona laterala are o singura
creasta vestibulara si o continuare ca o depresiune numita col gingival

78.Urmatoarele sunt adevarate, cu exceptia:
1. Epiteliul sulcular este atasat de suprafata dentara

2. Epiteliul sulcular este mai vulnerabil fata de agresiuni deoarece nu este
keratinizat

3. Epiteliul gingival extern acopera suprafata interioara a gingiei marginale

4. Epiteliul sulcular formeaza peretele moale al santului gingival

5. Epiteliul sulcular reprezinta partea interna a epiteliului gingival

6. Principalul tip de celule din epiteliul gingival sunt melanocitele

7. Epiteliul jonctional este mai subtire spre profunzime

8. Epiteliul jonctional este mai subtire spre sulcus

9. Epiteliul gingival extern acopera suprafata exterioara a gingiei marginale

10.Epiteliul sulcular reprezinta partea externa a epiteliului gingival

79.Ligamentul parodontal:
1. Pe radiografii este detectat ca o radiotransparenta

2. Latimea medie a ligamentului parodontal este mai mare in regiunea
apicala a radacinii

3. Este un tesut conjuctiv nespecializat

4. Latimea medie a ligamentului parodontal poate fi marita in cazul dintilor
care au fost supusi hiperfunctiei

5. Este un tesut conjuctiv specializat

6. Latimea medie a ligamentului parodontal este mai mare in regiunea
mijlocie a radacinii

7. In componentele sale celulare se gasesc fibre, vase si nervi

8. Ligamentul parodontal realizeaza legatura dintre cement si peretele
extern al osului alveolar

9. Pe radiografii este detectat ca o radioopacitate

10.Latimea medie a ligamentului parodontal poate fi diminuata in jurul
dintilor care nu sunt in functie

80.Sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:
1. Aggregatibacter actinomycetemcomitans face parte din complexul rosu

2. Complexul galben nu este compatibil cu starea de sanatate parodontala

3. Din cadrul complexului rosu face parte Porphyromonas gingivalis

4. Aggregatibacter actinomycetemcomitans nu apartine niciunui complex

5. Aggregatibacter actinomycetemcomitans este detectat mai frecvent in
pungile profunde fata de cele superficiale

6. Complexul portocaliu este compatibil cu starea de sanatate parodontala

7. Complexul galben precede si favorizeaza colonizarea zonelor
subgingivale de catre bacteriile complexului rosu

8. Aggregatibacter actinomycetemcomitans este detectat mai frecvent la
persoanele sanatoase

9. Complexul galben este compatibil cu starea de sanatate parodontala

10.Bacteriile complexului portocaliu preced pe cele ale complexului rosu

81.Care dintre urmatoarele sunt adevarate:
1. Gingia se imparte anatomic in gingia marginala, gingia atasata si gingia
papilara

consistenta ferma

3. Cementul radicular este cel ce fixeaza fibrele ligamentului parodontal

4. Gingia face parte din parodontiul profund

5. Ligamentul parodontal, cementul radicular si osul alveolar formeaza
parodontiul profund

consistenta moale

7. Ligamentul parodontal reprezinta ansamblul care conecteaza dintele de
corticala interna a osului alveolar

8. Gingia este structura vizibila care acopera osul alveolar

9. Gingia marginala este separata de gingia fixa prin santul gingiei libere,
fiind prezent la toti pacientii

10.Gingia marginala reprezinta peretele intern al sulcusului gingival

82.Dintre factorii predispozanti locali ai bolii parodontale, NU fac parte:
1. Fumatul

2. Diabet

3. Deficiente nutritionale

4. Materia alba

5. Obiceiuri vicioase

6. Stresul

7. Iatrogenii

8. Tartru

9. Anomalii dentare

10.Radioterapie

83.Sistemul RANKL-osteoprotegerina:
1. Citokinele proinflamatorii cresc expresia RANKL

2. RANK este un ligant pentru receptorul activatorului NF-kB

3. Are un rol important in resorbtia osului alveolar

4. Are rol in evidentierea placii bacteriene

5. Osteoprotegerina stimuleaza efectul RANKL

6. RANKL este un receptor de pe suprafata celulelor progenitoare
osteoclastice

7. RANKL se leaga de RANK

8. Prezinta un receptor RANK

9. Citokinele scad expresia RANKL si activarea osteoclastica

10.RANKL stimuleaza diferentierea si activarea osteoclastica

84.Compozitia organica a tartrului este reprezentata de :
1. Proteine

2. Celule epiteliale descuamate

3. Dioxid de carbon

4. Fosfat de calciu

5. Carbohidrati (1,9-9,1%)

6. Lipide 0,4%

7. Microorganisme

8. Leucocite

9. Carbohidrati ( 0,8-9,8%)

10.Zinc

85.Urmatoarele manopere pot afecta parodontiu atunci cand sunt efectuate
incorect:
1. Tratamente ortodontice cu forte neadecvate

2. Crosete ale lucrarilor partiale corect adaptate

3. Obturatii nefinisate

4. Obturatii proximate adaptate la conturul marginal

5. Instrumentare endodontica excesiva

6. Coroane prea lungi care determina trauma ocluzala

7. Obturatii inalte ce duc la trauma ocluzala

8. Slefuire subgingivala, fara afectarea parodontiului

9. Coroane prea inalte care duc la retentia placii bacteriene

10.Coroane care invadeaza spatial biologic

86.Diagrama de Apreciere a Riscului Parodontal:
1. Fumatorul moderat fumeaza intre 5-15 tigari pe zi

2. Apreciaza nivelul de risc in functie de cate tigari fumeaza pacientul

3. Pacientul poate fi incadrat in 4 categorii

4. Calculeaza doar nivelul de risc parodontal

5. Exista 5 categorii de fumatori

6. Elaborata in Germania

7. Categoria de fost fumator se aplica celor care au renuntat la fumat de 3
ani

8. Nivelul de risc este direct proportional cu diagrama generata

9. Elaborata in Elvetia

10.Factorii de risc sunt reprezentati de fumat si diabet

87.Diabetul ca factor de risc parodontal:
1. Boala parodontala reprezinta a Via complicatie a diabetului

2. Diabetul nu influenteaza evolutia bolii parodontale

3. Adultii de peste 45 de ani si HbA1c 7% au un risc de 2,9 ori mai mare de
dezvoltare a bolii parodontale

4. Riscul de a dezvolta boala parodontala la pacientii cu diabet este de 6 ori
mai mare

5. Diabetul necontrolat este asociat cu o forma mai severa de boala
parodontala

6. In diabetul slab controlat sunt afectate doar polimorfonuclearele

7. Creste prevalenta si gradul de severitate a bolii parodontale

8. Prezinta un risc de 2 pana la 3 ori mai mare de boala parodontala

9. Boala parodontala reprezinta a VIIa complicatie a diabetului

10.La pacientii cu diabet slab controlat sunt afectate monocitele si
macrofagele

88.Ditre efectele fumatului asupra organismului urmatoarele sunt corecte:
1. Creste numarul de polimorfonucleare

2. Scade numarul de leucocite si limfocite T

3. Produce stres oxidativ

4. Scaderea numarului de limfocite T cu rol in emfizemul pulmonar indus
de fumat

5. Creste nivelul limfocitelor T

6. Scade nivelul de fibrinogen

7. Scade nivelul de antioxidanti (vitamina A, C)

8. Creste sinteza factorului de necroza tumorala

9. Scade sinteza de IL 1a si IL 6

10.Nu produce stres oxidativ

89.Pacientul fumator prezinta urmatoarele caracteristici:
1. Cei care fumeaza pana la 15 tigari pe zi nu prezinta risc de pierdere
dentara

2. Pierderi crescute de os alveolar

3. Raspuns inflamator redus

4. Persoanele cu varsta intre 30-45 de ani prezinta o frecventa de 3,8 ori
mai mare de boala parodontala

5. Inflamatie parodontala importanta comparative cu un nefumator

6. Riscul de pierdere de atasament de 3 ori mai mare fara de un nefumator

7. Probabilitate de a dezvolta complicatii ale bolii parodontale de 3 ori mai
mare decat un nefumator

8. Pungi mai profunde

9. Adultii tineri fumatori sunt de 3,8 ori mai susceptibili la boala
parodontala

10.Tutunul mestecat nu prezinta efecte asupra sanatatii orale

90.In cadrul Examenului clinic pentru stabilirea diagnosticului parodontal se
realizeaza:
1. Examenul articulatiei temporo-mandibulare

2. Profilul psihologic al pacientului

3. Examenul arcadelor dentare

4. Fotografia,pentru motivarea pacientului

5. Examenul Radiografic

6. Examinarea tactila a furcatiilor cu sonda Nabers

7. Palparea santului gingival

8. Inregistrarea mobilitatii dentare

9. Teste de laborator

10.Inregistrarea tridimensionala a arcadelor dentare (model de studiu)

