Odontogeneza

Histologia dezvoltării dintelui

• Alveola – suportul dintelui
• Ligamentul periodontal ancorează dintele la alveolă
• Gingia – acoperă osul alveolar
• Coroana – partea de deasupra liniei gingivale
• Gât – de la gingie la osul alveolar
• Rădăcina – în alveolă
• Smalț - cea mai dură substanță din organism acoperind coroana
și gâtul
• Cementul – acoperă rădăcina
• Dentina – dură, gălbuie, formează cea mai mare parte din dinte
Intern
1. Cavitatea pulpară – în coroană
2. Canalul dentar – în rădăcină
3. Pulpa dintelui - țesut conjunctiv cu vase și nervi
• Dentina și cementul – vii
• Smalțul - neviu
Dintele adult
 Smalțul
• Produs de organul smalțului
• Duritate crescută: 95 – 98 % minerale -
(Ca10(PO4)6(OH)2,, 0,5 – 1 % proteine, restul –
apă
• Nu conține colagen
• Este secretat de ameloblaste, prezente numai
în perioada de dezvoltare a dintelui
• Este acelular deci nu se poate repara
Smalț - schemă
 Dentina
• 70% minerale – hidroxiapatita, 20% material
organic, 10% apă
• Se formează înaintea smalțului
• Este secretată inițial ca predentină (de către
odontoblaste) după care se mineralizează
• Odontoblastele (spre deosebire de
ameloblaste) persistă și produc dentină toată
viața
– Se găsesc la limita dintre pulpa dintelui și dentină
 Cementul
• Acelular către colet, celularizat către rădăcină
• Cementoblaste, cementocite, lacune, canaliculi
• 40-50-65% minerale (hidroxiapatită), 20-25-
30% material organic(mai ales colagen I), 10-12-
20% apă
• Avascular
• Atașat la osul alveolar prin ligamente
A – cement acelular
B – cement celularizat
 Pulpa dintelui
• Matrice extracelulară
• Celule cu caractere de celule mezenchimatoase
• Fibroblaste
• Odontoblaste (secretoare de dentină)
• Celule implicate în apărare (macrofage,
granulocite, mastocite, plasmocite)
• Vase, filete nervoase amielinice
A – pulpa dintelui
B – odontoblaste
C – zona acelulară Weil
D – dentină
Pulpa dintelui (A)
Alte structuri oro-faringiene
Mucoasa
gingivală
Dezvoltarea dintelui
• Procesul de dezvoltare a dintelui este
urmarea interacţiunilor epitelio-
mezenchimale (interrelaţiile dintre epiteliul
oral şi mezenchimul subjacent)
• Este în esenţă identic pentru toţi dinţii
 Etapele de dezvoltare
• Iniţierea – stadiul de mugure,
• Proliferarea – stadiul de capişon
• Histo- şi morfodiferenţierea – stadiul de clopot
• Apoziţia – finalizarea stadiului de clopot,
formarea coroanei
 Mecanisme

•Creștere
•Diviziune celulară diferențiată
•Diferențiere celulară
Procesul de dezvoltare a dintelui
Include
•formarea coroanei,
•formarea rădăcinii
•în paralel, structurarea ţesuturilor de suport
de ancorare a dintelui la nivel maxilar
 Formarea coroanei
Stomodeumul
• Stomodeum – cavitate orală primitivă
• Tapetată de un epiteliu stomodeal
• Subjacent epiteliului, țesut de tip
mezenchimatos
• Epiteliul
este format din două-trei straturi celulare;
stratul bazal prezintă celule prismatic înalte,
iar stratul superficial – celule aplatizate.
• Mezenchim
derivă din crestele neurale
• Membrană bazală continuă
 Banda epitelială primară
• La nivelul stomodeumului, în ziua 37 de dezvoltare
i.u., apar pe locul viitoarelor arcade dentare două
benzi epiteliale continue şi groase, în formă de
potcoavă = bandă epitelială primară.
• Apare prin:
– Mecanisme de proliferare epitelială
– Schimbări în aranjamentul celulelorîn diviziune
• Fiecare bandă epitelială primară se subdivide rapid
în:
– lamina vestibulară
– lamina dentară
 A

