Sunteți pe pagina 1din 76

CURSUL I

DEZVOLTAREA ORGANULUI DENTAR



Prile dure ale aparatului dento - maxilar sunt reprezentate de trei compartimente, i nume:
baza maxilarelor, osul alveolar i dinii, fiecare cu origini diferite att pe scar filogenetic ct i
ontogenetic.
Dinii, element foarte conservator, sunt supui unui model genetic foarte strict sub aspectul
formei, dimensiunii, poziiei, cr i sub cel al erupiei.
a om exist dou serii de dini, i anume dinii temporari i dinii permaneni.
Dintele uman are o origine dubl, ectomezodermal, iar dezvoltarea fiecrui organ dentar
parcurge sc!ematic trei perioade distincte:
"# creterea proliferativ
$# calcifierea
%# erupia dentar.
&ceste etape se desfoar 'n perioade de timp diferite pentru fiecare din cele dou
categorii de dini. Dezvoltarea dinilor, inclusiv erupia lor, are loc 'ntr-o perioad extrem de lung,
'ncepnd din cea de-a asea sptmn de viat intrauterin i terminndu-se la "$ ani, aceasta fr
molarul de minte.
".". P()*+&D& D( ,)(-.()( P)+*/()&.*01 2&3 D( ,)(-.()( -* D(40+.&)(
&ceast perioad este format din trei etape diferite, i anume:
- proliferarea
- !istodiferenierea
- morfodiferenierea sau apoziia matricelor organice.
a# Etapa de proliferare se caracterizeaz prin multiplicare celular rapid i inegal. (a 'ncepe 'n
cea de-a asea sptmn de via intrauterin, prin proliferarea stratului bazal stomodeumului 'n
mezenc!imul subadiacent al primului arc bran!ial i duce la formarea lamei dentare, 'n form de
potcoav, cte una pentru fiecare maxilar.
,elulele de la marginea inferioar a lamei dentare, prin multiplicare rapid i inegal, vor
duce la formarea a $5 de digitaii - "5 superioare i "5 inferioare - ce constituie mugurii dinilor
temporari.
,am 'n aceeai perioad, prin proliferare rapid, se formeaz lamele dentare secundare din
care vor lua natere mugurii dinilor permaneni.
1
6n cea de-a "7-a sptmna de via intrauterin, dintr-o prelungire distal a lamei dentare,
se formeaz mugurele primului molar permanent, iar la 8 luni dup natere, extremitatea distal a
lamei dentare se 'ngroa, formnd mugurii molarilor secunzi i numai la 9 ani, prin acelai
mecanism, se formeaz i mugurii molarilor de minte.
6n perioada de proliferare se stabilete numrul dinilor, iar aciunea unor factori etiologici
foarte variai poate produce tulburri extrem de grave 'n dezvoltarea acestora. 6n general se
remarc dou tendine contrarii, i anume reducerea unui numr variat de dini sau, dimpotriv,
apariia unui numr suplimentar de muguri dentari.
b# A doua etap este cea de histodifere!iere caracterizat prin multiplicare celular inegal i cu
ritm 'ncetinit, ea fiind momentul 'n care apare diferenierea celular. ,elulele din extremitatea
liber a mugurelui dentar, prin multiplicare foarte rapid, 'i modific forma, fcndu-l s treac
prin faza de capsul, iar 'n continuare, prin invaginaia zonei temporale, prin faza de clopot. 6n
aceast etap, prin difereniere, se constituie deci dou ansambluri celulare, respectiv unul epitelial
formnd organul smalului i altul mezenc!imal formnd papila dentar sau organul dentinei i
sacul folicular, toate 'mpreun constituind un germen dentar.
6n continuare, la nivelul organului smalului se difereniaz o serie de straturi caracteristice,
cu roluri diferite:
- epiteliul adamantin extern
- epiteliul adamantin intern
- pulpa smalului sau stratul intermediar.
Epiteliul adamantin extern, format din celule cubice, are rol 'n protecia organului
smalului.
Epiteliul adamantin intern, format din celule 'nalte, conine ameloblati, celule implicate 'n
formarea smalului.
Pulpa smalului, format din rare celule stelate, separate de un lic!id mucoid cu mare
concentraie de sruri minerale, constituie rezerva de componen anorganic, necesar perioadei
de mineralizare.
6n aceeai perioad se produc modificri i 'n ansamblul mezenc!imal, i anume la baza
papilei dentare, 'n zona 'nvecinat cu epiteliliul adamantin intern, se evideniaz nite celule 'nalt
specializate numite odontoblati, care constituie pulpa dentar primitiv i :oac un rol direct 'n
formarea dentinei.
6n acelai timp i din sacul dentar se difereniaz o serie de celule specializate, respectiv
cementoblatii, fibroblatii, osteoblatii, fiecare dintre acetia avnd rol 'n formarea cementului, a
elementelor de susinere a dintelui 'n alveol i a osului alveolar.
2
6n aceast etap, se mai dezvolt i doua reele vasculare, una intradentar i alta
peridentar. ,ea intradentar ;plexul intern#, este plasat 'n pulpa dentar i asigur formarea
dentinei, iar cea peridentar ;plexul peridentar# se dezvolt 'n sacul folicular i epiteliul adamantin
extern, :ucnd un rol important 'n dezvoltarea smalului i a cementului.
c# Etapa de "orfodifere!iere, denumit i de apoziie a matricelor organice, este etapa 'n
care celulele difereniate i specializate 'ncep s funcioneze - i anume amenoblatii secret
matricea smalului, iar odontoblatii pe cea a dentinei.
6n cursul etapei de morfodifereniere, prin geneza matricelor organice, se determin forma
i dimensiunea dinilor, ambele sunt supuse unui determinism genetic i dependente de existena
unui numr fix de centrii de cretere pentru fiecare categorie de dini, plasai la nivelul :onciunii
smal - dentin.
.ulburrile acestei etape intereseaz modificarea formei i dimensiunii dinilor. 6n acelai
timp, defectele transmiterii genetice pot interesa i activitatea celulelor specializate, aa cum se
'ntmpl 'n amelogenezele imperfecte, avnd drept rezultat modificarea structurii smalului i a
dentinei.
".$. (.&P& D( ,&,*/*()(
&ceast etap se caracterizeaz prin depunere de componente anorganice 'n structurile
organice ale smalului i dentinei. ,aracteristicile etapei sunt reprezentate de faptul c iniierea
calcifierii se face la nivelul dentinei, urmat de cea a smalului, iar depunerea se face ritmic i
succesiv, respectiv un strat de dentin mineralizat, urmat de un strat de smal mineralizat i aa
mai departe. Desfurarea fenomenului are loc de la vrful cuspizilor i al marginilor incizale spre
colet i din profunzime spre suprafa pentru smal i din suprafa 'n profunzime pentru dentin.
<ecanismul mineralizrii este foarte complex, iar asupra desfurrii lui exist dou
categorii de teorii: unele pentru care fenomenul are un caracter enzimatic i altele pentru care
fenomenul are un caracter neenzimatic i este deci, un fenomen fizico - c!imic.
&mbele depuneri, att cea de la nivelul smalului, ct i cea de la nivelul dentinei, se fac
prin succesiunea perioadelor de activitate i de pauz, aceasta ducnd la apariia 'n structurile dure
a unor linii de cretere care sunt liniile lui +=en 'n dentin i ale lui )etzius 'n smal, iar momentul
naterii este marcat pe esuturile dure ale caninului, molarilor temporari i primului molar
permanent de o pauz mai important, denumit linia neonatal a lui +rban.
.ulburrile acestei etape sunt consecina deficitului din aportul i fixarea componentei
anorganice, care determin modificri ale structurilor dentare, cunoscute sub denumirea de
!ipoplazii sau displazii. *ntervenia acestor mecanisme se poate extinde pentru o perioad extrem
3
de lung de timp, 'ncepnd cu viaa intrauterin i 'n continuare dup natere, pn 'n :urul vrstei
de 8 ani, ceea ce permite practic interceptarea succesiv a mineralizrii tuturor grupelor dentare.
CURSUL II
#ARTICULARIT$%ILE &OR'OLOGICE (I DE STRUCTUR$ ALE
DIN%ILOR TE&#ORARI
Dinii temporari se deosebesc de dinii permaneni prin numr, dimensiune, form, culoare
i structur.
Dinii temporari sunt in numr de $5 iar dinii permaneni sunt %$.
Dinii temporali sunt mai mici, talia lor este cu o treime mai redus dect talia dinilor
permaneni.
,uloarea dinilor temporari este alb - albstruie, datorit smalului foarte subire i opac.
Dinii temporari sunt mai scuri i globuloi.
,oroana dinilor frontali i temporari prezint crete cervicale pe faa vestibular i oral de
care trebuie s se in cont cnd se refac distruciile coronare prin obturaii fizionomice.
a nivelul coletului, coroana este mai 'ngust, acest fapt contribuie la punerea
diagnosticului de dinte temporar.
/orma molarilor este globuloas, cu o proeminen mezio - vestibular cervical> aceast
proeminen este mai accentuat la primul molar interior - tuberculul 4u?er?andel.
2tratul de smal i de dentin este mult mai subire dect la dinii permaneni.
2malul are o grosime uniform pe toat suprafaa dintelui ;" - ", 9 - $ mm#> camerele
pulpare ale dinilor temporari par mai voluminoase dect la dinii permaneni> coarnele pulpare
sunt mai proeminente i mai ascuite dect forma cuspizilor dinilor temporari> cornul pulpar mezio
- vestibular este cel mai apropiat de o suprafa.
)dcinile dinilor temporari au o culoare mai albicioas i sunt mai delicate > ele sunt
astfel orientate 'nct s existe loc i pentru dini permaneni de 'nlocuire - de ex. )dcina
frontalilor prezint o uoar curbur ctre vestibular astfel 'nct in concavitatea oral a rdcinii
este gzduit mugurele frontalului de 'nlocuire> la pluriradiculari rdcinile sunt mult mai
divergente i intre ele se afl mugurele premolarului permanent de 'nlocuire> divergena rdcinilor
este foarte pronunat astfel 'nct perimetrul rdcinilor este mai mare dect cel al coroanei> ctre
zona apical rdcinile se adun.
@rosimea cementului radicular este mai mic dect la dinii permaneni.
4
2malul dentar, subire i cu grosime uniform, prezint un strat superficial de smal
aprismatic ;care nu a avut timp suficient s se matureze#> prezena acestui strat are implicaie
direct clinic atunci cnd se folosete te!nica de demineralizare acid in cazul obturaiilor
fizionomice ;se face demineralizare timp de $ minute#.
+rientarea prismelor de smal la dinii temporari:
- in zona ocluzal prismele sunt paralele cu axul lung al dintelui>
- in zona coletului prismele au o 'nclinare care formeaz cu un plan orizontal
cervicalniste ung!iuri variabile.
a dinii temporari, cnd se pregtete o cavitate de clasa a **-a nu mai este nevoie de
bizotarea pragului gingival.
Dentina dinilor temporari prezint canicule dentinare mai numeroase, cu un diametru mai
mare ctre :onciunea smal - dentin> sunt mai puin numeroase i au un diametru mai mic ctre
contactul cu camera pulpar i ca urmare progresiunea cariei se face mai repede.
,ercetrile fcute de francezi arat c dup resorbia radicular apar modificri in structura
mineral a dentinei.
,ementul radicular este subire, stratul de celule este redus.
egtura dintre smalul coronar i cementul radicular se face astfel:
- in 75A din cazuri cementul radicular acoper smalul coronar>
- in "5A din cazuri smalul coronar acoper cementul radicular>
- in %5A din cazuri dentina este dezgolit ;intre smalul coronar i cementul
radicular i cementul radicular exist un spaiu#.
B.". P3P& D*CD*+) .(<P+)&)*
,nd dinii temporari i-au 'nc!is apexul i devin funcionali structura pulpei este
asemntoare cu a dinilor permaneni.
Pe msur ce dintele temporar 'mbtrnete in pulpa se instaleaz modificri regresive, cu
att mai intense cu ct resorbia radicular este mai avansat.
,aracterele individuale ale dinilor temporari
*ncisivul central superior
- diametrul mezio - distal al coroanei este mai mare sau egal cu 'nlimea coroanei
- marginea incizal nu este mamelonat, este neted.
- prezint creste cervicale vestibulare i palatinale
- rdcina este 'nclinat cu apexul ctre distal i convexitatea ctre vestibular
5
- zona apicala se termin cu numeroase canale accesorii.
*ncisivul central inferior
- este cel mai mic dinte temporar i foarte rar se poate restaura un proces carios
- marginea incizala este neteda
*ncisivul lateral inferior
- este mai mare dect incisivul central inferior
- se poate restaura in cazul unui proces carios.
*ncisivul lateral superior
- prezint o zona cingular pronunat 'n raport cu incisivul central superior.
,aninii
- sunt scuri i globuloi
- prezint o proeminen cervical vestibular pronunat
- prezint pante cuspidiene destul de evidente> pe msura ce copilul crete se abrazeaz
astfel 'nct apare o faeta de uzur.
<olarul " inferior
- diametrul coronar mezio - distal este mult mai mare dect diametrul vestibulo - oral
- suprafaa ocluzal este mai mic, astfel 'nct se poate 'nscrie in perimetrul coronar la
colet> acest fapt se datoreaz convergenei ctre ocluzal a feei vestibulare a molarului
- faa vestibulara prezint in :umtatea mezial cervicala tuberculul 4u?er?andel>
corespunztor acestei proeminene camera pulpar primite o prelungire care continua traiectul
acestei proeminene
- faa mezial are un diametru vestibulo - oral mai mare dect diametrul vestibulo oral al
feei distale
- suprafaa ocluzal prezint 8 cuspizi: $ linguali mai mari ;mezio - lingual i disto -
lingual# i $ vestibulari mai mici ;mezio - vestibular i disto - vestibular#
- se poate prezenta o creasta transversala de smal> ea este mai importanta la prepararea
cavitaiilor> coala romaneasca recomanda, in cazul cavitaiilor proximale, sacrificarea sistemului
de anuri i fosete pentru a mari retenia> americanii recomanda, in cazul in care procesul carios
este numai mezial, pstrarea crestei.
- cornul pulpar mezio - vestibular este mai aproape de suprafaa deci cavitatea se face mai
adnca in regiunea orala.
- prezint $ rdcini ;mezial i distal# i 8 canale ;mezio - vestibular, mezio - lingual,
disto - vestibular, disto - lingual#.
<olarul " superior
6
- poate avea aspect de molar sau de premolar
- proeminena mezio - vestibulara la colet este mai puin pronunata dect la molarul "
inferior.
- faa mezial este mai lata dect faa distal
- camera pulpar va avea attea coarne cai cuspizi exista
- prezint % rdcini - $ rdcini orientate vestibular i una orientata palatinal> cele $
rdcini vestibulare pot fi sudate, alteori poate exista o sudura intre rdcinile disto - vestibulara i
palatinal
- rdcina mezio - vestibulara poate prezenta $ canale
<olarul $ inferior
- seamn foarte bine cu molarul de 7 ani inferior ;este mai mic i are alta nuana#
- prezint 9 cuspizi, % vestibulari egali ca mrime i $ linguali
- prezint o convergenta a feei vestibulare mai puin pronunata ca la molarul " inferior.
- camera pulpar prezint 9 coarne pulpare, cele meziale sunt mai proeminente.
- prezint $ rdcini cu 8 canale> rdcina mezial este mai lunga dect cea distala.
<olarul $ superior
- este identic cu molarul de 7 ani superior.
- prezint 8 cuspizi E $ vestibulari F $ palatinali
- prezint o creasta transversala de smal care unete cuspidul mezio - palatinal cu cel disto
vestibular.
- prezint o mica proeminena cervicala mezio - vestibulara.