91.Anamneza include date despre:
1. Obiceiurile de igiena orala a pacientului

2. Se realizeaza prin : inspectie,palpare,percutie

3. Profilul psihologic al pacientului

4. Istoricul familial al bolilor sistemice

5. Tratamentele urmate

6. Prezenta/absenta cracmentelor sau a crepitatiilor

7. Culoarea marginii gingivale si a papilei interdentare

8. Ocluzia statica si dinamica

9. Sangerarea la sondare,nivelul de atasament al insertiei epiteliale

10.Prezenta afectiunilor generale

92.Terapia etiologica din cadrul tratamentului parodontal:
1. Presupune ca prima etapa un regim riguros de control zilnic al placii
bacteriene

2. In cadrul terapiei initiale se regaseste si extractia dintilor irecuperabili

3. Nu necesita reevaluare intr-o etapa ulterioara

4. Obiectivul este eliminarea sau reducerea etiologiei microbiene si a
factorilor care duc la aparitia afectiunilor gingivale si parodontale

5. Una din etape este reprezentata de interventii chirurgicale parodontale

6. Nu se realizeaza slefuiri selective

7. Include tratamentul recesiunilor parodontale

8. Una din etape este reprezentata de corectarea sau inlocuirea restaurarilor
directe si indirect incorrect adaptate marginal

9. Include tratamentul leziunilor carioase

10.Presupune doar indepartarea biofilmului si a tartrului supragingival si
subgingival

93.Procedurile terapeutice din terapia intiala includ:
1. Doar educarea pacientului si instructiuni de realizarea a igienei orale

2. Corectarea unor defecte mucogingivale

3. Reducerea pungilor parodontale

4. Instructiuni de control al biofilmului

5. Inregistrarea oculziei statice si dinamice

6. Reconturarea restaurarilor si a coroanelor debordante

7. Indepartarea biofilmului si a tartrului supra si subgingival

8. Detartrajul simplu este sufficient pentru a elimina complet biofilmul si
tartrul de pe suprafetele radiculare

9. Reevaluarea tesuturilor

10.Managementul leziunilor carioase

94.Principii in Instrumentarea radiculara:
1. Pozitionarea corecta a pacientului si a operatorului

2. Instrumentele ascutite sporesc sensibilitatea tactila a operatorului

3. Pentru un sprijin foarte bun,este recomandat sa fie folosit si degetul
mijlociu

4. Folosirea unei sonde exploratorii cu varf ascutit

5. Un bun punct de sprijin previne lezarea gingiei si a tesuturilor
inconjuratoare

6. Priza tripodala ofera un control excellent

7. Capetele active ale instrumentelor nu trebuie ascutite foarte tare pentru a
nu leza gingia

8. Cea mai eficienta si stabile prize este prize tip “creion”

9. Indepartarea si iluminarea tesuturilor pentru o vizibilitate optima

10.Vizualizare directa folosind oglinda

95.Chiuretele Gracey:
1. Unghiul dintre partea activa si axul longitudinal al portiunii terminale a
gatului este de 60-70 grade

2. Furnizeaza cea mai buna adaptare la antomia complexa a suprafetelor
radiculare

3. Cele mai bune instrumente pentru SRP (scalling root planning)

4. Chiuretele after five : permite accesul in pungile mai mari de 5 mm

5. Gracey 5-6 : pentru dintii anteriori si premolari

6. Gracey 3-4 : pentru premolari

7. Chiuretle Gracey” curvettes” : lungimea partii active este cu 50 % mai
lunga decat a chiuretelor Gracey conventionale

8. Prezinta margini taietoare ce pot fi inserate in majoritatea zonelor
arcadelor

9. Gracey 7-8,9-10 : dintii posteriori mezial si distal

10.Gracey 11-12 :pentru dintii posteriori,distal

96.Legat de adaptarea instrumentelor parodontale, care din următoarele afirmații
sunt adevărate:
1. Vârful și partea laterală a sondei trebuie să se plaseze paralel cu
suprafața rădăcinii dintelui

2. Treimea inițială a părții active a chiuretei trebuie menținută în contact
constant cu dintele

3. Vârfurile instrumentelor ascuțite pot dilacera țesuturile

4. Vârful și partea laterală a sondei trebuie să se plaseze paralel cu
suprafața coronară a dintelui

5. Vârful și partea laterală a sondei trebuie să se plaseze perpendicular cu
suprafața rădăcinii dintelui

6. Instrumentele cu parte active și instrumentele cu vârfuri ascuțite sunt mai
ușor de adaptat

7. Treimea inițială a părții active a chiuretei trebuie menținută în contact
constant cu tesuturile moi

8. Mișcările sondei parodontale pe orizontală au loc în interiorul sulcusului
gingival

9. Mișcările sondei parodontale pe verticală au loc în interiorul sulcusului
gingival

10.Instrumentele cu parte active și instrumentele cu vârfuri ascuțite sunt mai
greu de adaptat

97.Legat de angulația instrumentelor parodontale, care din următoarele afirmații
sunt adevărate:
1. Pentru introducerea subgingivală a unei chiurete, angulația trebuie sa fie
cât mai aproape de 90 grade

2. Partea activă poate fi poate fi introdusă mai ușor până la baza pungii
daca instrumentul se inclină astfel încât suprafața activă să fie la un
unghi cât mai mare cu dintele

3. În timpul mișcărilor de SRP, angulația optimă a lamei este între 0 și 45
de grade

4. Pentru introducerea subgingivală a unei chiurete, angulația trebuie sa fie
cât mai aproape de 0 grade

5. În timpul mișcărilor de SRP, angulația optimă a lamei este între 45 și 90
de grade

daca instrumentul se inclină astfel încât suprafața activă să fie la un
unghi cât mai mic cu dintele

7. Angulația corectă este esențială pentru îndepărtarea eficientă a tartrului

daca instrumentul se inclină astfel încât suprafața activă să devină
paralelă cu dintele

daca instrumentul se inclină astfel încât suprafața activă să devină
perpendiculară cu dintele

10.În timpul mișcărilor de SRP, angulația optimă a lamei este între 90 și
110 de grade

98.Legat de presiunea laterală a instrumentelor parodontale, care din următoarele
afirmații sunt adevărate:
1. Pentru planarea radiculară presiunea laterală este aplicată ferm sau
moderat

2. Presiunea laterală este doar fermă

3. Presiunea aplicată diferă în funcție de destinația mișcărilor

4. Presiunea aplicată este constantantă indiferent de natura tartrului

5. Presiunea laterală poate fi fermă, moderată sau ușoară

6. Presiunea aplicată diferă în funcție de natura tartrului

7. Pentru planarea radiculară presiunea laterală este diminuată progresiv
până la ușoară

8. La îndepărtarea tartrului, presiunea apicală este initial aplicată ferm sau
moderat

9. La îndepărtarea tartrului, presiunea laterală este initial aplicată ferm sau
moderat

10.La îndepărtarea tartrului, presiunea laterală este diminuată progresiv
până la ușoară

99.Care din următoarele afirmații este corectă:
1. Mișcarea exploratorie este o mișcare blandă și tactilă

2. Mișcarea exploratorie este folosită pentru a îndepărta depozitele de tartru

3. Mișcarea exploratorie este o mișcare fermă

4. Mișcările orizontale sunt utilizate cel mai frecvent

5. Mișcarea exploratorie este de obicei realizată cu chiurete

6. Există trei tipuri principale de mișcări folosite in timpul instrumentării:
exploratorie, de detartrat, de chiuretaj

7. Mișcarea exploratorie este de obicei realizată cu sonde parodontale

8. Mișcările oblice sunt utilizate ocazional pe unghiurile de linie sau în
pungile parodontale profunde

9. Mișcarea exploratorie este folosită pentru a evalua dimensiunile pungilor
parodontale

10.Mișcarea exploratorie este folosită pentru a detecta prezența tartrului și a
iregularităților rădăcinilor

100. Care din următoarele afirmații este falsă:
1. Îndepărtarea depozitelor se realizează în timpul uneia sau mai multor
ședințe

2. Endotoxinele bacteriene nu penetrează atât de profund cementul, iar
eliminarea acestuia nu este întotdeauna necesară

3. Îndepărtarea depozitelor se realizează folosind scalere, chiurete,
instrumente cu ultrasunete sau combinații ale acestor dispozitive

4. Endotoxinele bacteriene penetrează profund cementul radicular, iar
eliminarea acestuia este necesară

5. Îndepărtarea depozitelor trebuie să se realizeze in timpul unei singure
ședințe

6. Este necesară eliminarea în totalitate a biofilmului și a depozitelor de
tartru

7. Este necesară eliminarea parțială a biofilmului și a depozitelor de tartru

8. Rezultatele tratamentului variază în funcție de instrumentele utilizate

9. Îndepărtarea depozitelor se realizează doar folosind instrumente manuale

10.Rezultatele tratamentului sunt similare pentru toate instrumentele

101. Care din următoarele afirmații este adevarată:
1. Reconturarea restaurărilor si a coroanelor debordante nu se poate finaliza
simultan cu alte procedure ale terapiei inițiale

