Eseu

Parodontita este o afectiune inflamatorie cronica cauzata de distrugerea proceselor

homeostatice din cauza schimbarilor din compozitia bacteriilor orale aflate in sinergie cu un
raspuns imun inadecvat al gazdei. Este pe deplin acceptat faptul ca microorgainsmele orale
constau in peste 600 de taxoni diferiti la nivel de specie. In ultimii ani, microbiomul oral a fost
studiat tot mai des folosindu-se metode diferite de cultivare si microscopie. Cu toate aceastea, s-a
presupus ca o cantitate substantiala de microbiom este compusa din microorganisme ce nu pot fi
cultivate. Aplicand tehnicile biologice moleculare a devenit evident ca microbiomul oral a fost
subestimat. Progresele stiintifice au facut posibila extinderea cunostintelor noastre privind
complexitatea microbiomei utilizand, de exemplu, metode noi de secventiere. Drept urmare,
parerile noastre privind patogeneza parodontitei au continuat sa se dezvolte.
Obiectivele principale ale studiului au fost de a evalua diferentele in compozitia
bacteriana subgingivala complexa intre persoanele fara parodontita si pacientii cu parodontita
agresiva generalizata.
Compozitia microorganismelor prezente in cavitatea orala joaca un rol important atat
pentru bolile orale, cat si pentru cele sistemice. Totusi, natura complexa a acestui complex si a
homeostaziei sale este inca putin inteleasa. S-au comparat complexul microorganismelor prezent
la 13 persoane fara parodontita si la alte 13 care sufera de parodontita agresiva generalizata.
In total, 1713 specii diferite de bacterii au fost notate conform bazei de date Greengenes.
Utilizarea indicelui Shannon, nu a aratat diferente semnificative inte cele doua grupuri de studiu.
In urma efectuarii principalelor analize, s-a descoperit ca: Bacteroidetes, Spirochaetes si
Synergistetes au fost in numar mai mare la pacientii cu parodontita agresiva, comparativ cu
microorganismele prezente in parodontiul sanatos: Proteobacteria, Firmicutes si Actinobacteria.
La nivelul speciilor bacteriene, s-a aratat ca Porphyromonas gingibalis este cel mai puternic
indicator al prezentei parodontitei agresive generalizate. “Treponema denticola”, “Tanerela
forsythia” din complexul ROSU, precum si Filifactor alocis au fost printre cele mai bune zece
biomarkeri pentru Parodontita Agresiva Generalizata.
Aceste rezultate aduc un mare beneficiu in ceea ce consta diferentele specifice de boala in
comunitatea microbiana asociata cu Parodontita agresiva generalizata. O perspectiva mai
complexa asupra microorganismelor prezente in cavitatea orala descrie mai detaliat etiologia
acesteia. Aceste rezultate ar putea ajuta la adaptarea individuala a tratamentului parodontal la
acesti pacienti.
Introducere: Boala parodontală agresivă localizată este o constatare neobișnuită observată la
adolescenți și copii. Au fost efectuate studii pentru a elucida etiologia factorilor care contribuie și
rolurile genetice în aceste fenomene. În special, studiile cu gemeni au arătat că structura genetica
este un factor substanțial de risc pentru parodontită. Acest caz are la baza, un set de gemeni
monozigoți, care prezintă o stare similară a parodontitei agresive localizate, însă cu profiluri
microbiene diferite. Prezentarea cazului: Un set de gemeni monozigoți negri de 17 ani care au
fost supusi unui examen parodontal complet si la un tratament parodontal necesar, o serie
radiografică completă, si diagramele parodontale pentru fiecare pacient in parte. O istorie a
familiei a fost obținută prin mama biologica, care nu a înregistrat antecedente cunoscute de
pierdere timpurie a dinților sau vreun tratament de boală parodontală severă. Tatăl nu era
implicat în creșterea copiilor și istoria sa parodontală nu era disponibilă. Un plan de tratament
inițial și chirurgical a fost dezvoltat. Analiza microbiană a probelor de placă subgingivală a fost
colectată din locurile afectate. Tratamentul inițial cu scalarea și planificarea rădăcinilor, irigarea
subgingivală, cu administrarea de antibiotice sistemice (amoxicilina de 250 mg de 3 ori pe zi, 8
zile si metronidazole de 250g in fiecare zit imp de 8 zile) și instrucțiuni de igienă orală, au fost
redate ambelor persoane. O constatare interesantă în acest studiu a fost cu privire la prezența
diferitelor specii bacteriene din cadrul gemenilor monozigoți cu aceleași condiții de mediu.
Ambii pacienți au avut parodontopatogeni comuni precum Tannerella forsythia, speciile
Campylobacter și Fusobacterium, cu toate acestea, un pacient a avut Porphyromonas gingivalis și
celălalt nu.