- prezint o gtuitura la colet.
- foarte frecvent prezint tuberculul ,arabelli pe faa mezio - palatinala.
- prezint % rdcini, $ vestibulare i una palatinal> cele $ rdcini vestibulare pot fi sudate.
)dcinile molarilor temporari se desprind de obicei din coroana dintelui, astfel la extracie
se fractureaz foarte repede i se poate perfora foarte repede podeaua camerei pulpare.
Perturbrile de forma apar numai la molarii ".
)esorbia radiculara E )*4&*4&
(ste un fenomen fiziologic, dictat genetic, care consta in scurtarea treptata a rdcinii
dinilor temporari pana la dispariia completa sau aproape completa, cnd dinii temporari vor fi
'nlocuii.
)izaliza 'ncepe la % - 8 ani 'nainte de 'nlocuire, la " - $ ani dup terminarea formrii
7
rdcinii dintelui temporar.
)izaliza este realizata de nite celule care seamn cu cele care produc resorbia osului>
aceste celule se numesc odontoclaste, ele nu se gsesc in mod normal ci numai atunci cnd apar
condiii pentru resorbia radiculara.
+dontoclastul este o celula mare, multinucleata, cu numeroase organite celulare
;mitocondrii, vacuole, vezicule, lizozomii> lizozomii transporta fosfataza acida ctre spaiul
extracelular#.
,nd odontoclastul este activ, membrana celulara are un aspect plicaturat, dantelat E aspect
in perie.
+dontoclastul provine din monocitele sangvine prin fuziunea mai multor monocite la locul
unde trebuie sa se produc resorbia radiculara.
)olul principal in resorbia radiculara 'l are presiunea exercitata de dintele permanent care
se anga:eaz in erupie in :urul dintelui temporar.
*n diferenierea monocitelor in odontoclati un rol important 'l are part!ormonul ;P.G#.
Dintele permanent care vrea sa erup exercita presiune la nivelul apexului dintelui
temporar, unde 'ncepe resorbia> apoi presiunea nu mai este aa de mare i pentru moment liza
radiculara se oprete> rdcina se reface prin apoziie de cement nou format dar in cantitate mai
mica dect a lizat odontoclastul> cnd apar iar condiii, se exercita presiune i se produce resorbie
radiculara.
)izaliza radiculara se desfoar cu perioada de activitate i perioade de repaus.
3n odontoclast poate liza de $ ori mai mult dect volumul sau.
<ecanismul de resorbie consta in:
- dizolvarea componentei minerale a rdcinii
- disocierea matricei organice care este preluata in celule i fenomenul continua
intracelular.
&rgumentele clinice care susin ca presiunea dintelui permanent are rol in rizaliza sunt:
- lipsa mugurelui dintelui permanent scade foarte mult ritmul de resorbie sau c!iar
oprete resorbia rdcinii dintelui temporar.
- existena unui mugure permanent de dimensiuni mai mari dect normal poate
determina resorbia rdcinilor a doi dini temporari.
- poziia anormala a mugurelui dintelui permanent poate determina rizaliza altui
dinte temporar dect cel pe care 'l 'nlocuiete in mod normal.
a resorbia rdcinii contribuie i fora musculara exercitata de musculatura masticatorie>
pe msura ce copilul se dezvolta fora musculara crete astfel 'nct aceleai suprafee dentare sunt
8
solicitate mai mult.
3nii autori, fcnd analogie cu pulpa dentara a cinilor, au susinut ca pulpa dintelui
temporar contribuie la resorbia rdcinii> aceasta teorie nu este adevrata pentru ca resorbia
radiculara la om se produce din exteriorul rdcinii.
Pulpa poate influena rizaliza cnd este in stare patologica.
a dinii frontali rizaliza se face poriune cu poriune, dup un tipar orizontal.
,nd rdcina rrmne o colereta mica dintele este meninut de ligamentele dentogingivale.
a pluriradiculari, datorita poziiei mugurilor premolarilor intre rdcinile molarilor
temporari, se produce o resorbie mai mare a versantelor interne ale rdcinilor, cnd pulpa este
inflamata resorbia se poate produce astfel 'nct apare rizaliza in podeaua camerei pulpare, cu
meninerea versantelor interne integre.
3neori, cnd exista un proces patologic, rizaliza poate duce la desprinderea unei rdcini de
restul coroanei, care rmne 'nglobata intre rdcinile dinilor permaneni.
CURSUL III
ERU#%IA DENTAR$
Definiie: este un fenomen fiziologic ce consta in totalitatea micrilor efectuate de organul dentar
de la locul de formare, pana a:unge in cavitatea bucala si atinge planul de ocluzie, intrnd in
funciune.
(rupia dentara se desfoar in % etape:
- etapa preeruptiv - prin micrile din aceasta etapa, dintele e deplasat din poziia
intraosoas pana cnd un cuspid strpunge mucoasa bucala.
- etapa prefuncional - aceasta etapa consta in micrile pe care le face dintele de cnd a
strpuns mucoasa bucala si pana ce atinge planul de ocluzie.
- etapa functional - consta in micrile efectuate de dinte de cnd a atins planul de ocluzie
si e folosit in masticaie> e o etapa eruptiva cu micri lente care au loc pe toata durata vieii
dintelui> ex. <icrile compensatorii care tind sa 'nlocuiasc ceea ce se uzeaz prin abraziune.
2-au emis mai multe teorii cu privire la elementele care stimuleaz erupia dentara. (le
susin ca la baza erupiei sta unul din urmtoarele elemente:
".dezvoltarea rdcinii - aceasta teorie susine ca in timp ce se dezvolta, rdcina exercita o
presiune pe o baza fixa, aflata la poriunea inferioara a criptei osoase E ligamentul in !amac> el
'nregistreaz presiunile si le transforma in forte de 'mpingere> alte cercetri au artat ca acest
9
ligament nu are inserie fixa> el e o membrana ce separa papila dentara de esuturile din :ur, deci
acesta teorie nu e valabila.
$. presiunea exercitata de vasele ce 'ncon:oar dintele in poziia intraosoas.
%. dezvoltarea oaselor maxilare - conform acestei teorii orice presiune exercitata pe
structurile osoase determina resorbie si se face loc pentru rdcina ce se dezvolta.
8. ligamente periodontale
$.". +)D*C(& 2* ,)+C++@*& ()3P.*(* D*C.*+) .(<P+)&)*
;deciduali#
(rupia dinilor temporari se realizeaz in trei etape:
". - etapa in care apare grupul incizal
- la 7 luni - incisivul central inferior
- incisivul central superior
- la "$ luni - incisivul lateral superior
- incisivul lateral inferior
- urmeaz o pauza de 8 - 9 luni in care nu mai erupe nici un dinte.
$. - etapa in care erup primii molari si caninii
- la "B luni - molarul unu inferior
- imediat - molarul unu maxilar
- la $8 luni - caninul inferior
- dup doua sptmni - caninul superior
- urmeaz o pauza de 8 - 9 luni.
%. - etapa in care erup molarii doi
- la %5 luni - molarul doi inferior
- molarul doi superior.
(rupia precoce - primii dini apar pe arcade 'nainte de 8 luni si se 'nc!eie 'nainte de $ ani si
9 luni.
(rupia 'ntrziata - primul dinte erupe dup un an iar ultimul dinte dup % ani.
a noi in tara %5A din copii prezint erupie normala a dinilor temporari iar dintre tulburri
predomina erupia 'ntrziata.
0ariaii fiziologice si patologice ale erupiei
- dinii prezeni pe arcada la natere E dini natale ;ex. Capoleon#
- dinii care erup in prima luna E dini neo - natali
10
3nii considera ca sunt dini supranumerari ;se face )x#.
,el mai frecvent sunt incisivi centrali.
Dezvoltarea lor nu e buna> vor avea modificri de forma ;coroana mai mica#, modificri de
structura ;!ipoplazii de smal#, modificri de culoare> rdcina va fi scurta sau aproape deloc
formata, deci dintele va avea o implantare foarte slaba.
(i 'ngreuneaz alptatul.
,auzele prezentei acestor dini:
- poziia mugurelui dentar e foarte superficiala
- exista o dominanta familiala
- sindromul adreno - genital.
(lemente ce influeneaz ritmul de erupie al dinilor:
"# dezvoltarea somatica
- la copii normoponderali erupia va fi normala
- la copii !ipoponderali erupia va fi 'ntrziata
$# sexul - la baiei primii dini erup mai repede dect la fete, apoi celelalte grupe de dini
erup mai repede la fete
%# vrsta mamei
8# numrul de sarcini.
/actorii ce influeneaz negativ erupia dinilor
" - ra!itismul
$ - sifilisul congenital
% - rubeola prenatala
8 - sindromul Do=n - erupie 'ntrziata plus inversri de secvene de erupie, persistente pe
arcada a dinilor temporari la vrste de peste "8 ani, maladii congenitale cardiace, tulburri oculare
si ale pavilionului urec!ii.
9 - disostoza cleido - craniana - erupie 'ntrziata, persistenta dinilor temporari la vrste de
peste "8 ani, dini supranumerari, absenta claviculelor, fontanele desc!ise.
7 - tulburri in secreiile !ormonale - erupia e modificata in funcie de perioada in care se
instaleaz tulburarea !ormonala
H - febrele eruptive accelereaz erupia, datorita congestiei.
(rupia e 'nsoit de o stare neplcut, de !ipersecreie salivara, de inapetena. .rebuie
meninuta curenie in cavitatea bucala. 3neori se aplica anestezice locale.
Gematoamele de erupie apar in submucoas, in dreptul in care va erupe dintele respectiv
11
;cel mai frecvent la molarul doi temporar si la molarul de 7 ani#.
$.$.+)D*C(& -* ,)+C++@*& ()3PD*(* D*CD*+) P()<&C(CD*
- dinii inferiori erup 'naintea dinilor superiori
- perioada intre erupii este de " an
- exista doua categorii de secvene de erupie
- la arcada inferioara
" - molarul de 7 ani
- incisivul central - 7 ani
- incisivul lateral - B ani
- caninul - I ani
- premolarul " J "5 ani
- premolarul $ J "" ani
- molarul de "$ ani
- la arcada superioara
" - molarul de - 7 ani
- incisivul central - H ani
- incisivul lateral - B ani
- premolarul - " J I ani
- caninul - "" ani
- premolarul - "5 ani
- molarul de - "$ ani
0ariaiile cele mai mari apar in zona premolarilor, datorita patologiei molarilor.
Dinii permaneni se numesc si dini de 'nlocuire> ei 'nlocuiesc dinii temporari astfel:
- incisivul central permanent ia locul incisivului central temporar
- incisivul lateral permanent ia locul incisivului lateral temporar
- caninul permanent ia locul caninului temporar
- premolarul " permanent ia locul molarului " temporar
- premolarul $ permanent ia locul molarului $ temporar
<olarul de 7 ani erupe in spatele molarului " temporar.
/actori ce influeneaz ritmul de erupie al dinilor permaneni
". 2exul - erup mai repede la fete dect la baiei
$. ,lima - la tropice erup mai repede
12
%. )asa - la copii africani negri erupia e accelerata
- la indieni erupia e mai lenta dect la europeni
8. @radul de dezvoltare socio - economica - in mediul urban e mai rapida.
,auzele variaiilor patologice
". generale
- ra!itism
- boli genetice
- carene vitaminice
- deficitul de vitamina & are consecine negative asupra smalului si formarii
rdcinii
- deficitul de vitamina , are consecine negative asupra dentinei, pulpei,
ligamentelor.
$. locale
- angioame ale fetei care produc congestia !emiarcadei respective si accelerarea
erupiei
- formaiuni patologice care 'mpiedica erupia
- patologia molarilor temporari ;carii, gangrene, osteite# accelereaz erupia dinilor
permaneni care vor fi puin dezvoltai i mai fragili pentru c demineralizarea
continu i dup erupie.
CURSUL IV
DISTRO'IILE DENTARE
Distrofiile dentare sunt afeciuni ale esuturilor dure dentare datorate unor perturbri 'n perioada
formativ. 2e numesc distrofii dentare datorate perioadei de formare - deosebite de tulburrile
dobndite, care se produc dup erupia dintelui i intrarea i intrarea sa 'n activitate.
Printre tulburrile dobndite sunt cuprinse: atriia, abraziunea, eroziunea. a D... are loc abraziune
fiziologic la vrsta de 8-9 ani, cnd arcadele dentare se pregtesc pentru dentiia mixt.
Distrofiile dentare se pot 'mpri deci 'n:
- aprute 'n perioada de formare
- dobndite
13
Procesul de formare a dinilor 'ncepe 'n perioada intrauterin ;primele semne 'n sptmna a 9-a
prin apariie lamelor dentare# i se 'nc!eie postnatal, odat cu terminarea apexului ultimului dinte
erupt.
&cesta poate fi:
- molarul de minte
- molarul de "$ ani, 'n cazul de anodonie a < *** ;deci se 'nc!eie la "8-"9 ani#.
6n aceast perioad aciunea diferiilor ageni etiologici pot determina perturbri 'n formarea
grupelor dentare.
3nii D.P. 'i 'ncep formarea 'n viaa intrauterin - mugurele < de 7 ani, incisivii i caninii
permaneni. <ineralizarea < de 7 ani 'ncepe la natere i se 'nc!eie 'n :urul vrstei de $ ani i
:umtate.
/iecare dinte, pn la formarea definitiv, trece printr-o serie de stadii de dezvoltare 'n care
predomin anumite fenomene fiziologice de cretere:
- iniierea
- proliferarea
- !istodiferenierea
- morfodiferenierea
- apoziia matricilor.
+ricare din aceste fenomene fiziologice de cretere poate fi intersectat de aciunea factorilor
etiologici.
*ntensitatea sau caracterul perturbrii depinde de:
- vrsta la care a acionat factorul etiologic
- durata sa de aciune
- intensitatea acestuia
,u ct o vrst mai mic dentar sau un grup dentar, cu att leziunea intereseaz stadiile de 'nceput
ale dezvoltrii dentare, alteori oprind dezvoltarea dintelui.
eziunea poate fi mai uoar sau mai grav.
De exemplu, apare !ipoplazie dac agentul etiologic acioneaz 'n perioada de apariie a matricilor.
Dac acioneaz o perioad mai 'ndelungat, leziunea va fi mai 'ntins 'n suprafa i 'n
profunzime.
Dac acioneaz brutal dar o perioad mai scurt, leziunea va fi ne'ntins, dar adnc.
6n funcie de perioada interceptat, factorul etiologic se poate adresa:
- perioadei de formare a lamei dentare a mugurilor dentari rezult c vor apare modificri ale
numrului dinilor>
14
- perioadei de histodifereniere - rezult perturbri 'n formarea matricilor organice ale smalului i
dentinei ;este interesat funcionalitatea celulelor formatoare - ameloblastul i odontoblastul#.
Distrofia de cauz genetic este datorat aciunii agenilor 'n perioada de !istodifereniere>
- procesul de morfodifereniere - rezult dini cu dimensiuni i form modificat.
- perioada de apoziie a matricilor organice i mineralizare a acestora - se genereaz apariia
distrofiilor de structur ;!ipoplazii 'n special de smal, deoarece acesta este mai sensibil la aciunea
factorilor etiologici#.
- procesul de erupie - rezult din diferite perturbri ale secvenei de erupie.
Distrofiile dentare se pot clasifica 'n:
- distrofii de numr>
- de form>
- de dimensiune>
- de structur>
- de culoare.
(xist i o alt clasificare ;dr. 4arnea# 'n raport cu posibilitatea evidenierii legturii 'ntre factorul
cauzal i leziunea distrofic produs. )ezult dou mari grupe de distrofii:
- primare>
- secundare.