2. Reconturarea restaurărilor si a coroanelor debordante sunt etape
importante pentru a elimina factorii de risc locali care intrețin inflamația

3. Corectarea restaurărilor debordante poate fi realizată prin înlocuirea
restaurărilor necorespunzătoare

4. Reconturarea restaurărilor si a coroanelor debordante sunt etape
importante pentru a elimina factorii de risc sistemici care intrețin
inflamația

5. Corectarea restaurărilor debordante poate fi realizată prin
netezirea/finisarea suprafețelor rugoase și îndepărtarea suprafețelor
supradimensionate/supraconturate ale restaurărilor

6. Restaurările corect adaptate sunt zone retentive pentru placa bacteriană

7. Netezirea/ finisarea suprafețelor rugoase și îndepărtarea suprafețelor
supradimensionate/supraconturate ale restaurărilor se pot realiza
utilizând freze și instrumente de mână

8. Restaurările debordante sunt zone retentive pentru placa bacteriană

9. Netezirea/ finisarea suprafețelor rugoase și îndepărtarea suprafețelor
supradimensionate/supraconturate ale restaurărilor se pot realiza
utilizând chiurete și sonde parodontale

10.Restaurările debordante sunt zone neretentive pentru placa bacteriană

102. Care din următoarele afirmații este adevarată:
1. În mod ideal, sondele parodontale sunt groase și prezintă un capăt de
lucru angulat, pentru a permite o inserție facilă la nivelul pungilor

2. În mod ideal, sondele parodontale sunt subțiri și prezintă un capăt de
lucru angulat, pentru a permite o inserție facilă la nivelul pungilor

3. Sondele sunt calibrate in centimetru în diferite moduri și prezintă un
capăt ascuțit

4. Chiuretele sunt instrumente fine utilizate pentru SRP și îndepărtarea
țesutului moale care căptușește punga parodontală

5. Zonele furcațiilor pot fi cel mai bine evaluate cu sondele curbe Nabers

6. Chiuretele sunt instrumente fine utilizate pentru detectarea adâncimii
pungilor parodontale și pentru determinarea configurației acestora

7. Sondele parodontale sunt utilizate pentru SRP și îndepărtarea țesutului
moale care căptușește punga parodontală

8. Sondele parodontale sunt utilizate pentru detectarea adâncimii pungilor
parodontale și pentru determinarea configurației acestora

9. Sondele sunt calibrate in milimetri în diferite moduri și prezintă un capăt
bont, rotunjit

10.Zonele furcațiilor pot fi cel mai bine evaluate cu sonde drepte

103. Avantajele instrumentelor sonice și ultrasonice față de cele manuale
includ următoarele:
1. Nu au nevoie de ascuțire

2. Eficiență redusă

3. Producerea de aerosoli

4. Dimensiune redusă a piesei de mână

5. Prezența apei pentru lavaj, irigare, flux acustic

6. Presiune laterală redusă

7. Vizibilitate crescută

8. Eficiență crescută

9. Distensia minimă a țesuturilor

10.Au nevoie de ascuțire

104. Dezavantajele instrumentelor sonice și ultrasonice față de cele manuale
includ următoarele:
1. Eficiență redusă

2. Zgomot neplăcut

3. Mai multe leziuni cauzate de stresul repetitiv

4. Producerea de aerosoli

5. Au nevoie de ascuțire

6. Distensia maximă a țesuturilor

7. Reducerea sensibilității tactile față de suprafața radiculară

8. Presiune laterală crescută

9. Vizibilitate redusă

10.Disconfortul pacientului (particulele de apă)

105. Următoarele afirmații referitoare la instrumentele ultrasonice sunt
adevărate:
1. Determină mai multe leziuni cauzate de stresul repetitiv față de
instrumentele manuale

2. Ansele piezoelectrice efectuează în principal mișcări eliptice sau orbitale

3. Ansele piezoelectrice efectuează în principal mișcări liniare

4. Pot fi utilizate pentru îndepărtarea plăcii, detartraj supra- și subgingival
și a colorațiilor

5. Pot fi utilizate doar pentru detartraj supragingival

6. Utilizează o frecvență de 18.000-50.000 de cicluri pe secundă

7. Utilizarea lor implică o reducere a sensibilității tactile față de suprafața
radiculară

8. Ansele necesită ascuțire

9. Produc aerosoli

10.Utilizează o frecvență de 180.000-500.000 de cicluri pe secundă

106. Următoarele afirmații referitoare la instrumentarea cu dispozitive sonice
și ultrasonice sunt adevărate:
1. Cantitatea de aerosoli produsă de aceste dispozitive este minimală

2. Pentru instrumentele ultrasonice se utilizează priza de tip creion
modificată

3. Instrumentele ultrasonice pot fi contraindicate la pacienții cu pacemaker

4. Dispozitivele sonice și ultrasonice nu afectează suprafața restaurărilor
din rășini compozite

5. Se produc aerosoli care pot rămâne în aer până la 30 de minute după
procedură

6. Pentru instrumentele ultrasonice se utilizează priza de tip creion

7. Suprafața radiculară poate deveni mai rugoasă în urma detartrajului cu
ultrasunete decât după instrumentarea manuală

8. Se folosesc mișcări cu presiune ridicată (exercitată de degetul medius)

9. Când scopul este îndepărtarea depozitelor de tartru de consistență mai
redusă, se folosesc mișcări blânde

10.Suprafața radiculară este mai puțin rugoasă în urma detartrajului cu
ultrasunete decât după instrumentarea manuală

107. Precauțiile detartrajului cu dispozitive sonice și ultrasonice sunt necesare
în următoarele situații:
1. Pacienți cu HIV

2. Pacienți cu reflux gastro-esofagian

3. Purtători de pacemaker fără izolație

4. Suprafețe dentare demineralizate

5. Pacienți cu gingivite

6. Pacienți cu ulcer gastric

7. Pacienți cu hepatită virală

8. Pe suprafețe dentare mineralizate

9. Pacienți cu parodontite

10.În prezența dentinei expuse

108. Contraindicațiile detartrajului cu dispozitive sonice și ultrasonice includ
următoarele situații:
1. Pacienți cu astm

2. Suprafețe dentare demineralizate

3. Pacienți cu imunosupresie

4. În prezența materialelor de restaurare (porțelan, compozit)

5. Unii pacienți cu boli cardiovasculare și boli pulmonare secundare

6. Pacienți cu disfagie

7. Pacienți cu emfizem pulmonar

8. Pacienți cu pneumonie

9. Pacienți cu hepatită B

10.În prezența dentinei expuse

109. Tehnica detartrajului manual supragingival implică următoarele:
1. Lama instrumentului este adaptată cu o angulație mai mică de 90 de
grade pe suprafața de instrumentat

2. Muchia activă coboară până sub limita apicală a tartrului supragingival

3. Muchia activă se plasează la limita coronală a tartrului supragingival

4. Mișcările de detartraj se pot suprapune în direcție verticală sau oblică

5. Mișcările de detartraj scurte, puternice sunt activate în sens coronal

6. Lama instrumentului este adaptată cu o angulație de 180 de grade pe
suprafața de instrumentat

7. Furcațiile pot fi dificil de instrumentat cu instrumente de mână
convenționale, putând fi utilizate instrumente ultrasonice ca alternativă

8. Vizibilitatea poate fi îngreunată de sângerarea care apare inevitabil în
timpul instrumentării

9. Mișcările de detartraj scurte, puternice sunt activate în sens apical

10.Lama instrumentului este adaptată cu o angulație de 120 de grade față de
suprafața de instrumentat

110. Instrumentele de lustruire după detartraj includ următoarele:
1. Perii sub formă de cupe

2. Anse tip spatulă

3. Periotreiver Schwartz

4. Chiurete Gracey

5. Pile diamantate

6. Benzi dentare

7. Cupe de cauciuc

8. Perii sub formă de roți

9. Freze diamantate

10.Dispozitive de lustruit cu pulbere și aer sub presiune

111. Protocolul Guided Biofilm Therapy (GBT) presupune următoarele etape:
1. Motivarea pacientului

2. Evidențierea biofilmului prin colorarea plăcii bacteriene

3. Utilizarea instrumentelor ultrasonice pentru îndepărtarea tartrului

4. Utilizarea exclusivă a instrumentelor de detartraj manuale

5. Utilizarea Airflow pentru îndepărtarea biofilmului până la o adâncime de
4mm

6. Utilizarea Airflow pentru îndepărtarea biofilmului până la o adâncime de
10mm

7. Evaluarea sănătății orale

8. Dacă tehnica este executată corect, nu necesită verificare finală

9. Evidențierea biofilmului nu este obligatorie

10.Motivarea pacientului nu este necesară, întrucât igienizarea la domiciliu
nu mai este necesară cu această tehnică

112. Următoarele afirmații despre dispozitivul cu irigație pulsatilă pentru
utilizare la domiciliu sunt adevărate:
1. Este la fel de util ca ața dentară când se asociază cu periajul dentar

2. Capătul subgingival se poate plasa în pungi parodontale adânci

3. Prezintă risc crescut de bacteriemie

4. Este contraindicat la pacienți cu diabet

5. Capătul supragingival se plasează în unghi de 15 grade

6. Se poate utiliza în igienizarea zonei de furcație

7. Îndepărtează biofilmul oral

8. Se bazează pe pulsațiile lichidului și presiune

9. Poate îndepărta tartrul supragingival

10.Prezintă risc crescut de traumatizare a țesuturilor moi

113. Este considerat instrumentar specific parodontal:
1. Instrumente pentru detartraj

2. Intrumente pentru curățire și lustruire

3. Sondă dentară

4. Instrumente pentru surfasaj

5. Oglindă dentară

6. Seringă pentru anestezie

7. Pensă dentară

8. Instrumentar pentru chirurgie parodontală

9. Sonda parodontală

10.Spatulă dentară

114. Următoarele afirmații sunt adevărate despre instrumentarul parodontal
manual:
1. Extremitatea lucrătoare, activă, este partea instrumentului în contact cu
dintele şi care are acţiune efectivă.