A = banda epitelială
primară
B = ectomezenchim
B
 Lamina vestibulară
• Celulele cresc, apoi degenerează dând
naștere la un spațiu care va deveni
vestibulul bucal
 Lamina dentară
• Prezintă zone de proliferare acolo unde vor fi
procesele alveolare
• Apar ca și conglomerate epiteliale orientate spre
interior(spre ectomezenchim)
• Conglomeratul epitelial poartă denumirea de
mugure epitelial
• Mugurele epitelial este separat de
mezenchim/ectomezenchim printr-o membrană
bazală distinctă
• Lamina dentară continuă să funcționeze până la
5 ani
 Germenele dentar
• Săpt. VI – VIII: 20 de germeni dentari
(pentru dinții deciduali = de lapte) care
protruzionează în ectomezenchim
• Ulterior apar și cei 32 de germeni dentari
pt. dentiția definitivă:
• Tot din lama dentară primară se dezvoltă şi
germenii molarilor permanenţi:
– primul molar, în luna a IV-a intrauterină,
– al doilea molar permanent în primul an de viață
– germenele molarului de minte între 3 şi 5 ani.
• Ceilalţi germeni ai dinţilor permanenţi se
formează dintr-o prelungire linguală a lamei
dentare primare, numită lama dentară
secundară, care dispare, lăsând în mezenchim
germeni dentari a căror dezvoltare sa va
continua în acelaşi mod
 Inițierea
Stadiul de mugure
• Recombinări şi interacţiuni epitelio-
mezenchimale în etapa de iniţiere a
proceselor de dezvoltare a dintelui.
• Experiment: Mezenchimul/ectomezenchimul
din stadiul de capişon, clopot şi clopot
avansat stabileşte tipul de dinte şi induce
dezvoltarea dintelui în epiteliul nondentar,
determinând secreţie de smalţ
• mezenchimul are o influenţă instructivă
asupra epiteliului – poate să-i schimbe
destinația - epiteliu stratificat pavimentos
keratinizat/nekeratinizat spre epiteliu
specific organului smalţului, secretor de
smalţ)
• epiteliul - influenţă permisivă asupra
mezenchimului /ectomezenchimului dentar
(obligatorie prezenţa sa pentru dezvoltarea
dintelui)
• Epiteliul are rolul esenţial în iniţierea
dezvoltării dintelui:
– rol inductor, exprimând şi secretând mai mulţi
factori de creştere (TGF1, BMP2, IGF), care se
leagă de membrana bazală transferându-i
acesteia potenţialul inductiv
• Celulele ectomezenchimale îşi asumă
competenţa numai după un anumit număr
de diviziuni celulare, după care vor exprima
receptori de suprafaţă celulară pentru a
capta factorii de creştere localizaţi aici
 STADIUL DE MUGURE
• Celulele mezenchimale/ectomezenchimale
induc creşterea proliferării celulelor epiteliale
bazale ale epiteliului stomodeal, cu apariţia de
conglomerate epiteliale – muguri epiteliali,
care se invaginează în ectomezenchim.
• Concomitent şi indusă de proliferarea
epitelială – proliferarea celulelor
ectomezenchimale, adiacentă mugurelui
epitelial.
 Mugure dentar
• Structura mugurelui dentar:
– celule epiteliale organizate compact, identice între ele şi
dispuse sub forma unei structuri rotunde continue cu
epiteliul oral; această structură este denumită mugure
epitelial şi reprezintă viitorul organ al smalţului
– celule mezenchimale care înconjoară aria epitelială; apar
strâns împachetate, realizând o condensare sub
membrana bazală ; vor forma viitoarea papilă dentară
– celule mezenchimale situate mai în exterior, la relativă
distanţă, realizând o condensare accesorie, care conţine,
din momentul iniţial, şi fibre nervoase; vor forma viitorul
folicul/sac dentar.
Mugure
dentar

2
1
 2

3
 STADIUL DE CAPIȘON
• Creştere asimetrică a componentelor:
– Mugurele epitelial îşi schimbă forma: din
rotund/ovoid proliferează în jos şi în lateral, în
principal pe margini, în centru devenind concav
– Structura nou formată se înfundă în mezenchim
– Legătura cu lama dentară (viitorul epiteliu oral)
păstrată printr-un pedicul, care se alungeşte şi se
subţiază.
– Densitatea celulelor mezenchimale din acest teritoriu
este crescută, (lipsa capacităţii de a produce substanţă
extracelulară care ar distanţa celulele), ele proliferând
și umplând concavitatea formată
 Evenimente
• Proliferarea epitelială asimetrică dă structurii un aspect
de emisferă deprimată central, cu faţa convexă orientată
către epiteliul bucal şi faţa uşor concavă către
ectomezenchimul subjacent (aspect de “capişon” sau o
“bonetă”)
• Această proliferare este situată deasupra unei “mingi”
de ţesut ectomezenchimal condensat proliferat intens
ascendent care se formează concomitent cu “capişonul
• Țesutul mezenchimal umple concavitatea produsă prin
forma ariei epiteliale.
• Densitatea celulelor mezenchimale/ectomezenchimale
din acest teritoriu este foarte crescută, din lipsa
capacităţii de a produce matrice extracelulară
neorganizată care ar distanţa celulele.
• Matricea fibrilară extracelulară este bine reprezentată.
• Două stadii:
– Capișon incipient
– Capișon avansat
Stadiul
de
capişon
 Organul
smalțului