*n categoria distrofiilor pri"are ;se mai numesc cicatriceale stabile sau neevolutive# sunt incluse
distrofiile evidente la erupia dintelui pe arcad. 6n general acestea nu au tendina la evoluie i se
poate preciza legtura efect - cauz.
&gentul etiologic poate aciona:
a# Pe cale general:
- diferite afeciuni generale ale mamei i copilului
- factori genetici
b# ocal:
- traumatisme
- diferite infecii localizate
6n categoria distrofiilor primare se 'nglobeaz cele descrise ;de nr. De culoare# dar i:
"# situaiile distrofiilor complexe, care reprezint o 'nmnunc!ere de leziuni distrofice dentare la
acelai individ:
ex.: 2indromul Gutc!inson cuprinde leziuni de form, dimensiune i structur la nivelul *.,.2.
$# distrofiile evolutive: leziunea distrofic devine evident la scurt timp dup erupia dintelui pe
arcad, are tendina de evoluie 'n suprafa i 'n profunzime.
15
&ici se 'ncadreaz 'n special distrofiile de cauz genetic ;amelogeneza, dentinogeneza imperfect,
displazia dentinar#. i 'n acest caz se poate preciza cauza.
)*+* DISTRO'IILE SECUNDARE
Cu se poate stabili o legtur direct 'ntre efect ;leziunea structurii dentare# i o cauz care s fi
acionat 'n perioada de formare a dinilor.
2e includ forme particulare de carie:
a# caria circular a D... ;2eamn cu caria de biberon#>
b# sindromul Dubreuil - ,!ambardel - afectarea de carie a *.,.2. permaneni.
&lt clasificare a distrofiilor se poate face 'n raport cu structura dur interesat:
- distrofii ale smalului>
- distrofii ale dentinei>
- ale tuturor structurilor dure dentare.
Distrofiile de smal
". Gipoplazii de smal - de cauza general sau local.
$. &melogeneza imperfect.
Distrofii de dentin
". Dentinogeneza imperfect.
$. Displazia dentar.
Distrofii ale tuturor structurilor dure dentare
". +dontodisplazia regional
$. Displazii evolutive care intereseaz toate structurile dentare, dar nu toi dinii.
/actorii etiologici pot aciona:
- 'n perioada embrionar
- 'n perioada fetal
- 'n :urul naterii
- 'n primul an de via
)*,* Distrofii pri"are sta-ile. ee/oluti/e
<odificri de numr
16
/actorii perturbatori care intercepteaz perioada de formare a lamelor dentare i proliferarea cu
formarea mugurilor dentari duc la apariia unor modificri de numr:
- reducerea numrului de dini
- creterea numrului de dini.
)*,*+*Reducerea u"rului de di!i
6n literatura de specialitate exist o serie de termeni:
- anodonia E absena tuturor dinilor sau unui dinte. Poate fi total sau parial. &nodonia parial
poate fi:
- pseudoanodonie: dintele este absent de pe arcad dar el este inclus
- anodonie fals: absena dintelui 'n urma extraciei
- agenezie E absena formrii mugurelui respectiv
- oligodonie E absena unui numr mai mare de dini de pe arcad ;peste 9#
- hipodonia E absena unui dinte sau a unui numr redus de dini.
&nodonia total
(ste o afeciune rar: atunci cnd exist intereseaz ambele dentiii i se asociaz cu alte perturbri
'n dezvoltarea organismului.
Displazia ectodermal ereditar intereseaz glandele sudoripare i sebacee, pielea, prul.
&ceti indivizi prezint:
- tegumente foarte palide, piele uscat
- prul decolorat, 'n cantiti reduse
- retardare mintal.
De cele mai multe ori 'ns anodonia este parial la aceti pacieni. Dinii prezeni au de obicei
modificri de form ;de con sau de ru#.
17
&nodonia parial
(ste mai frecvent dect cea total. 2e disting aspecte de !ipodonie, 'n funcie de dinii care
lipsesc.
(ste mai frecvent la D.P.: < ***> P< **> * sup.
&nodonia parial se refer deci la ultimii dini din grupul respectiv.
Cu exist coresponden 'ntre anodonia D. i a DP.
&. &nodonia < ***:
0ariaz 'n raport cu rasa, 'n proporie de "5,%9A.
K. &nodonia *:
Dac nu este bilateral, este posibil ca dintele omolog s prezinte modificri de form i
dimensiune: dinte nanic i de form conic. 2e presupune c exist o tendin familial ;cauz
general#.
18
,. a D. anodoniile sunt rare
- caninii superiori i inferiori
- * superiori i inferiori.
,auzele anodoniilor
- la cele unidentare: tendina de reducere familial ;*# i pe scara filogenetic ;< ***#
- cauze necunoscute
- afeciuni genetice
- displazia ectodermal
- sindromul Do=n ;pseudoanodonii#
- trisomia $"
6n sindromul Do=n dinii nu erup, rmn inclui ;caninii# pot exista despicturi maxilo - palatine
;intereseaz *#
- radiaii
- c!emoterapi
)*,*,* Di!ii suprau"erari
19
)eprezint creterea numrului de dini, ca urmare a apariiei 'n numr mai mare a mugurilor
dentari - apar tulburri 'n faza de proliferare.
2unt mai frecvente la DP dect la D. i mai frecvente la maxilar fa de mandibul ;raport I:"#.
*ntereseaz anumite grupe dentare:
- frecvena cea mai mare este deinut de meziodens E apariia unuia sau mai muli dini pe linia
median, 'ntre *,2.
- apariia celui de-al 8-lea molar - se numete dinte distomolar.
/recvena att a meziodens ct i a molarului de 8 este mai mare la maxilar fa de mandibul.
Dac molarul supranumerar este plasat 0 sau + fa de zona molarilor, se numete dinte paramolar.
<olari pot apare 'ntre < * i < **, ori 'ntre < ** i < ***.
6n zona premolarilor poate apare P< *** ;inferior#
- apariia * supranumerar
Dinii supranumerari pot avea form normal, dar de obicei au dimensiuni mai reduse. )espect
sau nu forma dintelui din seria normal. Pot fi 'ntlnii:
- erupii pe arcad
- rmai inclui.
6n funcie de raportul cu arcada, pot produce tulburri 'n secvena de erupie sau 'n alinierea
dinilor pe arcad.
<eziodens
(ste un incisiv care apare 'ntre *,2: poate fi unic sau bilateral. 2e poate afla 'n poziie normal
;marginea incizal ctre orbit - se numesc dini anastrofici#.
,a form pot fi:
- conici ;mai mici#
- tuberculari ;dinte cuspidat#.
,ei cu form conic erup: cei tuberculari sau anastrofici rmn inclui - pot determina 'ntrzieri 'n
erupia *,2 din seria normal. (i trebuie descoperii i 'ndeprtai pe cale c!irurgical. Dar atenie
s nu genereze o leziune distrofic ;mineralizarea coroanei se 'nc!eie la 8-9 ani#.
* supranumerar prezint 'n general modificri de form - apare ca un ru
20
,auzele dinilor supranumerari:
;"# 2e presupune c se produce, dintr-un motiv anume ;uneori incriminat o cauz genetic# o
reactivare a lamei dentare 'n imediata apropiere a locului unde se dezvolt mugurele dentar din
seria normal.
;$# &li autori susin ideea scindrii unui mugure din seria normal. &ceast teorie nu este susinut
de foarte muli adepi, datorit formei pe care o au dinii supranumerari 'n raport cu cei normali.
;%# (xist i cauze generale care pot duce la apariia dinilor supranumerari: disostoza
cleidocranian.
)*,*)* &odificri de di"esiue ale di!ilor
<odificarea poate consta 'n:
- creterea 'n dimensiune: macrodonie
- reducerea 'n dimensiune: microdonie.
&mbele forme pot fi adevrate sau false - 'n raport cu dimensiunea mai crescut sau mai redus a
oaselor maxilare. (ste cazul 'n care copilul motenete maxilarele mici, racile ale unui printe i
dinii voluminoi de la cellalt printe> sau viceversa.
&. <odificri de dimensiune
)*,*)*A* &acrodo!ia
Poate fi generalizata sau localizata.
a# /orma generalizata adevrat presupune ca toi dinii au dimensiunile mai mari dect in
mod normal, dar forma lor este, de obicei, cea obinuit. (ste 'ntlnit in !iperfuncia !ipofizara, in
gigantismul !ipofizar.
21
b# /orma generalizata falsa sau relativa apare atunci cnd dimensiunile dinilor nu sunt
modificate de la normal, dar par mai mari in raport cu oasele maxilare care sunt mai mici dect in
mod normal. (a are cauza ereditara.
/orma localizata este o distrofie destul de rara. (a intereseaz de obicei un singur dinte, in
special din zona frontala.
(xista si o afeciune numita !ipertrofia !emifaciala in care se 'ntlnesc dini cu dimensiuni
mai mari intr-o anumita regiune a extremitii cefalice. &feciunea nu intereseaz numai dinii>
toate structurile de pe acea parte vor fi mai mari, aprnd o asimetrie faciala.
/orma localizata pune probleme in primul rnd de ordin estetic. *n funcie de gravitatea
pertubrii funcionale se intervine sau nu pentru rezolvare prin :
- extracie
- remodelare cu lucrri protetice fixe
)*,*)*0* &icrodo!ia
a# /orma generalizata adevrat este rara si se 'ntlnete in !ipofuncia !ipofizei.
/orma generalizata falsa apare atunci cnd dinii sunt de mrime normala, dar maxilarele
sunt mrite ca dimensiune, aprnd spaieri ce dau un aspect inestetic.
b# <icrodonia localizata este de obicei unidentar. 2e 'ntlnete mai frecvent la *
superior, < *** si la dinii supranumerari. De obicei ultimii dini din grupa sunt supui modificrilor
distrofice, mai puin premolarii **.
22
* superior afectat de microdonie are o forma de ru, cu fetele aproximale convergente
spre marginea incizal. )dcina sa este mai scurta. &ceasta microdonie poate avea cauza
genetica. (ste frecventa in unele afeciuni genetice cum ar fi sindromul Do=n.
Dintele se remodeleaz coronar pentru mrirea dimensiunilor prin :
- microproteze de 'nveli
- materiale compozite
)*,*1* &ODI'IC$RI DE 'OR&$
&cestea, ca si modificrile de dimensiune se datoreaz perturbrilor ce acioneaz asupra
mugurilor dentari in etapa de morfodifereniere. exista mai multe varieti de forme modificate.
)*,*1*A* Ge"iarea
(ste modificarea de forma dentara ce rezulta in urma 'ncercrii de scindare a unui singur
mugure dentar.
)ezultatul va fi :
- doua coroane separate parial sau total
- o singura rdcina cu un singur canal radicular
-anul de desprire se gsete de obicei pe linie mediana. @eminarea este mai frecventa la
dinii temporari, in special la incisivi si canini. (a se poate 'ntlni si pe dinii permaneni si la
premolari si molari.
)*,*1*0* 'u2iuea
(ste modificarea de forma ce rezulta in urma unirii a doi sau mai muli muguri dentari.
23
*n funcie de gradul de dezvoltare al mugurilor respectivi in momentul alipirii, ea se poate
realiza fie prin intermediul coroanelor, fie prin intermediul rdcinilor , fie si al coroanelor si al
rdcinilor.
)ezultatul este un dinte monstru, greu de precizat daca este un macrodont, un fuzionat sau
un geminat. De aceea, unii autori nu folosesc termenii de geminare si fuziune ci doar de dinte
dublu.
/uziunea se poate realiza intre dinii din seria normala ;numrul total al dinilor este mai
mic# sau intre dinii din seria normala si dinii supranumerari ;numrul total de dini este acelai#
/uziunea este mai frecventa la dinii permaneni si intereseaz de obicei regiunea frontala.
,auzele geminrii si fuziunii nu sunt pe deplin cunoscute, de aceea au aprut numeroase
speculaii privind rolul diferiilor factori:
- vitamina &
- traumatisme cu 'ng!esuiri
- formaiuni pasagere ce apar in formarea dinilor si se gsesc la un moment dat in organul
smalului. 3lterior dispar in mod normal ;nodulul si coada smalului#.
Pot apare tulburri fizionomie care, in cazul geminrii la dinii temporari, nu au urmri prea
mari.
2e pot remodelri protetice, dar in cazul fuziunii acestea sunt mai dificile, de aceea se
prefera extracia si protezarea fixa.
)*,*1*C* Cocresce!a
24
(ste modificarea de forma ce rezulta in urma alipirii rdcinilor a doi sau mai muli dini
vecini, prin intermediul cementului radicular. Presupune intervenia unui factor dup formarea
completa a rdcinii.
,oncrescena implica existenta unor presiuni locale ce duc la dispariia septului dentar
despritor si la depunerea de cement.
De obicei nu are semnificaie clinica. (a devine importanta atunci cnd unul din dinii
componeni prezint un fenomen patologic ce necesita extracie dentara.
2e recomanda in acest caz separarea rdcinilor 'nainte de extracie.
)*,*1*D* Dilacerarea
(ste modificarea de forma ce rezulta in urma angularii excesive a uneia din prile
componente ale unui dinte. (ste mai frecventa la nivelul molarilor de minte.
,auza de apariie o constituie un traumatism sau orice alta cauza locala care produce o
oprire si o deviere de la axul normal de dezvoltare la un anumit moment.
Dup 'nlturarea factorului pertubator se reia dezvoltarea dintelui, dar pe axul deviat de la
normal.
.raumatismele dinilor temporari, in special intruziile cu deplasare mare pot produce
dilacerri ale dinilor permaneni de 'nlocuire. ,ei mai afectai in acest mod sunt *, superiori
permaneni, putnd prezenta concomitent si !ipoplazii de smal.
*n aceste cazuri este important sa tim:
- cat din dintele permanent este format.
- raportul sau cu rdcina intruzat
25
- fora impactului.
Dilacerarea este descrisa in special la nivelul radicular.
*ndicaiile funcionale depind de nivelul la care se gsete angulaia si de asocierea cu alte
distrofii.
&ngulaia coronara determina un aspect nefizionomic si, uneori, c!iar interferene ocluzale.
Daca se asociaz cu !ipoplazii de smal, apar si afeciuni pulpare, de aceea se 'ncearc o terapie
endodontic, urmata de refacerea morfologiei coronare cu microproteze.
Dinii cu dilacerare coronara, de multe ori, nu reuesc sa erup si necesita descoperirea pe
cale c!irurgicala> iar pentru alinierea pe arcada este necesara o combinare intre tratamentul
c!irurgical si cel ortodontic. 3neori, tratamentul nu este eficient si este necesara extracia
&ngulrile la nivel radicular nu creeaz probleme att timp cat coroana este 'ndemna.
Problemele apar in cazul extraciilor din alte motive.
3neori, aceti dini nu pot erupe si se 'ncearc descoperirea pe cale c!irurgicala cu aliniere
ortodontic.
&cest tratament este, de obicei, ineficient pe dinii cu rdcina angulara, de aceea ei sunt
mai frecvent extrai.
)*,*1*E* Ditele e/a3iat ;dens evaginatus#
(ste o anomalie de forma care consta in dezvoltarea unui cuspid suplimentar pe suprafaa,
de regula, ocluzat, la nivelul anului intercuspidian. 2e 'ntlnete mai frecvent la P< si in special
la cei inferiori.
&ceasta anomalie se produce in urma evaginrii epiteliului dentar intern 'nspre reticulul
stelat, la un anumit nivel ce da natere acestei formaiuni ce cuprinde:
26
- smal
- dentina
- o prelungire a camerei pulpare.
&feciunea nu sete foarte frecventa :"-$, maxim 9A
(a nu se 'ntlnete la toate populaiile. (ste mai frecventa la mongoloizi ;c!inezi, :aponezi,
filipinezi#, indieni, americani, esc!imoi. 2-au descris si la populaia caucaziana, dar mai puin.