2. Instrumentele parodontale sunt desemnate pentru scopuri specifice
precum examinarea vizuală a coroanelor dentare, testarea vitalității

3. Tijele pot fi drepte sau curbe

4. Mânerele cu striuri înguste generează o priză mai dificilă şi o alunecare
accidentală din mâna operatorului

5. Mânerul trebuie să fie suficient de gros pentru a evita oboseala
musculară a operatorului.

6. Mânerul trebuie să fie suficient de gros pentru a permite o priză
confortabilă

7. Tija e o componentă a părții active a instrumentelor

8. Instrumentele pot avea o singură extremitate activă (instrumente duble)
sau ambele extremităţi active (instrumente pereche)

9. Unele instrumente de mână prezintă doar mâner și parte activă

10.Tija este partea instrumentului care leagă extremitatea activă de mâner.

115. Următoarele afirmații sunt adevărate despre instrumentarul parodontal
manual:
1. Sondele parodontale sunt folosite pentru localizarea, măsurarea şi
marcarea pungilor

2. Clasificarea lui se realizează plecând de la forma particulară a
extremităţii active

3. Instrumentele sonice se pot folosi pentru curățarea suprafețelor dentare și
pentru fața dorsală a limbii

4. Sunt considerate instrumente clasice de detartraj foaia de mirt,
trapezoidalele

5. Sondele parodontale sunt instrumente pentru examinarea parodontală

6. Planarea suprafețelor radiculare (root planing, surfasaj radicular) se
poate realiza și cu răzușe sau seceri de mici dimensiuni

7. Sondele parodontale, atunci când sunt folosite cu presiune crescută, pot
îndepărta tartrul subgingival

8. Chiuretele fine pot fi folosite și pentru localizarea și marcarea pungilor
parodontale

9. Chiuretele sunt instrumente fine folosite pentru detartraj subgingival

10.Instrumentar clasic de detartraj– instrumente robuste folosite pentru
îndepărtarea tartrului subgingival

116. Următoarele afirmații sunt adevărate despre sondele parodontale:
1. Sunt instrumente compuse din mâner și o tijă mai lungă (partea activă)

2. Sunt instrumente compuse din mâner, tijă şi parte activă

3. Prezintă un vârf rotunjit, bont

4. Au un vârf efilat, ascuțit

5. Se folosesc pentru măsurarea adâncimii pungilor parodontale

6. Unele pot fi negradate și se vor folosi pentru studii epidemiologice

7. Cu o presiune corectă, pot fi folosite pentru înlăturarea tartrului
subgingival

8. Se folosesc pentru determinarea configuraţiei pungilor parodontale

9. Sunt calibrate în mm

10.Se folosesc pentru surfasajul radicular

117. Următoarele afimații sunt adevărate despre sondele parodontale
tradiționale:
1. Sonda O.M.S. are la extremitatea sa o bilă de 0,5mm

2. Sonda Williams este o sondă parodontală colorimetrică

3. Sonda Williams are la extremitatea sa o bilă de 0,5mm

4. Sonda Williams are secțiune rotundă și gradațiile 0,5-3,5-5,5-8,5-11,5

5. Sondele colorimetrice au mânere divers colorate pentru o mai ușoară
identificare

6. Sondele colorimetrice folosesc un cod de culori pentru uşurarea lecturii

7. Sonda O. M. S. prezintă o gradaţie colorată în negru corespunzând
spaţiului între 3,5 – 5,5 mm

8. Sonda Williams are secțiune rotundă și gradațiile 1-2-3-5-7-8-9-10

9. Sonda O.M.S. este o sondă parodontală colorimetrică

10.Sonda O. M. S. prezintă o gradaţie colorată în negru corespunzând
spaţiului între 3 – 5 mm

118. Următoarele enunțuri sunt adevărate despre sondele parodontale
electronice:
1. Nu pot măsura înălțimea unei recesiuni, ci doar profunzimea pungilor
parodontale

2. Generează o folosire intraorală facilă

3. Pot fi sonice sau ultrasonice

4. Pot măsura valoarea recesiunii, adâncimea pungii parodontale și nivelul
ataşamentului

5. Sunt compatibile doar cu anumite tipuri de calculatore, produse de aceeși
firmă ca sondele

6. Fac mai dificilă citirea datelor obținute prin sondaj

7. Sunt compatibile cu orice fel de calculator

8. Designul lor permite citirea în funcţie de un punct fix de referinţă

9. Sunt supuse erorilor ce apar din diferențele de presiune

10.Folosirea lor rezolvă problemele legate de transcripția, stocarea şi
gestionarea datelor

119. Comparând sondele parodontale manuale și electronice, următoarele
enunțuri sunt adevărate:
1. Sonda electronică oferă o colectare fără transcriere a datelor

2. Sonda manuală oferă un mai bun simț tactil

3. Sonda manuală are un preț mai scăzut

4. Presiunea aplicată nu poate fi controlată pentru niciuna din sonde

5. Folosirea sondei electronice necesită transcrierea datelor obținute

6. Sonda electronică oferă o presiune de sondare controlată

7. În cazul folosirii sondei parodontale electronice este necesară prezența
unei a doua persoane pentru notarea valorilor obținute

8. Sonda electronică necesită antrenamentul și calibrarea examinatorului

9. Sonda electronică realizează o examinare fără control vizual

10.Sonda electronică are o rezoluție mai scazută comparativ cu sonda
manuală

120. Următoarele afirmații legate de instrumentul parodontal „foaia de mirt”
sunt adevărate :
1. Priza instrumentului poate fi palmară pentru dinții frontali

2. Se folosește cu mișcări scurte, de tracțiune, dinspre ocluzal/incizal spre
cervical

3. Foaia de mirt se mai numește și seceră

4. Se foloseşte la îndepărtarea tartrului interdentar supragingival de pe
feţele aproximale ale dinţilor accesibili

5. Poate avea diverse dimensiuni: mari, medii, mici

6. Este un instrument pentru detartraj subgingival

7. Este un instrument nepereche

8. Se folosește pentru fețele vestibulare și orale

9. Are forma unei gheare, cu un vârf ce se inseră interdentar

10.Se mai numește și gheară

121. Următoarele afirmații legate de instrumentele trapezoidale sunt
adevărate :
1. Au partea activă în formă de trapez cu baza mare ascuţită şi uşor curbată

2. Tija instrumentului are formă angulată sau curbă pentru zona anterioară

3. Prezintă un unghi ascuţit care se poziţionează spre spaţiul interdentar.

4. Se folosesc pentru îndepărtarea tartrului subgingival de pe feţele
vestibulare şi orale ale dinţilor

5. Sunt instrumente pereche

6. Se folosesc cu mișcări de smulgere

7. Tija instrumentului are formă dreaptă pentru zona anterioară

8. Se poate folosi pentru identificarea tartrului subgingival

9. Unghiul ascuțit al părții active se poziționează ocluzat/incizal

10.Tija prezintă o dubla cudură

122. Următoarele afirmații legate de instrumentele tip seceră sunt adevărate :
1. Secera simplă se folosește doar la nivelul dinților anteriori, în timp ce
secera cu dublă cudură, la nivelul dinților posteriori