Papila dentară
 Structura
• structura epitelială cu aspect de “capişon” reprezintă
organul smalţului;
• structura mezenchimală condensată din concavitate
reprezintă papila dentară;
• structura mezenchimală cu aspect compact, situată
în exteriorul celorlalte două, delimitându-le, este
sacul dentar

• Organul smalţului va forma smalţul, papila dentară

se va transforma în pulpă dentară şi va elabora
dentina, iar sacul dentar va da naştere ţesuturilor de
suport.
 Organul smalţului
Elemente componente: epiteliu intern, epiteliu extern
şi epiteliu reticular.
• Epiteliul extern
Epiteliul extern, acoperind convexitatea – un singur
strat de celule mici, cuboidale, unite prin joncţiuni.
Epiteliul este separat de celulele ţesutului
mezenchimal printr-o membrană bazală continuă.
Nu este liniar - sinuozităţi, datorate diferenţei de
presiune osmotică dintre matricea ţesutului
ectomezenchimal înconjurător şi matricea dintre
celulele centrale ale organului smalţului
• Epiteliul intern
Epiteliul intern, spre concavitatea
capişonului, este format dintr-un singur
strat de celule înalte, prismatice, cu nuclei
ovali, unite prin joncţiuni; stau pe o
membrană bazală care le separă de ţesutul
mezenchimal adiacent.
• Epiteliul reticular
Între cele două epitelii, intern şi extern, “masa”
organului smalţului este epiteliul reticular.
Celulele de la acest nivel sunt mai relaxate. Ele
au nuclei mici rotunzi, iar cu corpul celular cu
numeroase prelungiri anastomozate - “reticul
stelat epitelial” sau “pulpa organului
smalţului”
Spaţiul extracelular - matrice compoziţie
complexă, predominant mucoidă
Structuri particulare, a căror semnificaţie este
încă discutată (eventual ar putea fi o sursă de
celule epiteliale, în cursul stadiilor de
dezvoltare/erupţie): nodul smalţului, cordonul
smalţului şi nişa smalţului.
• Ansa cervicală:
– Locul de unire al epiteliilor intern și extern
– Rată înaltă de proliferare
– Reprezintă limita dintre viitoarea coroană și
viitoarea rădăcină (zona cervicală)
– se transformă în teacă epitelială radiculară
Hertwig, apoi în diafragm epitelial
The cervical loop area: (1) dental follicle
cells, (2) dental mesenchyme, (3)
Odontoblasts, (4) Dentin, (5) stellate
reticulum, (6) outer enamel epithelium,
(7)inner enamel epithelium, (8) ameloblasts,
(9) enamel
 Papila dentară
• Sub influenţa şi în paralel cu proliferarea
epiteliului intern al organului smalţului
• Țesut mezenchimal/ectomezenchimal
condensat localizat în concavitatea
organului smalţului
• Stadiul de capişon incipient:
– Aspect omogen
– matrice extracelulară redusă, cu numeroase
fibrile de colagen tip III, puţine fibrile de
colagen tip I, glicozaminoglicani – în special
acid hialuronic, proteoglicani şi glicoproteine
de adeziune.
– Celule ectomezenchimale,
– Macrofage, limfocite.
• Stadiul de capişon avansat:
– celulele ectomezenchimale dispuse chiar în
concavitatea organului smalţului sunt mult mai
numeroase comparativ cu restul papilei
dentare, cu o zonă de densificare celulară
– mai există fibrocite, limfocite, macrofage
– colagenul tip III este bine reprezentat, dispus în
reţea densă
 Sacul dentar
• Paralel cu organul smalțului și cu papila se
dezvoltă și sacul dentar – ţesutul
mezenchimal/ectomezenchimal care le
înconjoară și se condensează periferic,
formând un strat mai dens, mai fibros –
sacul dentar
• Zonă bine inervată și vascularizată
• Va da naștere cementului și structurilor de
suport
2 = sac dentar
1