&nomalia poate apare mai rar si la nivelul molarilor, caninilor si incisivilor. (a poate avea
semnificaie patologica in funcie de dimensiunea sa, deoarece poate interfera in relaiile ocluzale.
a nivelul sau, smalul si dentina sunt slab reprezentate, de aceea se poate fractura si abraza
uor, aprnd o complicaie pulpar. &pare astfel o parodontit apicala acuta, la P< tineri, la care
este greu de stabilit cauza. .ratamentul urmrete apexificarea.
*n cazul prezentei acestei formaiuni se recomanda lefuiri selective ;se lefuiete foarte
puin intr-o edina pentru a se putea depune dentina secundara compensator esutului lefuit#
urmata de aplicri de preparate cu flor.
/ormaiunea respectiva se poate 'ndeprta urmnd un coafa: sau c!iar pulpo-tomie si
pulpectomie.
&nomalia a fost denumita greit si odontom sau tuberculul lui eong.
.&+C ,32P este o anomalie de forma ;descrisa mai mult la * superior dar se poate
'ntlni la oricare dinte frontal# ce consta in dezvoltarea exagerata a unui cuspid palatinal, care
uneori poate a:unge pana in apropierea marginii incizate a dintelui respectiv.
(l are implicaii funcionale mari deoarece produce interferene ocluzale ce dezvolta in
timp o patologie pulpar.
.ratamentul este similar cu cel al dintelui evaginat, utiliznd fie lefuirea selectiva, fie
diferite coafa:e.
)*,*1*'* Des i dete
27
(ste o anomalie de forma care se produce in urma invaginrii epiteliului dentar intern spre
papila dentara. )ezultatul este dezvoltarea unei formaiuni 'nspre sau in interiorul camerei pulpare.
2e descriu doua tipuri :
- dens in dente coronar, in care formaiunea respectiva se dezvolta in interiorul poriunii
coronare a camerei pulpare.
- dens in dente radicular in care formaiunea se dezvolta 'nspre canalul radicular.
&li autori considera ca dens in dente rezulta in urma dezvoltrii unui foramen caecum
foarte pronunat in interiorul camerei pulpare .&stfel ei restrng aceasta anomalie la nivelul
incisivilor.
Datorita reteniilor alimentare de la acest nivel apar frecvent complicaii pulpare.
(xamenul radiologic evideniaz o formaiune dura in camera pulpar.
,el mai bun tratament este cel preventiv si consta in sigilarea sau obturarea preventiva ;cu
realizarea unei mici caviti superficiale# a unor fosete mai adnci.
.ratamentul curativ este cel mai dificil. Daca formaiunea se dezvolta in axul dintelui,
acesta se trepaneaz urmnd vidarea si excizia formaiunii. Daca formaiunea este dezvoltata in
afara axului dintelui se recurge la extracie sau la alte cai, in funcie de cazul clinic.
)*,*1*G* Taurodo!ia
(ste o anomalie de forma care consta in existenta unor camere pulpare cu podeaua plasata
mult in profunzime, astfel incit rdcinile vor fi scurtate.
2e datorete imposibilitii tecii Gert=ig de a se folia la nivelul obinuit.
28
Cu are semnificaie clinica dect in cazul cariei complicate.
.aurodonia este descoperita 'ntmpltor la un examen radiologic. De obicei are caracter
familial. *ntereseaz dinii simetric.
&re caracter rasial ; e prezenta la mongoloizi si esc!imoi#
&pare in unele afeciuni genetice cum ar fi sindromul Llinefelter.
)*,*1*4* C5odotis"ul
(ste o modificare de forma in care dintele respectiv prezint o camera pulpar cu
morfologia asemntoare familiei canine. Practic nu exista o podea a camerei pulpare, pulpa
radiculara se desprinde direct din cea coronara, intre rdcini nu exista podea.
& fost descrisa de ctre danezi.
(ste mai frecventa la dinii temporari.
,apt importanta clinica la dinii cu patologie pulpar.
*n afara de aceste distrofii simple mai exista si distrofii complexe :
- dintele in forma de mura
- dintele Gutc!inson
)*,*6* DISTRO'II DE STRUCTURA
29
2unt modificri ale smalului si dentinei sau numai ale smalului, sau numai ale dentinei,
aprute ca urmare a aciunii unor factori perturbatori, in principal in momentul producerii
matricilor organice ale acestor structuri, sau in momentul mineralizrii acestora, sau in ambele.
(le se pot produce si ca urmare a interveniei factorilor perturbatori , in momentul
!istodiferenierii celulare, factori ce duc la formarea unor ameloblasti sau odontoblati incapabili sa
realizeze smal sau dentina cu structura normala.
&ceste distrofii se datoreaz in principal cauzelor genetice.
Distrofiile de structura primare se clasifica in :
"# eziuni neevolutive
$# eziuni evolutive
"# Distrofii de structura primare, neevoluate
(le se pot datora aciunii unor factori generali sauMsi aciunii unor factori locali.
*n general distrofiile de structura datorate aciunii acestor factori se 'ntlnesc in literatura de
specialitate mai frecvent sub denumirea de !ipoplazii de smal ;!ipoEcantitate redusa,
plazieEcontrucie#
.otui, modificrile de structura 'mbrac o varietate mare de forme, deoarece si perioada de
formare a matricilor organice si mineralizarea lor este mai lunga. &stfel, ea poate fi interceptata de
diferii factori in diferite etape formative. Deci ele pot fi :
- !ipoplazii E reducerea matricei organice
- !ipocalcifieri E mineralizare sczuta ;cantitate de matrice organica normala #
- !ipomaturri E maturare anormala ; maturarea este ultima etapa a mineralizrii #
6n funcie de factorul de mediu, se 'mpart 'n:
- distrofii de cauz local>
- distrofii de cauz general.
)*,*6*A* DISTRO'II DE CAUZ$ GENERAL$
/actori etiologici ai distrofiilor de structur de cauz general se clasific 'n:
". /actori care acioneaz 'n perioada intrauterin>
$. /actori cu aciune 'n perioada perinatal>
%. /actori ce acioneaz 'n perioada neonatal ;primul an de via#>
8. /actori cu aciune dup aceast prima perioad de via.
". /actori care acioneaz 'n perioada intrauterin ;*3#:
30
*ntercepteaz formarea structurilor dure ale dinilor temporari, ca atare vor produce
!ipoplazii de smal ;sau !ipomineralizri# ale dinilor temporari.
6n general, 'n perioada *3, ftul este prote:at de aciunea in:uriilor de ctre organismul
matern.
6n anumite situaii protecia nu mai este suficient. + serie de factori virali sau infecioi pot
strbate bariera placentar i, pe lng alte tulburri ale organismului ftului, pot genera i distrofii
dentare de structur.
a# )ubeola prenatal - produce asupra copilului tulburri localizate: - la nivelul oc!iului ;pn la
orbire#
- la aparatul cardio - vascular>
- diferite tulburri 'n formarea aparatului dento - maxilar>
N modificri de form ale D.>
N !ipoplazii>
N 'ntrzieri ale erupiei D..
<odificrile dentare sunt minore 'n comparaie cu afectarea general.
b# /actori infecioi - .reponema pallidum - are rol 'n producerea unor distrofii dentare de form i
structur. &cestea apar la copii care prezint lues congenital.
2e consider c .reponema trece prin bariera placentar 'n sptmna a "7- a ;luna a 8-a#.
2e tie c sunt afectai 'n special incisivii permaneni ;'n special *,2# i molarii de 7 ani.
.reponema nu produce modificri la nivelul D..
c# 3nii factori medicamentoi care trec prin bariera placentar: .etraciclina ;$M% din doz trece prin
bariera placentar#.
6n raport cu vrsta sarcinii respective, sunt sau nu interceptate anumite grupe dentare
;intereseaz perioada de mineralizare#.
&dministrarea .etraciclinei 'n primele % luni de sarcin nu influeneaz dinii, deoarece ea
produce modificri de culoare intrinseci ;endogene# la dinii a cror mineralizare are loc 'n
perioada administrrii ei.
/luorul trece de asemenea prin placent. Doza care depete " ppm determin fluoroz.
d# 6n perioada *3 pot aciona diferii factori careniali ai gravidei. &cestea trebuie s fie foarte
severe pentru a afecta ftul, deoarece acesta 'n general este prote:at de organismul matern.
e# Diferite afeciuni grave ale tractului genital matern - pot produce variate leziuni !ipoplazice ale
D..
a fumtoare - pot apare !ipoplazii la *c copilului, afectnd D..
/emeile !iperponderale 'nainte de sarcina respectiv pot da natere la copii cu !ipoplazii de
31
smal la incisivii dentiiei temporare.
,onsumatoarele de mai mult de 8 - 9 ceti de ceai pe zi, pot avea copii cu !ipoplazii de
smal ;ceaiul conine o cantitate mare de /#.
$. /actori cu aciune 'n perioada perinatal
/actorii care produc distrofii de structur pot fi legai de diferite aspecte. 2e produc
!ipoplazii de smal ale D. date de:
- felul naterii - poate exista un traumatism care se grefeaz asupra D. producnd
modificri !ipoplazice>
- copil cu greutate mic la natere>
- diferite afeciuni neurologice ale noului - nscut>
- anoxia la natere>
- travaliul prelungit.
.oate acestea pot produce modificri de structur observabile clinic - !ipoplazie neonatal.
inia neonatal apare mai pregnant:
- 'n "M% de colet a incisivilor temporari
- 'n "M% medie a caninilor temporari
- la nivelul cuspizilor ;la nivelul punctelor de contact# la molari.
&ceast linie neonatal, prezent 'n !ipoplazia neonatal la D., este ca o curb cu
concavitatea ctre planul ocluzal.
a un copil prematur, cu natere cu probleme, defectul ar interesa *, ,, eventual primul <.
Dac mineralizarea < de 7 ani 'ncepe 'nainte de natere, 'n !ipoplazia neonatal, leziunea
!ipoplazic poate interesa vrfurile cuspizilor - acestea sunt mai friabile, uor supuse abraziunii sau
sunt susceptibile la carie.
%. Perioada primului an de via - poate fi interceptat de diferii factori etiologici care pot produce
distrofii de structur la diferii dini.
6n primul an de via continu mineralizarea < de 7 ani - orice factor care acioneaz 'n
aceast perioad poate determina distrofii pe acest dinte.
6n primul an de asemenea se 'nc!eie mineralizarea la toi D. ;la aproximativ "5 luni#.
Dintre DP 'ncep mineralizarea la % -8 luni de via:
- incisivii inferiori>
- *,2
*2 'ncepe mineralizarea mult mai trziu ;"5 -"$ luni#.
32
,aninul permanent 'ncepe mineralizarea la 8 -9 luni.
/actori care pot aciona 'n primul an de via:
- ra!itismul>
- diferite tulburri digestive, c!iar respiratorii febrile>
- carene !ormonale>
- diferite tulburri metabolice grave>
- carene vitaminice serioase ;&, ,, d#>
- carene enzimatice.
6n acest caz sunt interesai:
- dinii temporari>
- < de 7 ani>
- incisivii permaneni>
- caninii permaneni.
6ncep mineralizarea 'n perioada imediat urmtoare:
- *2 la "5 - "$ luni>
- P< * la " "M$ - $ ani>
- P< ** i < de "$ ani la $ - $ "M$ ani.
/actorii etiologici care pot aciona 'n dezvoltarea lor:
- cei din prima perioad>
- diferite febre eruptive, boli infecto - contagioase>
- scderea calciului seric sub 7 - B mg A - distrofii de structur>
- insuficiena parat!ormonului>
- administrarea unor medicamente ;.etraciclina#>
- apa cu concentraie crescut de />
- factori genetici ;sindromul Do=n#.
Gipoplaziile de smal de cauz general prezint urmtoarele caractere:
- pot interesa D. sau DP, dar frecvena este mai mare la DP>
- leziunile sunt prezente la erupia dinilor 'n ,K sub forma unor stigmate ;defecte# cu
aspecte variabile>
- leziunea intereseaz dinii simetrici omologi ;acele grupe dentare care se formau 'n
perioada aciunii factorului etiologic#>
- leziunile nu intereseaz 'ntreaga suprafa a dintelui, ci numai anumite zone - cele
interceptate. &cestea corespund tiparului de cretere sau de formare a structurilor dure>
- distrofiile de cauz general sunt distrofii cronologice. eziunea poate fi sub forma unor
33
mici geode ;fosete# ovalare sau rotunde, ori brazde, anuri, de obicei paralele cu marginea liber a
dintelui ;corespunznd tiparului de cretere#>
- leziunile pot avea profunzime i 'ntindere 'n suprafa diferit, 'n funcie de lungimea
perioadei 'n care a acionat factorul etiologic i de brutalitatea sa.
,u ct aciunea sa a fost mai lung, cu att defectul este mai 'ntins. Dac brutalitatea a fost
mai mare - leziunea este mai profund.
- leziunile pot fi multiple pe suprafaa dentar, fiind separate de structura dur dentar
sntoas - 'nseamn c la intervale diferite de timp au lucrat aceeai ;sau diferii# factori
etiologici.
Dei exist o multitudine de factori etiologici care pot produce leziuni de structur, din
punct de vedere clinic, leziunile nu sunt specifice pentru fiecare factor etiologic.
a nivelul leziunii de structur se pot grefa aa - numiii colorani extrinseci - depozite de
substane de la nivelul ,K care vor colora leziunea respectiv.
,oloraiile extrinseci trebuie difereniate de cele intrinseci.
,aracteristici ale distrofiilor de structur de cauz general: aceste leziuni nu au caracter
evolutiv, se consider c sunt rezidente la carie ;relativ#.
)*,*6*0* DISTRO'II DE STRUCTUR$ DE CAUZ$ LOCAL$
2unt !ipoplazii de smal din categoria leziunilor cicatriceale neevolutive prezente la erupia
dintelui 'n ,K. Cu mai intereseaz dinii simetrici omologi i nici tiparul de cretere.
De obicei, leziunea are un caracter asimetric, interesnd un dinte, cel mult doi - acei dini
care au avut contact direct cu factorul etiologic local.
De obicei leziunea se prezint:
- sub forma unei modificri de culoare ;pat alb sau brun#,
- de form circular de diferite dimensiuni,
- pe una din suprafeele dentare.
eziunea poate 'mbrca o varietate mare de forme, de la o modificare mic de culoare pn
la o leziune foarte 'ntins, uneori c!iar dilacerare coronar, 'n funcie de durata de aciune a
factorului etiologic local i de brutalitatea acestuia.
(ste foarte important i faza de dezvoltare 'n care se gsea dintele supus aciunii factorului
etiologic local.
+ form de !ipoplazie de smal de cauz local este dintele .urner. Prima dat acest gen de
!ipoplazie a fost descris la nivelul premolarilor - cauza fiind o infecie grav a predecesorilor
temporari.
34
,auze ale !ipoplaziilor localizate:
- traumatisme ale D., 'n special intruziile sau alte tipuri de traumatisme cu grad mare de
deplasare. 2unt mai frecvente la frontalii temporari superiori. &cestea vor interesa 'n spe *,2
permaneni ;c!iar *2#.
(ste important:
- ct din coroana dintelui de 'nlocuire este format
- raportul rdcinii D. cu coroana DP.
- infeciile grave ale D. care duc la osteite 'ntinse ale osului alveolar, care a:ung 'n
vecintatea DP de 'nlocuire. 6n spe intervin gangrenele complicate ale < inferiori, care pot
determina !ipoplazii de cauz local ale P< de 'nlocuire.
<ecanism de aciune - in cazul infeciilor, traumatismelor
/actorul local intercepteaz sacul folicular si distruge o zona din epiteliu adamantin extern.