2. Secera cu dublă cudură este un instrument pereche

3. Secera simplă poate avea secțiune triunghiulară, pătrată sau
dreptunghiulară

4. Secera simplă este un instrument nepereche

5. Poate fi simplă sau cu dublă cudură

6. Secera simplă are secțiune ovalară sau rotundă

7. Sunt instrumente pentru detratraj subgingival mecanizat

8. Secera simplă este un instrument universal de îndepărtare a tartrului
supra și subgingival

9. Secera cu dublă cudură se folosește de elecție în zonele anterioare ale
arcadelor dentare

10.Secera cu dublă cudură prezintă o singură curbură, mai accentuată

123. Următoarele enunțuri legate de avantajele detartrajului manual sunt
adevărate:
1. Nu degajă căldură

2. Răcirea cu apă în timpul folosirii aduce un confort sporit pacientului.

3. Evită solicitarea fizică a operatorului

4. Asigură o vizibilitate bună

5. Nu produce aerosoli

6. Nu necesită ascuțiri repetate

7. Prezintă o sensibilitate tactilă superioară prin extremitatea activă.

8. Presiune redusă aplicată pe instrumente, acestea fiind foarte active

9. Potențial scăzut de lezare a țesuturilor

10.Nu necesită aspirație

124. Următoarele enunțuri despre chiuretele parodontale sunt adevărate:
1. Pot fi folosite în cadrul sondajului parodontal

2. Se folosesc pentru evidențierea tartrului subgingival

3. Sunt instrumente de elecţie pentru îndepărtarea tartrului localizat
profund subgingival

4. Spatele extremităţii active a instrumentului este rotunjit

5. Pot fi universale sau speciale

6. Sunt singurele instrumente care nu au puncte sau unghiuri ascuţite

7. Sunt instrumente mecanizate

8. Forma lor semicirculară le indică pentru evaluarea zonelor de furcație de
la nivelul dinților pluriradiculari

9. Priza instrumentului este palmară

10.Au o muchie tăietoare continuă și rotunjită

125. Următoarele afirmații despre chiuretele parodontale sunt adevărate:
1. Pe secțiune, lama lor este semicirculară, cu o bază convexă

2. Sunt instrumente de elecţie pentru realizarea surfasajului radicular

3. Oferă un bun acces în pungile parodontale profunde

4. Sunt instrumente de elecţie pentru îndepărtarea tartrului supragingival

5. Pot fi sonice sau ultrasonice

6. În timpul folosirii, indicele și policele mâinii dominante realizează
sprijnul

7. Se folosesc pentru evaluarea leziunilor de furcație

8. Sunt instrumente de elecţie pentru îndepărtarea tartrului localizat
profund subgingival

9. Prezintă unghiuri ascuțite la nivelul părții active, pentru o eficiență
mărită

10.Oferă o traumatizare minimă a țesuturilor parodontale

126. Următoarele afirmații referitoare la chiuretele Gracey sunt adevărate:
1. Perechea # 5-6 se folosește pentru dinţi posteriori și zonele de furcație

2. Sunt instrumente duble (şapte perechi)

3. Tijele lor au angulaţie redusă pentru zona frontală şi mai mare pentru
zona laterală.

4. Perechea # 13-14 se folosește pentru dinţi posteriori – mezial

5. Se mai numesc și chiurete „area-nespecific”

6. Perechea # 11-12 se folosește pentru dinţii posteriori – distal

7. Perechile # 7-8 şi 9-10 se folosesc pentru dinţi laterali, vestibular şi oral

8. La inserarea subgingivală, tija instrumentului trebuie să fie paralelă cu
axul lung al suprafeţei dentare pe care acţionează

9. Unghiul între partea activă și tija este de 90◦

10.Angulaţia pe care o face partea activă cu tija instrumentului este de
aproximativ 60◦ – 70◦

127. Următoarele afirmații referitoare la chiuretele Gracey sunt adevărate:
1. Se folosesc și pentru sondajul parodontal, cu scopul identificării tartrului
subgingival

2. Tijele lor au angulaţie mai mare pentru zona frontală şi mai redusă
pentru zona laterală.

3. Sunt concepute şi angulate astfel încât să se adapteze pe arii anatomice
specifice

4. La inserarea subgingivală, tija instrumentului trebuie să fie
perpendiculară cu axul lung al suprafeţei dentare pe care acţionează.

5. Angulaţia pe care o face partea activă cu tija instrumentului este de
aproximativ 80◦ – 90◦

6. Sunt instrumente nepereche

7. Perechea # 11-12 se folosește pentru dinţii posteriori – mezial

8. Asigură cea mai bună adaptare la anatomia radiculară complexă

9. Sunt instrumentele de elecție pentru detartraj subgingival şi surfasaj

10.Perechile # 1-2 şi 3-4 se folosesc pentru dinţii anteriori

128. Următoarele afirmații sunt adevărate privind comparația între chiuretele
universale și cele Gracey:
1. Chiuretele Gracey prezintă o singură muchie tăietoare – cea interioară

2. Pentru chiuretele Gracey, partea activă face un unghi de 80◦-90◦ cu tija
instrumentului

3. Pentru chiuretele universale, partea activă face un unghi de 90◦ cu tija
instrumentului

4. Chiuretele Gracey prezintă o singură muchie tăietoare – cea exterioară

5. Chiuretele Gracey pot fi folosite subgingival, în timp ce cele universale
pot fi folosite doar supragingival

6. Chiuretele Gracey sunt specifice pentru anumite zone sau suprafeţe
dentare

7. Chiuretele universale pot fi folosite pentru toate zonele și suprafețele
dentare

8. Chiuretele Gracey au partea activă curbată într-un singur plan, în sus

9. Chiuretele universale au partea activă curbată în două planuri: în sus şi
lateral

10.În cazul chiuretelor universale, ambele muchii ale părții active sunt
tăietoare

129. Următoarele afirmații referitoare la chiuretele parodontale speciale sunt
adevărate:
1. Chiuretele Gracey nu fac parte din această categorie

2. Se folosesc preponderent supragingival

3. Chiuretele Gracey sunt concepute şi angulate astfel încât să se adapteze
pe arii anatomice specifice

4. Chiuretele pentru implanturi trebuie să fie metalice pentru a putea zgâria
și îndepărta tartrul de pe suprafața implanturilor

5. Chiuretele After Five au tija mai lungă cu 3 mm și o parte activă mai
subțire

6. Chiuretele Langer îmbină design-ul tijei de la chiuretele Gracey cu o
lamă universală ascuțită la 45◦

7. Chiuretele pentru implanturi se pot realiza din material plastic

8. Chiuretele Mini Five pot fi folosite în pungi parodontale de maxim 5mm

9. Chiuretele Mini Five au partea activă o jumătate din lungimea
chiuretelor standard

10.Chiuretele Mini Five permit o inserţie mai uşoară şi adaptare mai bună în
pungi profunde şi înguste

130. Următoarele afirmații referitoare la instrumentele ultrasonice sunt
adevărate:
1. Inserturile în formă de sondă, datorită formei lor reduse, pot pătrunde în
pungile parodontale indiferent de profunzimea lor

2. Pot fi folosite pentru detrartraj și eliminarea colorațiilor extrinseci

3. La aparatele magnetostrictie, doar două laturi sunt active atunci când
sunt aplicate pe dinte.

4. Pot fi manuale sau mecanizate

5. La aparatele magnetostrictive, tipul de vibraţie la vârf este eliptic

6. Sunt compuse dintr-un generator electric care eliberează energia sub
formă de înaltă frecvenţă către o piesă de mână la care se pot adapta o
mare varietate de inserturi.

7. În unit-urile piezoelectrice, vibraţia vârfului este liniară

8. Există două tipuri de unităţi ultrasonice: magnetostrictive şi
piezoelectrice

9. Inserturile tip spatulă se folosesc pentru îndepărtarea depozitelor mari de
tartru subgingival

10.La aparatele piezoelectrice, toate laturile vârfului sunt active şi vor lucra
când sunt adaptate la dinte.

131. Următoarele afirmații sunt adevărate în legătură cu instrumentele pentru
curățare și lustruire:
1. Se folosesc cu scopul de a crea suprafețe dentare netede

2. Se pot folosi cupe de cauciuc sau perii prin miscări rotative

3. Pot fi manuale sau pentru piesa de mână

4. Pot fi doar rotative

5. Benzile abrazive manuale se folosesc mai ales în zone ușor accesibile, cu
puncte de contact largi

6. Cupele de cauciuc de folosesc cu mișcări cervico-ocluzale/incizale

7. Cupele de cauciuc sunt doar de unică folosință, neputând fi autoclavate

8. Periile rotative se pot folosi împreună cu paste de diverse granulații

9. Periile rotative cu pastă de lustruire se folosesc prima dată la nivelul
gingiei, pentru a îndepărta biofilmul de la acest nivel

10.Pentru o mai mare eficiență, cupele de cauciuc se folosesc fără pastă de
periaj

132. Următoarele enunțuri în legătura cu folosirea aeropolisoarelor sunt
adevărate:
1. Realizează un surfasaj radicular mai blând

2. Pot fi folosite și pentru îndepărtarea tartrului subgingival

3. Pot fi folosite pentru îndepărtarea colorațiilor extrinseci de la nivelul
dinților

4. În decursul utilizării, se evită treimea gingivală a dintelui pentru
minimalizarea traumei ţesuturilor moi