,a urmare, suprafaa de smal nu mai este prote:ata de esutul con:unctiv din :ur, ceea ce duce la
depunerea de cement pa suprafaa de smal dezgolita.
,nd impactul nu este foarte mare se produc perturbri
in activitatea adamantoblatilor, rezulta o zona !ipocalcificat ;pat alb sau brun#.
4onele albe sunt mai poroase> dup erupia dintelui absorb colorani din ,K i devin brune.
- orice traumatisme produse de medic ;cauze iatrogene# pot determina !ipoplazii la D.: -
laringoscopia
- intubaia oro-tra!eala greit executate
&cestea sunt necesare la copiii nscui prematur i cu greutate mic, ori 'n vederea unor
manevre c!irurgicale necesare 'n unele afeciuni respiratorii ale noului nscut. Datorit poziiei
tuburilor leziunile traumatice se produc mai frecvent la incisivii superiori, pe faa oral.
eziunile pot fi sub forma unor pete !ipoplazice sau !ipomineralizate - pn la dilacerarea
dentar.
Tratamentul distrofiilor de structur (de smal) datorate factorilor de mediu
<etoda de tratament se alege 'n funcie de :
- aspectul leziunii
- tulburarea funcional produs
posibilitile te!nice
2e poate merge de la expectativ sau numai peria: profesional ;coloraie extins# pn la
efectuarea unei microproteze de 'nveli.
a# Dac leziunea este minim, nu se intervine.
35
Dac nu deterioreaz aspectul fizionomic i localizarea ei nu este orientat spre posibiliti
de agravare ;grefarea cariei#, atitudinea este de expectativ.
Dac este colorat, se poate face peria: profesional.
b# Dac leziunile nu sunt 'ntinse, dar produc un aspect fizionomic neplcut, pot fi restaurate
cu material compozit astfel:
- se face peria: profesional
- protecia plgii dentinare - 'n special dac dintele este tnr - cu preparate pe baz de
,a;+G#$
- aplicarea materialului compozit
Dac leziunea nu s-a complicat cu carie se face doar demineralizare i aplicarea
compozitului, dup peria:.
.rebuie avut gri: ca materialul abraziv folosit pentru peria: s nu conin / care s
interfere cu compozitul.
c# *n leziunile foarte 'ntinse in suprafaa in cazul crora restaurarea cu compozite nu ofer
stabilitate in timp, se recurge la aplicarea de faete laminate ;foarte subiri#. &cestea pot fi
confecionate in cabinet sau in laborator, din compozit sau porelan.
Cecesita o pregtire sumara specifica a dintelui, mai mult pe fata 0, pierdut spre mezial si
distal. @rosimea faetelor este cu mult sub "mm. 2e lipesc de dinte cu un material special.
2e are in considerare ocluzia pacientului - daca este cap la cap, nu se recurge la aceasta
metoda.
d# Daca defectul este mai mare si nu se pot folosi faetele laminate se folosesc coroane de
'nveli fizionomice.
*n zona laterala se poate recurge, de la simple refaceri cu materiale plastice cu protecie
dentinar, pn la coroane de 'nveli ;unele prefabricate, din ,r-Ci#. &cestea necesita o pregtire
sumara a coroanei dintelui, adaptare la colet.
Gipoplaziile de cauza locala - se trateaz in funcie de aspectul leziunii si de gravitatea
ei;uneori nu este nevoie#.
Daca apare ca problema dilacerarea, ca modificare de forma si structura, este necesar:
- tratamentul endodontic, corespunztor cu gradul de dezvoltare radiculara
- remodelarea coronara - prin ),) si coroana de 'nveli
)*)* DISTO'IILE CO&#LE7E
36
2unt leziuni care 'nsumeaz mai multe modificri la nivelul unui grup dentar. ,uprind
modificri de forma, dimensiune si structura la un grup de dini. 2unt 'ncadrate in categoria
leziunilor primare, cicatriceale neevolutive.
eziunile sunt evidente la erupia dinilor in ,K, se poate preciza legtura cauza-efect. *n
general nu evolueaz. 2e descriu:
". 2indromul Gutc!inson - afecteaz incisivii permaneni
$. 2indromul <osser - afecteaz < de 7 ani
)*)*A* SINDRO&UL 4UTC4INSON
*ntereseaz incisivii permaneni, niciodat temporari, mai frecvent in ordinea : *,2 O *2 O
incisivi inferiori.
&ceti dini sunt mai mici ;nanici#, iar forma lor este sc!imbata - dinte in forma de dalta,
urubelnia, butoia.
/orma de dalta - diametrul dintelui in "M% incizata este mai mic dect diametrul la colet
*n forma de butoia - ung!iurile incizate < si D sunt foarte rotun:ite.
Dintele respectiv prezint si modificri de structura localizate in "M% incizal, mai
pronunat in "M% medie.
eziunea de structura nu este evidenta la erupia dintelui> dar prin intrarea dintelui in
activitate, zona centrala a treimii incizale, avnd o structura mai slaba, se fractureaz. &stfel
marginea incizal capt aspect de semiluna.
Prin funcionarea dintelui, ung!iurile incizale < si D se fractureaz deci marginea incizal
devine plana ;dintele mai scurt#
Dintele Gutc!inson prezint si un ax de implantare altfel dect normal - coroanele sunt
convergente ctre linia mediana.
,auza sindromului Gutc!inson poate fi luesul congenital ;%5A# - se adaug 'nc $
elemente, constituind 'mpreuna:
.riada Gutc!inson :
- ?eratita interstiiala
- surditatea labirintica
- ;leziunile incisivilor superiori permaneni#
&lta cauza: ra!itismul.
37
)*)*0* SINDRO&UL DENTAR &OSSER
*ntereseaz < de 7 ani, care prezint modificri de forma, dimensiune si structura.
&spectul acestui < este similar cu al incisivului Gutc!inson: diametrul mezio-distal ocluzal
este mai mic dect diametrul la colet.
*ntre "M% ocluzal coronara si "M% medie, la unii dini <oser apare o treapta.
2uprafaa ocluzal, poate prezenta numeroi cuspizi foarte mici, care dau aspect de duda.
&ceti cuspizi foarte mici au inserie slaba, prin funcionalitatea dintelui se fractureaz,
descoperind zona de dentina.
2e descriu mai multe aspecte, diferena consta in modificarea de structura.
,auza : - luesul congenital
- ra!itismul in primii ani de viata
.ratamentul - se face in raport cu gradul de distrucie.
a molarii cu distrofii, cu cat distrofia este mai 'ntinsa, cu att este mai recomandat sa fie
acoperii cu coroana de 'nveli. &ceasta este o coroana prefabricata - pn cnd se stabilesc relaiile
de ocluzie definitive - apoi coroana se 'nlocuiete cu una turnat.
38
)*1* CARACTERISTICI GENERALE
- leziunile distrofice devin evidente la scurt timp dup erupia dinilor 'n cavitatea bucal>
- de obicei, intereseaz ambele dentiii>
- leziunile au caracter evolutiv. 3neori, duc 'n final la distrucii dentare masive i pierderea
dinilor>
- 'n general, nu rspund favorabil la tratamentul obinuit>
- cauza, este de obicei genetic ;autosomal dominant sau recesiv, legat sau nu de sex#.
,lasificare 'n funcie de structur dur interesat:
- interesarea smalului - amelogeneze imperfecte.
- interesarea dentinei - dentinogenez imperfect.
- displazie dentinar.
- intereseaz toate structurile dure - onto - displazie dentinar.
)*)*1*A* A"elo3ee2a i"perfect
)eprezint distrofii de structur ale smalului, care se datoreaz unei produceri defectuoase
a smalului, prin afectarea genetic probabil, a ameloblasterelor.
6n raport cu faza formatoare a smalului care este modificat, amelogenezele se pot clasifica
'n % grupe:
a# amelogeneze imperfecte hipoplazice care, 'n general, sunt mai rezistente la carie comparabil cu
amelogenezele imperfecte urmtoare. (ste interesat formarea matricei organice a smalului.
b# amelogenezele imperfecte hipocalcificate / hipomineralizate 'n care se realizeaz defectuos
matricea mineral a smalului.
39
c# amelogeneza imperfect tipul hipomaturat 'n care se realizeaz defectuos ultima faz a
mineralizrii smalului, maturarea.
)*)*1*A*+* 4ipopla2ii
- este forma cea mai rar.
- matricea organic a smalului se depune 'n cantitate limitat, dar mineralizarea se
realizeaz dup tipare normale. Deci, 'n general, dinii respectivi vor avea un smal cu grosimea
mai redus, dar de duritate normal.
- 'n funcie de aspectul smalului exist mai multe forme clinice:
I. Cu smal subire i neted
6n general, grosimea este uniform pe toat suprafaa smalului. a exterior se percepe la
palpare duritatea sa, este lucios la inspecie i nu prezint asperiti.
&par modificri de culoare ;tent glbuie#.
a inspecie se observ aspectul dinilor, cu spaieri.
Pacientul poate acuza sensibilitate la ageni fizici ;rece, cald#. (ste posibil ca unii dini s
erup mai trziu sau c!iar s rmn 'n incluzie. 3nii autori susin apariia unor resorbii pe
suprafaa exterioar a coroanei dinilor neerupi.
2e poate 'ntlni inocluzia vertical frontal.
)adiologic, se observ un strat foarte subire de smal, care se deosebete destul de greu de
stratul de dentin ;radioopacitatea lor este foarte apropiat#.
6ntre dini nu exist punct de contact.
II* Cu smal subire dar rugos
- seamn cu dinii cu smal subire si neted.
- aspectul exterior al smalului nu mai este neted. Prezint asperiti pe toat suprafaa
dintelui ce favorizeaz apariia de coloraii intrinseci, pe lng coloraia glbuie ;dinte cafeniu#.
- nu s-au semnalat ocluzii desc!ise sau ocluzii dentare.
- au o serie de proprieti la fel ca dinii !ipoplazici cu smal subire i neted.
III* Cu geode sau fosete8
-grosimea smalului nu este modificat 'n ansamblu, dar 'ntreaga suprafa dentar prezint
mici depresiuni. Diametrul acestora variaz, dup unii autori, de la un vrf la o gmlie de ac.
- suprafaa extern este lucioas.
40
- este favorizat depozitarea pigmenilor> apar coloraii extrinseci.
- sensibilitatea la ageni fizici este mai redus dect la dinii !ipoplazici cu smal subire i
cei cu smal subire, rugos.
,ele trei forme:
- au transmisie autosomal dominant
- sunt forme generalizate ;afecteaz toi dinii, ambele dentiii#
- dinii sunt rezisteni la carie.
IV* orme !i"o"la#i$e lo$ali#ate la un anumit gru" de dini
- intereseaz 'n general dinii temporari ;apar mai evident la nivelul molarilor#.
6n general, intereseaz dinii permaneni a cror formare i mineralizare se realizeaz pn
ctre vrsta de ",9 ani ;deci la incisivii centrali, canini i incisivi laterali superiori#.
V* orma % & lin'at( 9cu tras"itere le3at de se:;
a femei, dinii respectivi prezint leziuni de form de benzi verticale, constnd din
alterarea unor zone verticale de smal normal cu zone cu smal modificat.
a brbai, leziunea este sub form de smal cu geode.
)*)*1*A*,* 4ipocalcificri
.ransmiterea este i dominant i recesiv i 'n funcie sau nu de sex.
,antitatea de matrici organice este format de grosime normal, dar este perturbat mineral.
)ezult c smalul este modificat de culoare ;mai alb, mai opac, c!iar cenuiu 'nc!is# i este moale,
putndu-se desprinde 'n timpul masticaiei, dar i de ctre medic cu instrumente de consult.
6n form P - lin?at, conturul i forma dinilor este nemodificat, fiind modificat doar
culoarea. 2malul se desprinde de pe faa ocluzal i marginile dintelui. 2e observ faa ocluzal cu
dentin dezvelit, 'ncon:urat de un !alou de smal.
4ona cervical a smalului este mai rezistent i se desprinde mai greu sau deloc.
&pare o sensibilitate crescut la diveri ageni din cavitatea bucal, cu att mai mare cu ct
este mai dezvelit dentina. Datorit sensibilitii, igiena este negli:at i apar gingivite iritative.
<odificrile de culoare devin mai pregnante 'n timp.
&braziunea permanent a feelor ocluzale duce la reducerea D0+, de aici decurge
necesitatea instituirii ct mai rapide a tratamentului.
Dinii formai 'n 'ntregime pot prezenta modificri de culoare pe toat suprafaa ;galben -
gri - brun# sau s prezinte aspect dungat, cu benzi orizontale de culoare gri - galben ;adesea gri
41
mai 'ntunecat 'n zona coletului#.
.ratament:
Pentru zona frontal vizibil, se pot folosi te!nici vitale de albire. &cestea nu reuesc s
'mbunteasc complet aspectul fizionomic, ci doar s realizeze o desc!idere a nuanei respective.
6n general, modificarea de culoare revine la circa 7 sptmni dup albire. 6n cazul
coloraiei date de .etraciclin, te!nicile de albire sunt cele mai puin eficiente.
6n cazuri mai severe, se aplic faete laminate sau c!iar microproteze de 'nveli, cnd nu se
pot aplica faetele sau nu sunt indicate.
)*)*1*A*)* Alte "odificri de culoare itriseci
2e 'ntlnesc 'n diferite alte afeciuni generale ale ftului, de exemplu, 'n incompatibilitate
de )!.
Datorit !emolizei !ematiilor fetale se elibereaz bilirubina, care se fixeaz la nivelul
structurilor dure 'n formare ale D., dnd o coloraie de tent verzuie, 'ntlnit la D. i 'n
eritroblastoza fetal.
,oloraia este pasager, exist posibilitatea dispariiei ei.
<odificrile de culoare ale D. tot cu tent verzuie apar i 'n alte diferite afeciuni:
- congenitale ale cilor biliare
- afeciuni congenitale ale inimii
- porfiria congenital - 'n special la D., prezint o coloraie cu tent ctre rou.
COLORA%IILE E7TRINSECI
Pot avea nuane diferite: brun, negru, verde, portocaliu.
De obicei se gsesc dispuse sub forma unor linii g!irlandiforme paralele cu marginea liber
gingival 'n "M% de colet a dinilor respectivi.
&cest aspect ghirlandiform se 'ntlnete mai frecvent 'n cazul coloraiei negre sau brune
datorat depunerii pigmenilor respectivi sub form de puncte mici, apropiate 'ntre ele ;sau c!iar
aspect liniar#.
2e 'ntlnesc mai frecvent la copii cu activitate carioas redus i cu igien oral bun.
,oloraia extrinsec se poate 'ntlni att la D. ;negre, brune - dup unii autori dispar de la
sine#, ct i la DP. Practic, nu mai apar pe ali dini 'ncepnd de la pubertate.
2e poate 'ndeprta prin peria: profesional.
,oloraie verde mai frecvent la frontalii superiori. (ste dispus sub forma unor benzi, de
42
obicei pe faa 0 a dinilor.
3nii autori au fcut o asociere 'ntre modificrile verzi i afeciunile .K, ale copiilor
respectivi.
,oloraia portocalie - mai puin frecvent la copii.
a adult - apare coloraia tabacic.
,oloraia glbuie este dat de folosirea unor preparate cu clor!exidin.
Tratament:
,oloraiile se pot 'ndeprta prin peria: profesional, cu perii i paste abrazive ;periile
acionate de turaia unitului#.
3nele coloraii sunt destul de aderente - se pot asocia badi:onri mai multe edine, cu
soluiile de Protargol.
.ipul % se numete i s!ell - teet! sau dini 'n form de scoic. a aceti dini, structurile
dentare sunt foarte subiri i acoper o camer pulpar voluminoas. &cest volum se datoreaz unei
resorbii dentinare i unei cantiti sczute de dentin format 'n timpul dentinogenezei.