5. Nu utilizează apă, deci nu generează aerosoli

6. Lustruirea se realizează prin mișcări circulare

7. Se folosesc și pentru lustruirea restaurărilor din materiale compozite

8. Nu se folosește aspiratorul de salivă pentru a nu se genera aerosoli

9. Proiectează asupra dinților un amestec de aer, apă și particule abrazive

10.Partea activă a instrumentului se menține la 4–5mm distanţă de suprafaţa
de lustruit,

133. Următoarele afirmații privind pierderea de ataşament sunt adevărate:
1. Profunzimea pungii este manifestarea clinic măsurabilă a stării de
sănătate

2. Pentru măsurarea pierderii de ataşament se alege un reper fix: marginea
gingivală

3. Reperul fix nu permite măsurarea pierderii reale de ataşament

4. Profunzimea pungii este manifestarea clinic măsurabilă a bolii

5. Pentru măsurarea pierderii de ataşament se alege un reper fix: joncţiunea
smalţ – cement

6. Reperul fix permite măsurarea gradului de recesiune gingivală

7. Profunzimea pungii constă în distanţa ce separă fundul pungii de gingia
marginală

8. Reperul fix permite măsurarea pierderii reale de ataşament

9. Profunzimea pungii constă în distanţa ce separă fundul pungii de
joncțiunea epitelială

10.Reperul fix nu permite măsurarea gradului de recesiune gingivală

134. Următoarele afirmații privind reperele pierderii de atașament sunt
adevărate:
1. Recesiunea invizibilă reprezintă totalul pierderii de ataşament

2. Recesiunea invizibilă = adâncimea pungii, definită ca distanţa dintre
baza pungii şi marginea gingivală

3. Pierderea de ataşament reprezintă punga parodontală

4. Distanţa dintre baza pungii şi un reper dentar fix – joncţiunea amelo-
cementară (JAC) defineşte punga parodontală

5. Recesiune vizibilă + recesiune invizibilă = totalul pierderii de ataşament

6. Recesiunea vizibilă reprezintă totalul pierderii de ataşament

7. Recesiune vizibilă = distanţa care separă marginea gingivală de
joncţiunea amelo-cementară

8. Nivelul ataşamentului = distanţa dintre baza pungii şi reperul gingival-
marginea gingivală liberă

9. Distanţa dintre baza pungii şi un reper dentar fix – joncţiunea amelo-
cementară (JAC) defineşte gradul de recesiune parodontală.

10.Nivelul ataşamentului = distanţa dintre baza pungii şi un reper dentar fix
– joncţiunea amelo-cementară (JAC)

135. Gingia ataşată:
1. Înălţimea gingiei ataşate (aderente) este distanţa dintre joncţiunea muco-
gingivală şi proiecţia pe suprafaţa externă gingiei a bazei sulcus-ului
gingival

2. Valoarea gingiei ataşate se determină prin scăderea adâncimii sulcus-ului
sau pungii din înălţimea totală a gingiei marginale libere

3. Înălţimea gingiei ataşate este considerată suficientă atunci când
tracţionarea periferiei mobile induce mobilizarea marginii gingivale
libere

4. Înălţimea gingiei ataşate (aderente) este distanţa dintre joncţiunea muco-
gingivală şi proiecţia pe suprafaţa externă gingiei a fundului pungii
parodontale

5. Valoarea gingiei ataşate se determină prin tracţionarea doar a buzei
concomitent cu sondarea pungii

6. Înălţimea gingiei ataşate este considerată insuficientă atunci când
tracţionarea periferiei mobile induce mobilizarea marginii gingivale
libere

7. Valoarea gingiei ataşate se determină prin scăderea adâncimii sulcus-ului
sau pungii din înălţimea totală a gingiei (margine gingivală – linie muco-
gingivală)

8. Pentru prognostic favorabil este necesară o înălţime de cel puţin 1 mm

9. Se mai numeste și aderentă

10.Este confundată cu gingia keratinizată, întrucât cea din urmă include şi
marginea gingivală

136. Următoarele afirmații privind evaluarea nivelului crestei osoase şi a
topografiei leziunii sunt adevărate:
1. Întinderea pierderii osoase este determinată prin evaluarea distanţei
dintre ataşamentul gingivo-dentar şi marginea gingivală

2. Întinderea pierderii osoase este determinată prin evaluarea cu sonda
parodontală

3. Boala parodontală reduce înălţimea osului

4. Boala parodontală modifică topografia osului

5. Boala parodontală nu reduce înălţimea osului ci doar topografia osului

6. Întinderea pierderii osoase nu poate fi foarte precis determinată prin
evaluarea cu sonda parodontală

7. Întinderea pierderii osoase este foarte precis determinată

8. Întinderea pierderii osoase este determinată prin evaluarea distanţei
dintre ataşamentul gingivo-dentar şi joncţiunea amelo-cementară

9. Întinderea pierderii osoase nu este foarte precis determinată

10.Doar examenul Rx permite cunoaşterea topografiei osoase

137. Următoarele afirmații privind tendinţele la sângerare sunt adevărate:
1. Calitatea sau sănătatea ţesuturilor moi este apreciată prin prezenţa sau
absenţa sângerării neprovocate

2. Calitatea sau sănătatea ţesuturilor moi este apreciată prin prezenţa sau
absenţa sângerării provocate

3. Tendinţa la sângerare se studiază doar în corelaţie cu cantitatea de placă

4. Tendinţa la sângerare este un criteriu de activitate / inactivitate al bolii
parodontale

5. Tendinţa la sângerare se studiază fie singură, fie în corelaţie cu cantitatea
de placă, fiind atât un criteriu de diagnostic al bolii parodontale

6. Calitatea sau sănătatea ţesuturilor dure este apreciată prin prezenţa sau
absenţa sângerării provocate

7. Tendinţa la sângerare se studiază fie singură, fie în corelaţie cu cantitatea
de placă

8. Actualmente, tendinţa la sângerare nu mai reprezintă un criteriu de
diagnostic şi prognostic al bolii parodontale

9. Calitatea sau sănătatea ţesuturilor moi este apreciată prin rezistenţa la
pătrunderea sondei

10.Calitatea sau sănătatea ţesuturilor moi și dure este apreciată, pe de o
parte prin rezistenţa la pătrunderea sondei

138. Cum trebuie efectuat sondajul:
1. Sondajul va trebui efectuat în absenţa oricărei urme de salivă

2. Pentru fiecare sector sondat, zona va fi uscată cu spray-ul de aer

3. Sondarea situs-urilor active şi inactive, cu aceeaşi sondă poate duce la
însămânţarea florei agresive în situs-urile inactive

4. În ţesuturile inflamate, sonda nu poate traversa uşor epiteliul de
joncţiune

5. Reproductibilitatea măsurătorilor nu depinde de designul extremităţii
sondei

6. Reproductibilitatea măsurătorilor nu depinde de diametrul porţiunii
active a sondei

7. Forţa de sondare reprezintă o variabilă importantă în reperarea nivelului
de ataşament

8. Vârfurile sondelor cu design diferit nu conduc la presiuni de sondare
diferite, deşi se aplică aceeaşi forţă

9. Forţa de sondare reprezintă o variabilă importantă în măsurarea pungilor
parodontale

10.Reproductibilitatea măsurătorilor nu depinde de forma vârfului sondei

139. Următoarele moduri de evitare a aproximărilor la sondaj sunt adevărate:
1. Înainte de orice etapă de sondare să se realizeze un tratament iniţial
eficace la nivelul parodonţiului şi dinţilor

2. Înainte de orice etapă de sondare să se realizeze un tratament iniţial
eficace la nivelul dinţilor

3. Standardizarea sondajului depinde de axul de inserţie al sondei

4. Înainte de sondaj nu este necesar un tratament iniţial eficace la nivelul
parodonţiului

5. Standardizarea sondajului depinde de punctul de referinţă pentru
evaluarea nivelului ataşamentului

6. Standardizarea sondajului nu depinde de punctul de referinţă pentru

7. Standardizarea sondajului depinde de punctul precis de sondare

8. Sondajul se efectuează fără îndepărtarea factorilor generatori ai
inflamaţiei

9. Este necesară îndepărtarea factorilor generatori ai inflamaţiei şi a
depozitelor exogene ce constituie obstacole la penetrarea sondei

10.Sondajul se efectuează în prezența depozitelor exogene

140. Următoarele afirmații privind sonda parodontală sunt adevărate:
1. În timpul sondajului parodontal sonda efectuează deplasare în diferite
direcţii

2. Prin deplasare în diferite direcţii, se mai foloseşte la identificarea
întinderii distruncţiei parodontale

3. Prin deplasare în diferite direcţii, se mai foloseşte la identificarea
topografiei pungilor

4. Standardizarea sondajului nu depinde de punctul precis de sondare

5. Are un rol tradiţional de măsurare

6. În timpul sondajului parodontal nu efectuează deplasare în diferite
direcţii

7. Standardizarea sondajului nu depinde de punctul de referinţă pentru

8. Pentru sonda parodontală depozitele exogene nu constituie obstacole la
penetrarea ei

9. Nu are un rol tradiţional de măsurare

10.Prin deplasare în diferite direcţii, se mai foloseşte la identificarea
clasificării pungilor

141. Pungile parodontale au următoarele caracteristici:
1. În pungile parodontale supraosoase sonda nu depăşeşte, apical, creasta
osului alveolar

2. În pungile parodontale infrasoase sonda parodontală nu pătrunde dincolo
de joncţiunea amelo-cementară

3. În pungile parodontale supraosoase sonda depăşeşte, apical, creasta
osului alveolar

4. În pungile parodontale infrasoase sonda parodontală depăşeşte apical,
creasta osului adiacent

5. În pungile gingivale sonda pătrunde apical faţă de joncţiunea amelo-
cementară

6. În pungile gingivale sonda nu pătrunde apical faţă de joncţiunea amelo-
cementară

7. În pungile parodontale supraosoase sonda pătrunde dincolo de joncţiunea
amelo-cementară

8. În pungile parodontale infrasoase sonda parodontală pătrunde dincolo de
joncţiunea amelo-cementară

9. În pungile gingivale sonda depăşeşte apical, creasta osului adiacent

10.În pungile parodontale supraosoase sonda parodontală depăşeşte apical,
creasta osului adiacent

142. Următoarele afirmații despre metoda şi instrumentul de sondare sunt
corecte:
1. Presiunile excesive şi mişcările brutale provoacă perforaţii ale epiteliului
de joncţiune

2. Practicianul nu trebuie să evite presiunile excesive și mişcările brutale,
ele fiind necesare pentru atingerea epiteliului de jpncțiune

3. Presiunile excesive şi mişcările brutale provoacă determinări improprii
ale profunzimii pungilor

4. Practicianul trebuie să evite mişcările brutale nu și presiunile excesive

5. Presiunile excesive şi mişcările brutale nu provoacă perforaţii ale
epiteliului sulcular

6. Practicianul trebuie să evite mişcările brutale

7. Practicianul trebuie să evite presiunile excesive nu și mişcările brutale

8. Practicianul trebuie să evite presiunile excesive

9. Presiunile excesive şi mişcările brutale provoacă perforaţii ale epiteliului
sulcular

10.Presiunile excesive şi mişcările brutale nu provoacă perforaţii ale
epiteliului de joncţiune

143. Foaia de observatie:
1. este un document necesar cu valoare medico-legală

2. constituie un document necesar pentru stabilirea diagnosticului

3. constituie un document necesar pentru evaluarea evoluţiei

4. nu este un document necesar cu valoare medico-legală

5. constituie un document necesar pentru stabilirea planului de tratament

6. nu constituie un document necesar pentru stabilirea planului de tratament

7. nu constituie un document necesar pentru stabilirea diagnosticului

8. este un document necesar cu valoare clinico-ştiinţifică

9. nu constituie un document necesar pentru evaluarea evoluţiei

10.nu este un document necesar cu valoare clinico-ştiinţifică

144. Motivele prezentarii pot fi :
1. sângerare gingivală,

2. lipsa senzaţiei de tensiune sau prurit la nivelul gingiei

3. probleme estetice legate de recesiuni sau migrări dentare,

4. senzaţie tensiune sau prurit la nivelul gingiei,

5. lipsa tulburărilor masticatorii legate de mobilitate dentară

6. halitoză, gust neplăcut în cavitatea orală,

7. lipsa sângerarii gingivale

8. tulburări masticatorii legate de mobilitate dentară

9. lipsa halitozei,a gustului neplăcut în cavitatea orală,

10.lipsa simptomatologiei legată de complicaţiile bolii parodontale (abcese
parodontale, parestezii, sindrom endo-parodontal).

145. La antecedentele personale generale se noteaza:
1. tratamentele odontale anterioare

2. tratamentele antiepileptice, (Fenitoină)

3. tratamente ortodontice anterioare

4. eventualele afecţiuni generale care au răsunet la nivelul parodonţiului

5. tratamentele parodontale anterioare

6. tratamentelor antiaritmice (Nifedipin)

7. eventualele afecţiuni generale care pot interfera cu manoperele
parodontale

8. antecedentele familiale

9. tratamente protetice anterioare

10.tratamentele imunosupresoare (Ciclosporină)

146. Examenul endobucal evalueaza:
1. nu evalueaza indici de mobilitate

2. nu evalueaza indici gingivali

3. nu evalueaza indici parodontali

4. evalueaza halitoza

5. evalueaza mucoasele si buzele

6. nu evalueaza saliva

7. nu evalueaza indici de placa

8. evalueaza dintii si parodontiul lor

9. evalueaza igiena orala

10.evalueaza ocluzia

147. Halitoza:
1. se poate datora fumatului

2. se poate datora bolii parodontale

3. nu se poate datora depozitelor tartrice

4. se poate datora apelor de gura

5. se poate datora deshidratarii orale

6. se poate datora stress-ului

7. se poate datora retentiei alimentare

8. se poate datora pastei de dinti

9. nu se poate datora alcoolismului

10.se poate datora cariilor

148. Examenul salivei:
1. cantitatea de salivă este adeseori modificată în caz de leziuni ale
glandelor salivare

2. cantitatea de salivă este adeseori modificată în caz de diabet zaharat

3. cantitatea de salivă nu este modificată în caz de diabet zaharat

4. cantitatea de salivă este adeseori modificată în caz de tulburări nervoase

5. cantitatea de salivă nu este modificată în caz de tulburări nervoase

6. cantitatea de salivă nu este modificată în caz de leziuni ale glandelor
salivare

7. cantitatea de salivă este adeseori modificată în caz de anumite medicaţii

8. este un element a cărei cantitate şi calitate pot fi modificate in boala
parodontala

9. cantitatea de salivă este adeseori modificată în caz de anumite medicaţii

10.este un element a cărei cantitate şi calitate nu pot fi modificate in boala
parodontala

149. Examenul dentar urmăreşte:
1. existenţa restaurărilor odontale (aprecierea conform criteriilor Ryge).

2. halitoza

3. mobilitatea dentara

4. existenţa migrărilor dentare

5. pungile parodontale

6. existenţa cariilor simple si complicate

7. existenţa incongruenţelor, a malpoziţiilor dentare

8. recesiunile

9. tratamentele parodontale

10.integritatea arcadelor dentare

150. Examenul parodontal:
1. apreciază existenţa sângerării la sondaj

2. apreciază aspectul gingiei,

3. importanţa pierderii de ataşament

4. apreciază restaurarile odontale

5. apreciază recesiunile

6. apreciază mobilitatea dentară

7. apreciază cariile simple si complicate

8. apreciază incongruentele dentare

9. apreciază migrarile dentare

10.apreciază malpozitiile dentare

151. Indicele clinic al gradului de mobilitate patologică:
1. 2=mobilitate a coroanei mai mare de 1 mm, în orice direcţie în plan
orizontal

2. se calculează pe baza valorilor gradelor de mobilitate

3. este un criteriu important ce serveşte la stabilirea evoluţiei clinice a stării
parodontale după tratament

4. 3=mobilitate a coroanei mai mare de 1 mm în orice direcţie orizontală, în
plus mişcări de intruzie/rotaţie

5. 0=mobilitate fiziologică (fremitus

6. apreciaza ameliorarea stării clinice.

7. apreciaza staţionarea/ vindecarea stării clinice.


9. apreciaza agravarea stării clinice.

10.este înregistrarea în dento-parodontogramă a mobilităţii dentare

152. Examenul gingival evalueaza:
1. aspectul gingiei- culoarea

2. aspectul gingiei- poziţia

3. existenţa leziunilor interradiculare

4. aspectul gingiei- consistenţa, forma,

5. existenţa pierderii de atasament

6. existenţa mobilitatii dentare

7. existenţa sângerării la sondaj

8. Existenţapungilor parodontale

9. aspectul gingiei- textura, volum

10.existenţa recesiunilor

153. Examenul parodontiului de sustinere:
1. elemente de apreciere a gravităţii afectării parodontale sunt existenţa
pungilor, leziunilor de furcaţie

2. elemente de apreciere a gravităţii afectării parodontale sunt indicii
parodontali, existenţa recesiunilor

3. se face doar ultrasonic

4. urmăreşte gradul de afectare al componentelor parodonţiului de susţinere

5. are doar importanta medico-legala

6. se face doar electronic

7. se face prin evaluarea pierderii de atasament

8. se face doar manual

9. are doar importanta medico-clinica

10.se face prin evaluarea nivelului osos.