Dinii respectivi prezint frecvent complicaii pulpare care pot duce la complicaii
periapicale i fracturi radiculare.
)dcinile sunt subiri i scurte.
&cest tip afecteaz mai mult dinii temporari dect DP. .ratamentul const 'n extracii
urmate de proteze mobilizabile.
Dentinogenezele imperfecte sunt mai frecvente dect amelogenezele imperfecte.
A* 1* )is"la#ia dentinar( 9di!i fr rdcii;
&re o transmitere dominant autosomal.
Dup 2!ields se clasific 'n:
- tipul ", radicular
- tipul $, coronar.
.ipul " se caracterizeaz prin rdcini ce par nemodificate ca form i dimensiune ;'n
special la DP, la D. pot semna cu cel din dentinogeneza imperfect, cu coroane globuloase, scurte
i diferit colorate#.
)dcinile acestor dini sunt foarte, foarte scurte.
,amera pulpar este obliterat cu dentin defectuoas, uneori 'nlocuiete 'ntreg esutul
pulpar, alteori, mai persistnd resturi pulpare.
&par frecvent complicaii periapicale diferite ;se observ pe radiografii zone de
radiotransparen cu 'ntindere variabil 'n :urul apexului dintelui respectiv#.
43
.ipul $ se caracterizeaz prin coroane cu modificri de form i culoare fr a mai exista o
obliterare important a camerei pulpare.
(le nu sunt evidente la erupia dinilor, apar evidente mult mai trziu. ,onstau 'n forme
particulare de carie, carii acute, rampante, 'n floare:
- caria circular a dinilor frontali temporari ;au un aspect asemntor cariei de biberon#
- caria pe dinii frontali la adolesceni, cu interesarea 'n special a feelor aproximale i
evoluie rapid 'n suprafa i profunzime.
K. <+D*/*,1)* D( ,3+&)( ;D*2,)+<**#
2unt modificri intrinseci care se datoreaz pigmentrii structurilor dure dentare 'n procesul
formrii acestora.
,oloraiile endogene pot fi produse de:
- tetraciclin
- / 'n cantitate crescut ;fluoroz#
- afeciuni generale ca porfiria congenital i incompatibilitatea )! ;eritroblastoza
fetal#.
Primele dou afeciuni sunt de fapt distrofii de structur cicatriceale, stabile, neevolutive.
Discromiile endogene trebuie deosebite de cele extrinseci, ce se datoreaz unor depuneri
exogene brune, negre, verzi sau orange.

&ODI'ICARI DE CULOARE DATORATE #ERTUR0ARILOR IN #ERIOADA DE
'OR&ARE A DINTILOR
(xista doua tipuri de modificri:
". ,oloraii endogene ;intrinseci#
$. ,oloraii exogene ;extrinseci#
". ,oloraii endogene ;discromii, discolorism, strin# sunt intim legate de structura dintelui si nu
pot fi 'ndeprtate prin te!nici simple
$. ,oloraiile extrinseci sunt depozitate pe suprafaa externa a dinilor, se pot 'ndeprta prin peria:
profesional
(xista o difereniere a modificrilor de culoare produse de 'nsui procesul defectuos de
formare a matricilor organice si minerale ale structurilor dure dentare ; dentinogeneza imperfecta,
fluoroza dentara# si modificrile produse de realizarea unei legaturi intre structurile dure in formare
si o substana medicamentoasa.
44
.etraciclina, de exemplu, determina o producere de matrice normala. .etraciclina se leag
cu ionii de calciu din dentina, realiznd nite benzi striate.
Principalele distofilii dentare se 'nsoesc de modificri de culoare intrinseci ;endogene# :
- dentinogeneza imperfecta
- fluoroza dentar endemica
/luoroza dentara
& fost observata si descrisa in "BBB.
Dean a realizat studii ce au demonstrat legtura intre concentraia in f a apei potabile si
leziunile dentare descrise;"I%5#.
Dean a elaborat o codificare a leziunilor fluorotice, numerotate de la " -8. &li autori au
detaliat aspectele clinice si au rezultat mai multe clasificri ;5-I sau 5-H#.
/luoroza dentar se regsete la grupuri mari de populaie care folosesc aceleai surse de
apa, cu concentraia de / mai mare de concentraia carioprotectoare ;5,H -" -",$ ppm#.
*n fluorozele grave, aspectul poate fi asemntor cu o amelogeneza imperfecta
!ipocalcificat ;aceasta are caracter ereditar, fiind afectate doar unele familii#.
a concentraiile pn la ",9-",B ppm modificrile de la nivelul smalului sunt minore -
numai sub forma unor pete modificate de culoare alb-opace.
Peste 9-7ppm apar modificri serioase. <odificrile de culoare sunt nite benzi cafenii
alternnd cu benzile opace - se asociaz si leziuni !ipoplazice care sunt decelate microscopic.
2tudiile !istologice au artat ca in fluoroza dentar exista o !ipomineralizare a substanei
interprismatice> si se 'ntlnesc defecte in matricea organica. ,u toate acestea, stratul superficial al
smalului este !ipermineralizat.
)ezistenta dinilor fluorotici la procesul carios este mare.
<ecanismul de producere a fluorozei: cercetrile au artat ca / bloc!eaz sistemul
enzimatic al ameloblastelor 'mpiedicnd activitatea lor normala.
Dinii interesai de fluoroza vor fi cei a cror formare are loc in perioada consumului de apa
cu concentraii crescute de /> si 'mbrac aspectul !ipoplaziei de smal de cauza generala ;dini
simetrici omologi#
/ trece prin placenta, dat D. prezint totui mai rar fluoroza.
,u cit concentraia din apa potabila este mai mare, cu att numrul persoanelor care vor
prezenta fluoroza este mai crescut.
45
.ratamentul fluorozei dentare
Difer in raport cu gradul de afectare si localizare
a# in forme minore uneori nu este necesar tratamentul. (ventual, se pot face aplicri topice
de preparate fluorurate.
(ste posibil ca pe fondul de fluoroza sa apar coloraii extrinseci.
2e pot aplica si te!nici de albire ;te!nici vitale# - bleac!ing. De obicei tratamentul de albire
este reversibil, exista posibilitatea revenirii modificrii de culoare in circa 7 sptmni.
b# in cazuri mai severe tratamentul poate fi :
- aplicarea de fete laminate
- daca este modificat conturul dintelui - microproteza de 'nveli.
II* &odificri de culoare 3eerate de tetraciclia
*n acest caz, modificarea de culoare se datorete in principal interesrii dentinei.
.etraciclina are o afinitate deosebita pentru fixarea la nivelul dinilor si oaselor.
<ecanism: 2e realizeaz o combinaie intre .etraciclina si ,a
$F
din structura
!idroxiapatitei, astfel incit .etraciclina devine intim legata de structura dentinar.
.etraciclina trece prin bariera placentara - cam $M% din cantitatea administrata gravidei.
Deci, modificrile se pot 'ntlni si la D. care se formau in perioada administrrii antibioticului.
Pentru ca .etraciclina sa se fixeze, este suficient un tratament obinuit cu acest antibiotic.
Deci, nu se recomanda administrarea sa la femeia gravida si la copil, de la natere pn la 7-H ani
;cnd este realizata mineralizarea dinilor vizibili#. 2e da numai cnd afeciunea este grava si nu
poate fi stopata cu alt antibiotic.
<odificrile de culoare variaz de la nuane slab glbui-portocalii la portocaliu-maroniu
intens. dup erupia dinilor in ,K, nuanele se 'nc!id cu timpul.
)adiologic apare aspectul de dinte Qmncat de moliiR, zonele mai radioopace alternnd cu
zone mai radiotransparente, fr un aran:ament regulat.
&spectul radiologic si clinic in general pune probleme in diagnosticarea difereniala cu
fluoroza dentara in care aspectul coloristic este tot opac spre cenuiu, iar marginea radiologica este
asemntoare.
Diagnosticul diferenial se face prin anamneza, la fluoroza prezint modificri un 'ntreg
grup populaional, iar in cazul !ipomineralizrii prezint modificri si ali membri ai familiei.
,*)* 4ipo"aturri
2eamn cu !ipocalcificrile, smalul fiind modificat de culoare ;poros#.
2malul este mai moale dar se desprinde intr-un ritm mult mai lent.
46
(xista trei tipuri clinice:
Dinii par acoperii de zpada
Prezint "M% incizal de culoare alba ;modificare numai in aceasta zona#.
*ntre cele % forme exista o serie de forme care nu se pot diferenia 'ntotdeauna strict.
&melogeneza imperfecta se 'ntlnete in general la indivizi sntoi. Cu se asociaz cu
alterri generale ale organismului. .otui exista si forme asociate unor generale, nu foarte
frecvente: intre amelogeneza imperfecta si dini taurodoni.
.ratamentul amelogenezei imperfecte se face in raport cu forma clinica pentru combaterea
complicaiilor.
a# !iploplaziile: in funcie de aspectul fizionomic se face acoperirea cu coroane de acoperire
sau faete laminate ;in disfuncii mai mari# pe fata vestibulara si puin pe fetele aproximate in
funcie de relaiile ocluzale.
3neori este suficient doar un peria: profesional periodic si protecie cu fluorizri ;pentru
desensibilizare#.
b,c# !ipocalcificrile si !ipomaturrile:
Dinii se acoper cu microproteze fizionomice pe frontali sau metalice pe laterali pentru a
pre'ntmpin abraziunea fetelor ocluzale si scderea D0+.
6nainte de acoperire in perioada de dentiie mixta , se poate face desensibilizare prin
aplicare de fluor ;combate durerea si 'ntrete suprafaa smalului fcnd-o greu de desprins #.
Dup prepararea cavitilor se recomanda aplicarea unor materiale unor materiale ce
prote:eaz marginea cavitii ;glasionomeri - ,ermet pe laterali sau c!iar compozit#.
A*)* Detio3ee2e i"perfecte
.ransmiterea este autosomal dominanta.
2e caracterizeaz printr-un smal normal conformat, defectul fiind la nivelul dentinei.
(xista mai multe forme clinice:
N displazia ,ap du Pont
N displazia dentinar
N melanodonia infantila ;Keltrami#
&ctual, ele se clasifica dup 2!ields in % tipuri :
- tipul " - dentinogeneza imperfecta se datoreaz unei afeciuni generale de natura genetica,
osteogeneza imperfecta.
- tipul $ - dentinogeneza imperfecta pura
- tipul % ;KrandS =ine# - corespunztor aplaziei dentare.
47
.ipurile " si $ seamn din punct de vedere clinic, dar in tipul " apar si semnele
osteogenozei imperfecte:
- sclere albastre
- surditate
- fragilitate vasculara
,ele $ tipuri intereseaz ambele dentiii si toi dinii.
,oroanele dinilor sunt modificate de culoare, avnd o transluciditate specifica. Cuanele
coloristice variaz de la cenuiu , gri, albstrui la galben, maroniu ;dini cu aspect
c!i!limbariu#. *n timp, tentele coloristice se 'nc!id.
Dinii sufer si modificri ale formei :
- coroane scurte si globuloase.
- prezenta unei gtuiri la colet.
- rdcini scurte si 'ngroate.
&spectul general al dintelui este de lalea.
2e pare ca legtura smal-dentin este defectuoasa pentru ca dup intrarea in aciune a dintelui
smalului este dezlipit si dezgolete dentina, ce rmne cu aspect neted, ca un bont lefuit.
<antaua dentinar externa este de aspect normal. <odificrile sunt in dentina circumpulpar si la
nivelul legturii smal-dentin.
Pe tot parcursul vieii se depune dentina secundara ce oblitereaz camera pulpar, uneori si
canalul radicular, astfel incit, pe radiografie, camera pulpar se distinge sub forma unei zone
filiforme de radiotransparen.
Dentina secundara se depune anar!ic, in mod continuu, dar este moale. Datorita abraziunii, dinii
vor a:unge sub forma unor bonturi radiculare.
Deci complicaia cea mai importanta este scderea D0+.
.ratamentul : dinii se acoper cit mai repede posibil cu microproteze ;refacerile prin ),) sunt
imposibile datorita camerei pulpare reduse in volum si a dentinei moi ce favorizeaz formarea
cailor false#.
.ipul " de dentinogeneza imperfecta se pare ca intereseaz mai mult si mai grav D* dect DP.
.ipul $ intereseaz in mod egal cele doua dentiii
.ipul % se mai numete si 2!ell-teet! sau dini in forma de scoica. a aceti dini , structurile
dentare sunt foarte subiri si acoper camera pulpar voluminoasa. &cest volum se datoreaz unei
resorbii dentare si unei cantiti sczute de dentina formata in timpul dentinogenezei.
Dinii respectivi prezint frecvent complicaii pulpare care pot duce la complicaii periapicale si
fracturi radiculare.
48
)dcinile sunt subiri si scurte.
&cest tip afecteaz mai mult dinii temporari dect DP. .ratamentul consta in extracii urmate de
proteze mobilizabile.
Dentinogenezele imperfecte sunt mai frecvente dect amelogenezele imperfect
A*1 Displa2ia detiar 9di!i fr rdcii;
&re o transmitere dominanta autosomal.
Dup 2!ields se clasifica in :
.ipul " - radicular
.ipul $ - coronar
.ipul " 2e caracterizeaz prin rdcini ce par nemodificate ca forma si dimensiune ; in special la
DP, la D. pot semna cu cel din dentinogeneza imperfecta, cu coroane globuloase, scurte si diferit
colorate#.
)dcinile acestor dini sunt foarte, foarte scurte.
,amera pulpar este obliterata cu dentina defectuoasa, uneori 'nlocuiete 'ntreg esutul pulpar,
alteori, mai persistnd resturi pulpare.
&par frecvent complicaii periapicale diferite ;se observa pe radiografii zone de radiotransparen
cu 'ntindere variabila in :urul apexului dintelui respectiv#.
.ipul $ se caracterizeaz prin coroane cu modificri de forma si culoare fr a mai exista o
obliterare importanta a camerei pulpare.
*n ambele tipuri, dinii sunt destul de fragili, care devin repede mobili si de cele mai multe ori se
a:unge la extracia lor datorita complicaiilor apicale.
&feciunea este foarte rara.
.ratamentul consta in extracii urmata de protezare mobilizabila.
A*6* Odotodispla2ia re3ioala 9di!ii fato"a;
(ste o afeciune ce consta in producerea defectuoasa de structuri dure dentare ;ce se produc
in cantitate foarte redusa# ce acoper o camera pulpar voluminoas. )dcinile sunt scurte si
subiri. Datorita acestei structuri camera pulpar se desc!ide frecvent cu apariia complicaiilor
periapicale si fracturilor radiculare.
&ceti dini au o mobilitate crescut si se pierd precoce.
&feciunea nu intereseaz toi dinii ci in special dinii maxilari, si anume incisivii si caninii
cel mai frecvent.
.ratamentul consta in extracie urmata de protezare con:uncta.
49
Cu sunt clarificate cauzele apariiei ei ;genetica, traumatica, vascularaT#. &stzi se
considera ca este o cauza de natura idiopatica.
A*<* Distrofii secudare
&ceste distrofii sunt afeciuni aprute la dinii la care nu s-a putut stabili clar legtura intre
efect si cauza ce a acionat in timpul transformrii dinilor.