154. Avantajele periuțelor cu peri naturali sunt:
1. Flexibilitate

2. Adaptare intimă pe suprafeţele gingivale

3. Nu se adaptează intim pe suprafețele gingivale evitând traumatizarea

4. Nu produc traumatisme gingivale

5. Rigiditate

6. Nu se adaptează intim pe suprafețele dentare evitând abraziunea

7. Adaptare intimă pe suprafeţele dentare

8. Se încarcă şi reţin bine pasta

9. Rezistenţa mecanică

10.Supleţe

155. Dentifricele conțin următoarele abrazive:
1. Silicat de zirconiu

2. Oxizi de siliciu şi aluminiu

3. Oxizi de cloruri polivinilice

4. Granule de cloruri polivinilice

5. Carbonat de Ca, Mg

6. Stimulatori ai secreţiei salivare sulfat de sodiu şi de potasiu

7. Mentă

8. Sorbitol

9. Bicarbonat de Na, NaCl

10.Glicerină

156. Periile interdentare:
1. Au doar tijă metalică (și pentru implante)

2. Sunt montate pe un mâner scurt sau lung

3. Se utilizează pentru eliminarea plăcii de pe feţele dentare proximale
(concave sau neregulate)

4. Sunt comercializate într-o mare varietate dimensională dar doar cu
mâner

5. Au firele din materiale naturale

6. Au formă rotundă sau ovală

7. Au tijă metalică sau din plastic (pentru implante)

8. Sunt comercializate într-o mare varietate (dimensională, cu capete
interşanjabile, cu sau fără mâner)

9. Au formă cilindrică sau conică

10.Se utilizează pentru eliminarea plăcii de pe feţele dentare aproximale
(concave sau neregulate)

157. Stimulatorul gingival interdentar:
1. Se utilizează la pacienţii cu spaţiul interdentar rămas liber prin retracţia
papilei gingivale

2. Se prezintă sub forma unor conuri efilate, de metal

3. Acţiunea lor este şi de masaj gingival

4. Se prezintă sub forma unor cilindri

5. Acţiunea lor este de îndepărtare a plăcii microbiene şi a detritusurilor
moi

6. Nu au efect în îndepărtarea plăcii microbiene

7. Acţiunea lor este de îndepărtare detritusurilor dure

8. Se utilizează la pacienţii cu spaţiul interdentar rămas liber în urma unei
intervenţii chirurgicale

9. Se utilizează la pacienţii cu hipercreștere gingivală

10.Se prezintă sub forma unor conuri efilate, de cauciuc sau material plastic

158. Periuţa cu un singur smoc se recomandă:
1. Pentru faţa vestibulară sau linguală a dinţilor cu margine gingivală
regulată

2. Pentru faţa linguală a molarilor şi premolarilor mandibulari

3. Pentru regiuni greu accesibile altor mijloace de igienă

4. Pentru suprafeţele ocluzale ale ultimilor molari

5. Pentru suprafeţele distale ale ultimilor molari

6. Pentru zone cu recesiune ginivală

7. Pentru zone cu hipercreștere gingivală

8. Pentru faţa vestibulară sau linguală a dinţilor cu margine gingivală
neregulată

9. Pentru zone de furcaţie

10.Pentru faţa linguală a incisivilor inferiori

159. Caracteristicile periuţelor cu peri sintetici:
1. Diametrul filamentelor este 0,3 mm – perii medii

2. Capătul filamentului are muchie rotunjită

3. Capătul filamentului este rotunjit, produce cu 30–50% mai puține leziuni
traumatice

4. Lungimea filamentelor este 8,7 mm – pentru copii

5. Capătul filamentului este ascuțit, produce cu 70–90% mai puține leziuni
traumatice


7. Una din caracteristicile periuţelor (recomandări ADA) este ca lungimea
părţii active sa fie: 45,4 - 51,8 mm

8. Capătul filamentului are muchie ascuțită


10.Lungimea filamentelor este 10,3 mm – pentru adulți

160. Următoarele afirmații despre dispozitivele de irigare – hidropulsoare
sunt corecte:
1. Sunt indicate pentru curăţire supragingivală, pentru îndepărtarea
resturilor alimentare din zonele inaccesibile aleacestora

2. Sunt indicate pentru curăţire supragingivală - curăţirea mecanică a
dispozitivelor ortodontice fixe, a imobilizărilor temporare

3. Sunt indicate pentru curăţire supragingivală, după detartraj şi surfasaj,
sau pentru administrarea de substanţemedicamentoase topic de către
pacient

4. Presiunea este generată de un sistem de pompare sau un pulsator la care
este ataşat dispozitivul

5. Există mai multe tipuri de extremităţi pentru irigatoarele subgingivale
printre care extremitatea din metal

6. Capătul activ al instrumentului foloseşte o duză de plastic angulată la
900, sau o canulă subgingivală

7. Există doar un tip de extremitate pentru irigatoarele subgingivale

8. Principiul lor de funcţionare constă în proiectarea unui jet de apă
continuu sau pulsatil, sub presiune

9. Sunt indicate pentru curăţire supragingivală, lavajul profesional al
pungilor parodontale

10.apătul activ al instrumentului foloseşte o duză de plastic angulată la 900,
sau o canulă supragingivală

161. Recent, au fost introduse tipuri noi de perii de dinţi acţionate electric,
îmbunătăţite, precum:
1. Sonicare® - perie electronică, ce produce o cavitaţie medie a fluidului şi
un flux de apă proiectat dincolo de vârful perilor, cu potenţial crescut,
îndepărtând chiar şi coloraţiile dentare

2. Braun‟s Oral B® - care foloseşte mişcare oscilatorie

3. Braun‟s Oral B® - care foloseşte doar mişcare oscilatorie

4. Sonicare® - perie ultrasonica ce este un dispozitiv eficace şi sigur în
îndepărtarea plăcii supragingivale

5. Rotadent® cu design şi funcţionare asemănătoare instrumentelor
profesionale de curăţire dentară

6. Braun‟s Oral B® - care foloseşte mişcare de rotaţie a perilor de 2.000
turaţii/min

7. Sonicare® - perie electronică, ce produce o cavitaţie medie a fluidului şi
un flux de aer proiectat dincolo de vârful perilor

8. Braun‟s Oral B® - care foloseşte mişcare de rotaţie a perilor de 4.000
turaţii/min

9. Rotadent® cu design şi funcţionare asemănătoare instrumentelor de
curăţire dentară de la domiciliu

10.Sonicare® - perie electronică care este un dispozitiv eficace şi sigur în
îndepărtarea plăcii subgingivale

162. Mijloacele de evidenţiere a plăcii bacteriene:
1. Sunt utilizate pentru evaluarea eficacităţii metodelor de igienă orală

2. Pot fi drajeuri/comprimate – produse tipizate: - Placolor® care conţine
toluidina (colorant vegetal hidrosolubil)

3. Pot fi paste revelatoare cu toluidina - Placolor®

4. Pot fi reprezentate de soluţie Dis – Plaque® care colorează placa recentă
(2-3 zile) în albastru şi placa mai veche (9-18 zile) în roşu;

5. Sunt utilizate pentru depistarea şi cuantificarea depozitelor de placă
bacteriană

6. Sunt utilizate pentru motivarea pacientului

7. Sunt disponibile sub mai multe forme

8. Sunt utilizate pentru depistarea şi cuantificarea depozitelor de tartru

9. Printre soluţiile utilizate ca mijloacele de evidenţiere a plăcii bacteriene
sunt: - Sulfat lauryl de Na; Sarcozinat lauryl de Na;

10.Printre soluţiile utilizate ca mijloacele de evidenţiere a plăcii bacteriene
sunt: - soluţie fucsină bazică 0,2-3%;- soluţie albastru de metil 2%

163. Mijloacele de îndepărtare a plăcii:
1. Mijloacele de evidenţiere a plăcii bacteriene sunt utilizate pentru
depistarea şi cuantificarea depozitelor de placă bacteriană, pentru
motivarea pacientului ca şi pentru evaluarea eficacităţii metodelor de
terapie chirurgicală

2. Sunt reprezentate de mijloace principale - dentifricele

3. Sunt reprezentate secundar de perii de dinţi acţionate electric care
folosesc ca alternativă sau supliment al periilor manuale

4. Sunt reprezentate şi de mijloace de igienă interdentară dacă spaţiile
interdentare sunt deschise

5. Sunt reprezentate de mijloace principale - mijloace de igienă interdentară

6. Sunt reprezentate de paste cosmetice cu substanțe abrazive care sunt
adjuvante folosite pentru curăţirea şi lustruirea suprafeţelor dentare

7. Sunt reprezentate şi de mijloace secundare de îndepărtare a plăcii
bacteriene

8. Sunt reprezentate de mijloace principale - periuţele de dinţi

9. Sunt reprezentate de un număr mare de perii de dinţi care diferă prin
caracteristicile perilor din care sunt confecţionate

10.Sunt reprezentate secundar si de dentifrice care sunt adjuvante folosite
pentru curăţirea şi lustruirea suprafeţelor dentare

Grile Parodontologie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Parodontologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Epiteliul gingival este format din:

S-ar putea să vă placă și