.oate formele clinice din aceast categorie de anomalii, sunt tipare neobinuite ale cariei
dentare, 'n care debutul se face 'n zone neobinuite iar evoluia are un caracter extensiv 'n suprafa
i profunzime, fr semne clinice subiective i fr rspuns la terapia obinuit. a aceste forme
clinice calitatea structurilor dentare este modificat avnd ca urmare instalarea unei vulnerabiliti
excesive la atacul factorilor cariogeni i o capacitate de aprare limitat din partea organului
pulpar. /actorii cauzali sunt 'n mod obinuit factori exogeni, greu de depistat, dar 'n orice caz
transmiterea ereditar lipsete. 6n general se descriu dou forme clinice, i anume:
- caria circular a frontalilor superiori, caracteristic dinilor temporari, cu debut la $ - %
ani, pe structuri dentare cu aspect normal 'n momentul erupiei, urmat de distrugerea rapid a
integritii coronare, astfel 'nct, 'n final rmn pe arcad, la 8 - 9 ani, doar resturi radiculare,
sediul complicaiilor periapicale. a populaia actual, aceast form de distrugere coronar, apare
extins la toi dinii i este descris sub denumirea de carie galopant, carie de cutie, carie de
biberon, etc.
- cea de a doua form clinic este caracteristic dinilor permaneni i este descris sub
denumirea de sindromul dentar Dubreuil, cu localizarea selectiv la frontalii superiori. Dup un
debut timpuriu, 'n :urul vrstei de B - I ani, caracterizat de apariia unor mici leziuni vestibulare,
urmeaz o evoluie rapid 'n suprafa i profunzime cu distrugerea final a prii coronare.
&ceast form de carie galopant cu localizare al dinii permaneni este 'n general puin frecvent,
dar prezint uneori tendina de extindere i la alte grupe dentare 'n afara frontalilor superiori.
CURSUL V
ETIOLOGIA CARIEI DENTARE
<*+* #ARTICULARIT$%ILE #ERIOADEI DE CRE(TERE
<ecanismul de apariie al acriei dentare este extern i presupune, pentru debut,
demineralizarea smalului de ctre acizii organici rezultai prin degradarea !idrailor de carbon sub
50
aciunea florei microbiene bucale. Cici una din teoriile existente nu d un rspuns complet i
satisfctor pentru etiopatogenia cariei dentare, fiecare dintre ele referindu-se doar la una din
treptele acestui proces complex.
6n ultimul deceniu 'n geneza cariei dentare s-au selecionat trei factori cauzali:
- flora microbian bucal,
- unele elemente ale alimentaiei umane,
- calitatea structurilor dentare.
<*+*+* 'lora "icro-ia
*mplicarea florei microbiene Un geneza cariei dentare este vec!e, dar ea a fost confirmat de
+rlando, care pe animale nscute i crescute steril, a demonstrat c 'n absena germenilor bucali
apariia cariei nu este posibil.
,u acelai gen de experien s-a demonstrat, 'n plus, c participarea florei microbiene se
caracterizeaz prin intervenia a dou funcii principale:
- capacitatea unor germeni de a sintetiza poliza!arizi extra i intra celular>
- capacitatea ma:oritii germenilor de a produce acizi.
2intetizarea de poliza!arizi extracelulari este atribuit 'n special tulpinilor de treptococus
mutans.
/uncia de producere a acizilor este rezultatul aciunii florei microbiene, bucale asupra
multor forme de !idrai de carbon, pe care le metabolizeaz la nivelul celulelor microbiene, adic
al cavitii bucale, pn la treapta de acid lactic. Din acest punct de vedere participarea germenilor
microbieni este foarte larg.
a nivelul cavitii bucale aspectele sunt mult mai complicate i sunt generate 'n primul
rnd , de faptul c 'n condiiile unui amestec de populaii microbiene, cum se 'ntmpl i 'n saliv,
caracteristicile tulpinilor izolate se modific.
6n sistemele biologice complicate cum este flora microbian, prile componente nu
funcioneaz fiecare ca elemente independente i ca atare implicarea florei microbiene bucale 'n
producerea de acizi i poliza!aride trebuie fcut de pe o baz funcional i nu una morfologic.
3ltimul aspect al rolului florei microbiene 'n geneza cariei dentare este posibilitatea
considerrii acesteia drept o boal infecioas i transmisibil, dependent de un singur germen sau
de un grup de germeni.
.oate cercetrile din ultimul timp au indicat treptococus mutans drept bacteria cariogen
primar i au demonstrat posibilitatea transmiterii bolii carioase prin contaminarea cu acest germen
'ntre oameni i de la om la animale
51
<*+*,* Ali"eta!ia
&limentaia este cel de al doilea factor determinant 'n geneza cariei, implicaiile ei fiind
dominate de rolul decisiv al !idrailor de carbon i lipsa de nocivitate a lipidelor i proteinelor.
(fectul nociv al !idrailor a fost probat de observaiile fcute pe populaii care au o alimentaie
exclusiv de origine vegetal sau exclusiv de origine animal i care au dinii perfect sntoi att
timp ct nu consum !idrai de carbon. +dat cu introducerea acestora 'n raia alimentar, caria
apare cu o frecven foarte mare.
Gidraii de carbon intervin 'n geneza cariei dentare prin dou mecanisme, i anume:
"# participarea anumitor forme ale acestora la formarea plcii bacteriene>
$# posibilitatea ca ma:oritatea formelor s fie metabolizate pn la treapta de acid lactic.
<*+*,*+* #laca -acteria
Placa bacterian, foarte mult investigat 'n ultimii ani, s-a dovedit a fi 'n etapa de debut
rezultatul adeziunii bacteriene. &ceasta este o caracteristic comun bacteriilor patogene i
nepatogene i const 'n tendina general a acestora de a se agrega 'ntre ele i de a adera 'n final de
diferite straturi cum sunt i suprafeele mucosale i cele dentare. &deziunea bacterian este se
caracterizeaz prin instrumentul de recunoatere specific. Dei nu este descifrat mecanismul, cu
certitudine trecerea bacteriilor din saliv pe suprafaa dinilor nu este un fenomen pasiv ci unul
selectiv. &stfel, 'n colonizare sunt interesate bacterii care nu sunt 'n mod obligatoriu numeroase
;treptococus mutans#, 'n timp ce altele foarte frecvente la acest nivel ;treptococus salivarius#, nu
trec dect limitat 'n pelicul.
6n etapele urmtoare apar i fenomene de aderen suplimentar ca rezultat al interferenei a
doi factori, i anume a tulpinilor de treptococus mutans care sintetizeaz poliza!arizii
extracelulari, precum i a za!arozei ca substrat obligatoriu pentru biosintez.
2inteza de fructan, dar mai ales de glucan, duce la constituirea pe suprafaa celulei
bacteriene a unei psle de filamente poliza!aridice care formeaz aa numitul glicocalix, prin care
treptococus mutans ader pe suprafaa smalului i devine un colonizant stabil al suprafeei
dentare. 6n continuare, reeaua de fibre poliza!aridice se comport ca o adevrat suprafa
funcional pentru coloniile bacteriene, crora le creeaz condiii favorabile de VagareV, de
nutriie i de multiplicare, necesare 'n mediile naturale competitive, aa cum este i cavitatea
bucal. De asemenea, glicocalixul este acela care ofer protecie multiplicrii microbiene.
&stfel se pun bazele dezvoltrii calitative a plcii bacteriene, iar determinantul cariogenic al
treptococus mutans este aderena acestuia pe suprafaa dentar, 'n mecanismul creia sunt
52
implicate pe de o parte ec!ipamentul enzimatic extracelular, iar pe de alt parte particularitile din
dieta gazdei.
a adpostul plcii bacteriene se formeaz i se acumuleaz acid care constituie principala
surs de agresivitate, decisiv pentru iniierea leziunilor de carie.
&gresivitatea plcii, reprezentat de aciditatea ei este dependent nu numai de cantitatea de
germeni selecionai i de cantitatea de substrat metabolizabil disponibil pentru degradare, dar i de
vec!imea, i deci de grosimea acesteia, precum i de intervenia sistemelor tampon salivare.
6n consecin, la nivelul plcilor tinere i subiri, exist condiii pentru scderea foarte
rapid a P!-ului, dar, 'n acelai timp, urmat de o redresare tot aa de rapid a acesteia. a nivelul
plcilor maturizate i ermetice, dimpotriv, scderea lent a P!-ului se menine la nivele coborte
timp 'ndelungat.
Debutul cariei dentare nu se declaneaz 'n timpul unui singur atac acid, ci prin repetarea
lui 'ntrerupt de faze de reparaie, aceasta dup cum este dominant activitatea enzimatic a plcii
sau intervenia sistemelor tampon, iar 'ntregul proces se extinde pe o perioad considerabil de
timp.
Pe baza acestor aspecte s-a 'ncercat departa:area plcilor bacteriene 'n unele cariogene i
altele necariogene.
,ele cariogene s-ar caracteriza prin urmtoarele aspecte:
- nivele crescute de treptococus mutans i stocarea unor cantiti mari de poliza!arizi
intracelulari>
- sintez crescut de poliza!arizi extracelulari>
- rat mare de formare a acizilor.
Plcile necariogene 'n sc!imb se caracterizeaz prin urmtoarele aspecte:
- proporii crescute de treptococus sanguinus i !ctinom"ces.
- proporii crescute de bacterii care produc dextranaz, o enzim care desface dextranul>
- cantitate mare de #ielonella alcalescens, o bacterie care utilizeaz acidul lactic ca surs
metabolizabil pe care 'l transform 'n acizi mai slabi cum este acidul acetic i propionic.
<*+*,*,* #roducerea acidit!ii
Producerea de acid intereseaz o gam foarte larg de !idrai de carbon, dar nu toate sunt la
fel de nocive, aceast caracteristic fiind dependent de o serie de factori reprezentai de
urmtoarele aspecte:
- capacitatea variat a diferitelor forme de !idrai de carbon de a fi metabolizai la nivelul
cavitii bucale pn la treapta de acid lactic:
53
- nocivitatea !idrailor de carbon este influenat i de gradul lor de adezivitate, care
dicteaz de fapt timpul de stagnare 'n cavitatea bucal>
- mrimea i duritatea particulelor, or 'n acest sens formele dure, formate din particule mari,
stimuleaz fluxul salivar i mresc viteza de splare a resturilor alimentare din cavitatea bucal.
)olul pe care 'l :oac !idraii de carbon 'n geneza cariei dentare a fost stabilit prin
experimentul uman efectuat de 0ipe!olm i condus de @ustafso!n i ale crui concluzii sunt
urmtoarele:
- totalul de za!r consumat zilnic :oac un rol mai puin important, 'n raport cu forma
consumat i cu orarul>
- formele lipicioase sunt de "5 ori mai periculoase dect buturile 'ndulcite>
- consumul frecvent, 'ntre mese, format din porii mici, este mult mai periculos dect
consumul 'ntregii cantiti 'ntr-o singur porie, cu ocazia unei mese principale.
,omportarea la carie a indivizilor, 'n raport cu consumul de za!r, variaz 'n limite largi,
iar la 0ipe!olm s-a constatat c tot a zecea persoan are o vulnerabilitate redus la carie, c!iar 'n
condiiile unui aport de forme lipicioase i a unui orar necorespunztor. +r, diferenele individuale
sunt determinate de variaia din activitatea enzimelor glicolipice de la nivelul cavitii bucale, iar la
indivizii la care aceasta este redus, se produc 'ntrzieri 'n degradarea za!rului i, deci, creterea
timpului de expunere a plcii odat cu creterea cantitii de acid i scderea P!-ului. Dimpotriv,
la indivizii cu activitate enzimatic puternic, clearacnce-ul de evacuare al !idrailor de carbon din
cavitatea bucal este crescut i 'n felul acesta este stn:enit acumularea de acid i in!ibat
dezvoltarea cariei dentare.
,elelalte dou componente alimentare, respectiv proteinele i lipidele, nu sunt
rspunztoare de apariia cariei i, dimpotriv, ele confer dinilor un oarecare grad de protecie.
<*+*)* Structura detar
2tructura dentar nu se comport unitar 'n faa atacului acid deoarece exist o variaie 'n
raport de vrst i de zonele de pe suprafaa dintelui. &ceast variaie este dependent de doi
factori:
- 'n primul rnd de morfologia dintelui respectiv, de configuraia exterioar a cestuia, care
presupune existena unor zone retentive i a unora expuse autocuririi, de forma punctului de
contact, de 'nlimea cuspizilor.
- 'n al doilea rnd, calitatea structurii dentare, care este rezultatul componentei genetice,
modificat de totalul influenelor din perioada de formare.
54
Cutriia :oac un rol important 'n calitatea structurilor dentare.
/r ca toate aspectele s fie bine clarificate s-au stabilit totui unele concluzii certe care se
pot rezuma 'n urmtoarele aspecte principale:
- efectul pe care 'l poate avea variaia aportului de !idrai de carbon 'n perioada formativ
asupra calitii structurilor dentare nu a fost complet elucidat. .otui, cel puin la om, se consider
c un aport crescut de !idrai de carbon este fr efecte determinante asupra vulnerabilitii
structurilor dentare la carie.
- aportul componentelor anorganice, respectiv de ,a i P, este important numai sub aspectul
aportului 'ntre ionii de ,a i P. + proporie mare de ioni de ,a ar crete vulnerabilitatea la carie, 'n
timp ce creterea numrului ionilor de P ar constitui condiia structurrii unui esut rezistent.
- rolul vitaminelor, respectiv carenele de vitamine D,&,,,( influeneaz fie activitatea
ameloblatilor, fie cea a odontoblatilor, avnd ca rezultat modificri ale structurii smalului i
dentinei, dar fr modificri ale susceptibilitii la carie.
- rolul pe care 'l are aportul de oligoelemente 'n perioada de formare a structurilor dentare
este dominat de relaia categoric care exist 'ntre aportul de ioni de fluor i comportarea la carie i
s-a demonstrat c asigurarea unei anumite concentraii zilnice crete 'n mod apreciabil rezistena la
carie.
2tructura smalului se caracterizeaz printr-o important eterogenitate c!imic la care se
adaug o serie de aspecte ce pot influena rezistena acestuia la atacul acid, cum ar fi:
- impuritile din reeaua cristalin
- defecte ale cristalelor
- mrimea cristalelor
- rata dizolvrii constituenilor primari ai cristalelor urmat de trecerea lor 'n spaiul
intercristalin.
6n concluzie totalul factorilor ce intervin 'n perioada formativ, dar mai ales nutriia, sunt
rspunztori de macro i micro morfologia dentar, dar, cu excepia fluorului nici unul nu are efect
decisiv 'n comportarea la carie.
H.$. /)(,0(CD& -* @)&0*.&.(& ,&)*(* & D*CD** .(<P+)&)*
6n cazul dinilor temporari s-a remarcat 'n ultimul secol o cretere marcant a tuturor
indicatorilor, dar 'n mod special a frecvenei, care este pe cale s ating plafonul maxim. &stfel,
frecvena purttorilor de carii la populaia actual a a:uns de $5A la $ ani, 95A la % ani, B5A la 9
ani i de I5-I9A la 7 ani.
55
)spndirea cariei la dinii temporari are o serie de particulariti reprezentate de
urmtoarele aspecte:
- primele leziuni apar 'n mod obinuit la maxilar iar numrul dinilor lezai este ceva mai
crescut la acest nivel, dar aceast faz este scurt, cci la vrste foarte mici valorile devin mai mari
pentru mandibul cu instalarea unor diferene mici 'ntre cele dou arcade, care 'ns se menin ca
atare toat perioada de cretere.
- aspecte legate de sex sunt reprezentate de un grad egal de afectare pentru fete i biei.
- rspndirea cariei se face simetric pentru fiecare arcad, cci leziunile localizate pe o
:umtate de arcad sunt urmate de apariia unora similare pe cealalt :umtate.
- interesarea grupelor dentare se face 'n mod diferit, i anume primii dini cariai, i 'n
acelai timp 'n proporia cea mai mare, sunt frontalii superiori i 'n mod special centralii, aceasta
datorit erupiei precoce a acestui grup dentar.
-prima form de carie este ocluzal, localizare facilitat de existena fisurilor i gropielor
de la acest nivel i care este tiparul dominant 'ntre $ i 8-9 ani. Dup aceast vrst cresc cele cu
localizare aproximal, care de altfel rmn forma dominant pn la sfritul existenei lor.
ocalizarea aproximal pentru molari este extrem de frecvent 'ntre 8 ani i 8 ani i :umtate, fiind
facilitat de deplasarea intraosoas a molarilor de ase ani.
- debutul leziunilor aproximale se face 'n mod caracteristic la nivelul sau imediat sub
punctul de contact, localizare ce corespunde liniei neonatale a lui 2c!oor, considerat drept loc de
minor rezisten.
- localizarea vestibular i lingual 'n mod obinuit este rar, ea fiind eventual posibil la
sfritul existenei fiecrui grup dentar cnd, odat cu retracia parodoniului marginal, se
dezgolete suprafaa de cement i se creeaz condiii asemntoare cu cele ale dinilor permaneni
la persoanele 'n vrst.
3n semn de agravare a afectrii prin carie 'l reprezint i diversificarea formelor clinice i
anume, alturi de forma obinuit, caracterizat prin particularitile de localizare i evoluie
amintite, au aprut 'n ultimii "5 ani i dou tendine noi:
Prima este o form grav, caracterizat prin localizare anar!ic, cu debut i pe suprafee
imune, cu afectarea simultan a tuturor grupelor dentare, deci fr respectarea unei succesiuni
caracteristice i cu evoluie rapid, 'n suprafa i 'n profunzime, care duce la distrugerea rapid i
la vrste mici a tuturor dinilor. &ceste tip de leziune, denumit 'n trecut caria circular a frontalilor
superiori datorit localizrii caracteristice, astzi, prin interesarea simultan a tuturor grupelor
dentare, este descris sub denumiri foarte variate, respectiv de carie galopant, carie violent, carie
de biberon, carie de cutie.
56
- ,ea de-a doua form se caracterizeaz prin debut foarte extins 'n suprafa, care duce la
desfiinarea timpurie a zonelor de retenie, urmat de o evoluie foarte lent, 'nsoit de impregnare
cu pigment melanic a suprafeelor dentare i de depunerea unei cantiti mari de dentin secundar,
ce poate bura 'n 'ntregime camera pulpar i c!iar canalele radiculare. 6n final, pe arcad rmn
resturi radiculare formate din dentin neagr, dar cu vitalitatea pstrat, asemntoare cu cele
descrise 'n melanodonie. ,auza pare a fi reprezentat de tulburrile grave de metabolism din
primul an de via, aa cum este i ra!itismul, care condiioneaz defectele de structur ce
favorizeaz un atac carial extins 'n suprafa, avnd ca rezultat derentivizarea feelor ocluzale, care,
la rndul ei, favorizeaz autocurirea i condiioneaz instalarea unei evoluii lente. &ceasta, 'n
continuare, permite depunerea de dentin secundar, dar care mai poate fi i rezultatul unei
tulburri concomitente 'n funcia odontoblatilor. &mbele forme au aprut 'n ultimii ani 'n procente
'nsemnate la populaia din ara noastr i marc!eaz agravarea afectrii prin carie a dinilor
temporari.
Patologia dinilor temporari este influenat de doi factori, i anume, de unele particulariti
morfologice i structurale si de resorbia rdcinii. &mbii determin 'n mare msur selecionarea
formelor clinice, evoluia afeciunilor, forma complicaiilor i, deci, selecionarea metodelor de
tratament.
CURSUL VI
#ARTICULARIT$%ILE 'RACTURILOR CORONARE ALE DIN%ILOR
#ER&ANEN%I TINERI =N #ERIOADA DE CRE(TERE
/racturile coronare intereseaz 'n mod special dinii frontali.
Diagnosticul unei fracturi coronare cere precizarea a trei elemente:
". mrimea leziunii coronare i implicit, trecerea liniei de fractur mai aproape sau mai la
distan de coarnele pulpare>
$. gradul de lezare parodontal i gradul de afectare a pac!etului vasculo - nervos, a vaselor
pulpoparodontale i de compromitere a elementelor de susinere a dinilor 'n alveol>
%. gradul de dezvoltare radicular.
Pe baza acestor observaii se pot soluiona metodele de tratament i stabili prognosticul
dinilor fracturai.
57
2istematizarea mi:loacelor de terapie se face, 'n general, 'n raport cu mi:locul liniei de
fractur dup cum urmeaz:
- 'n fracturile limitate la marginea incizal sau ung!iul incizal se efectueaz doar
tratamentul plgii dentare cu preparate fluorurate, 'nsoit de controlul periodic al vitalitii, la
'nceput de $ ori sptmnal apoi din ce 'n ce mai rar>
- 'n tratamentul fracturilor extinse pn 'n apropierea camerei pulpare este necesar
prote:area organului pulpar cu preparate pe baz de ,a;+G#
$
meninute pe dinte cu a:utorul
coroanelor i a inelelor>
- 6n fracturile extinse complicate cu desc!iderea camerei pulpare se efectueaz coafa:ul
direct sau amputaie vital, dup cum comunicarea cu camera pulpar este mai recent sau mai
vec!e de 7 ore>
- 'n fracturile extinse complicate cu inflamaii pulpare sau cu gangrene se efectueaz
tratamentele corespunztoare 'n raport cu gradul de dezvoltare a rdcinii>
- reducerea defectului coronar trebuie amnat pn la stabilizarea rezultatelor i se face 'n
dou etape:
- prima cu caracter provizoriu>
- a doua cu caracter definitiv.
.raumatismele dento - parodontale 'n care leziunile parodontale sunt elementul dominant,
pretind instituirea de urgen a unor tratamente care se adreseaz cu prioritate structurilor de
legtur a dintelui cu osul alveolar, reprezentate de imobilizri cu a:utorul unor gutiere acrilice
extinse cel puin pe 'nc $ - % dini sntoi de o parte i de alta a zonei afectate i care se menin
aproximativ 9 - 7 sptmni.
-ina acrilic confecionat 'n laborator sau cabinet, trebuie construit la distan de $ mm
de zona coletului i a spaiilor interdentare lsnd libere papilele dentare.
6n plus trebuie evitat contactul dintre acrilat i zona fracturat care se recomand s fie
prote:at cu preparate pe baz de ,a;+G#$. @utierele vor fi cimentate.
/racturile coronare pot fi 'nsoite i de fracturi radiculare. *ncidena acestor accidente este
maxim la adolesceni, la dinii cu dezvoltare radicular complet.
,u toat gravitatea lor, 98A din fracturile radiculare se vindec aproape spontan prin
formarea unui calus interfragmentar. 0indecarea este favorizat de o activitate odontoblastic
intens. Prognosticul acestor dini este cu att mai bun cu ct linia de fractur este mai aproape de
apex i cu ct deplasrile celor dou fragmente sunt mai limitate.
.ratamentul acestor cazuri este dominat de necesitatea imobilizrii 'ndelungate cu ine
acrilice pe timp de 7 - "$ sptmni.
58
CURSUL VII
CONSECIN%ELE #IERDERII #RECOCE A DIN%ILOR TE&#ORARI
Pierderea precoce a dinilor temporari poate fi cauza unui tipar de anomalii ce intereseaz
'n egal msur ocluzia temporar, pe cea mixt sau pe cea permanent.
/recvena lor este 'n cretere, ca rezultat al creterii frecvenei cariilor, localizate pe dinii
temporari. 6n aceste condiii, consecinele pierderii precoce pun o serie de probleme referitoare la
urmtoarele aspecte principale:
a# etapa dezvoltrii ocluzale, 'n care tulburrile se instaleaz cel mai frecvent>
b# formele clinice cu cea mai mare frecven>
c# condiiile 'n care tulburrile se pot transfera din ocluzia temporar i mixt 'n cea
permanent.
d# factorii ce pot determina redresarea spontan a unora din formele clinice sau care sunt,
din contr, condiiile ce pot agrava evoluia.
)spunsurile pentru aceste probleme se pot sistematiza 'n felul urmtor:
- ma:oritatea tulburrilor se instaleaz foarte devreme, respectiv 'ntre % i 9 ani, cu ansa de
a se agrava i a se complica mai trziu.
- 'n privina mecanismelor prin care pierderea precoce a dinilor temporari determin
instalarea diferitelor perturbri, exist trei aspecte principale:
". pierderea precoce a dinilor temporari nu poate s determine apariia unei tulburri
persistente sau s agraveze pe cele 'n curs de evoluie>
$. pierderea precoce a dinilor temporari poate determina i instalarea unor anomalii grave
prin extinderea ariei de influen i asupra dezvoltrii bazei ,maxilarelor.
%. pierderea precoce a dinilor temporari exercit o influen restrns numai 'n sfera
sectorului dento - alveolar, i ca atare poate determina la aceste nivel tulburri tranzitorii sau
persistente.
)spunsul diferitelor sectoare ale arcadei dento - alveolare este variabil i anume:
- pierderea dinilor din zona frontal este relativ lipsit de urmri, 'n timp ce modificrile
din zona lateral sunt apreciabile, dar difereniate i ele 'n raport cu dintele interesat i anume
pierderea caninului i a celui de al doilea molar temporar este mai grav ca cea a primului molar.
6n ceea ce privete principalele forme clinice ale acestui tip de anomalii, ele se pot
sistematiza 'n urmtoarele aspecte caracteristice:
59
+>*+* &ODI'ICAREA ERU#%IEI DIN%ILOR #ER&ANEN%I
(rupia dinilor permaneni care 'nlocuiesc dinii temporari pierdui precoce se poate
modifica 'n dou sensuri diferite i anume:
a# (rupia poate fi accelerat iar modificarea intereseaz 'n mod special primul molar i
aproape niciodat caninii.
- factorul cauzal al acestei erupii accelerate este procentul de osteit periapical ce
determin simultan i pierderea precoce a predecesorului. 6n felul acesta apariia dinilor temporari
pe arcad se poate face i cu 8 ani 'nainte de termen i deci 'n condiiile unui grad important de
imaturitate radicular urmat de consecine foarte variate:
- dezvoltarea posteruptiv a acestor rdcini este lent, 'nsoit de apoziie limitat de os
alveolar i complicat adeseori de ocuparea unor poziii anormale pe arcad.
- 2ecvena erupiei poate prezenta abateri de la formula normal i cea mai dezavanta:oas
variant este erupia precoce a primului molar care determin cel mai frecvent pierderea spaiului
disponibil pentru 'ncadrarea tuturor dinilor.
b# (rupia poate fi mai rara 'ntrziat prin constituirea unui capac fibros care bloc!eaz
agresiunea dinilor permaneni, complicaie care survine 'n condiiile 'n care pierderea dinilor
temporari se face foarte devreme.
+>*,* &ODI'ICAREA S#A%IULUI #ENTRU ERU#%IA DIN%ILOR
#ER&ANEN%I
Pierderea precoce a dinilor temporari este urmat de reducerea spaiului restant, prin
deplasarea 'n sens sagital a dinilor limitatori, 'nsoit frecvent de extruzia antagonitilor.
&ceast deplasare vertical poate atrage dup sine blocarea deplasrii sagitale a dinilor ce
limiteaz foreza lsat liber prin pierderea dinilor temporari, i deci poate avea un efect favorabil,
'n mod special asupra poziiei molarilor de 7 ani.
+>*)* DEZEC4ILI0RUL OCLUZAL
3ltima i poate cea mai grav dintre consecinele pierderii precoce este perturbarea
rapoartelor ocluzale cu instalarea malocluziei, aceasta ca rezultat al 'nsumrii erupiei precoce i al
deplasrilor dentare din :urul focarelor de pierdere precoce.
6n felul acesta erupia precoce determin instalarea unor focare de imaturitate ocluzal 'n
decala: cu restul dezvoltrii ocluzale, iar deplasarea dinilor limitrofi i antagoniti creeaz apariia
interferenelor i modific dinamica relaiilor bimaxilare.
60
DE'INI%IE
Dispozitiv protetic cu caracter provizoriu care are rolul de a reface tranzitoriu integritatea arcadei
dentare, intervenind interceptiv 'n vederea opririi dezvoltrii unei abateri de la normal.
<surile ortodontice de intercepie includ:
". extracia dinilor temporari sau permaneni compromii
$. supraveg!erea regiunii dentare pe toat perioada erupiei dinilor
%. diri:area axelor dentare modificate
8. terapia de reec!ilibrare ocluzoarticular
.oate problemele referitoare la spaiu pot fi incluse 'n 8 subdiviziuni:
". meninerea spaiului
$. ctigarea spaiului
%. supervizarea spaiului
8. rezolvarea discrepanelor ma:ore.
Diagnosticul diferenial este determinat de analiza dentiiei mixte.
*ndicaia aplicrii menintorului de spaiu se face 'n funcie de:
- vrsta pacientului
- sex
- tiparul individual de dezvoltare
- zona topografic a edentaiei
- tipul de ocluzie
- comportamentul muscular si se refera la edentatia tranzitorie fontala sau laterala prin
extractii precoce, traumatisme ,anodontie
,ontraindicaii:
- copii dificili
- igiena bucal precar
- anodonii
- iminen de erupie a P< i intercuspidarea favorabil impiedicrii migrrii dentare
-
6n cazurile 'n care extracia precoce a dinilor temporari din zona de spri:in nu poate fi evitat apare
necesitatea prevenirii consecinelor pierderii precoce a acestor dini prin refacerea tranzitorie a
integritii arcadei dentare cu a:utorul menintorului de spaiu care s 'ndeplineasc urmtoarele
condiii:
- s refac integritatea morfofuncional a arcadei
- s 'mpiedice migrarea orizontal a dinilor limitrofi breei i migrarea vertical a dinilor
antagoniti
- s nu 'mpiedice dezvoltarea normal a arcadei dentare 'n perioada de cretere
- s favorizeze erupia dinilor permaneni succesionali la nivelul breei edentate
- s nu irite parodoniul marginal al dinilor existeni
- s fie comod i s permit exercitarea funciilor i restabilirea eficienei masticaiei.
(ste greu s concepi un menintor de spaiu care s rspund integral acestor cerine i pe baza
concluziilor desprinse din examenul sistematic a pacienilor i analiza predictiv a dentiiei mixte
terapeutul va imagina un dispozitiv ct mai aproape de ideal
61
TI#URI DE &EN%IN$TOARE DE S#A%IU
". &e!itoare de spa!iu asociate la aparatele ortodotice care corecteaz anomaliile
dentomaxilare existente*
,ele mai bine se preteaz plcile ortodontice care prezint prelungiri la nivelul crestei edentate sub
forma unui:
- val de acrilat plat de 'nlime potrivit pentru meninerea dimensiunii verticale care s
permit i deplasri 'n poziii nepericuloase
- dinte anatomorf, artificial mai ales 'n cazul breelor edentate frontale
,u menintoare de spaiu din val acrilic pot fi prevzute i aparatele funcionale masive
;monoblocul, activator#, ele se opun migrrilor orizontale i verticale ale dinilor limitrofi breei,
transmit fore verticale pe creast i grbesc erupia succesorilor. 2unt purtate 'ns doar o parte din
timp, folosite sporadic, deloc 'n timpul meselor din cauza volumului mare i mobilitii. &daptarea
lor 'n cavitatea oral va fi dificil dac migrrile au debutat de:a i presupun lefuiri care s permit
inseria, dezinseria facial a aparatului i 'mpiedic migrrile restabilind axele dentare.
@utierele folosite ca element de agregare pot 'ngloba brea de edentaie 'mpiedicnd migrrile
verticale i orizontale> gutiera se lefuiete la nivelul menintorului de spaiu dnd libertate de
erupie succesorului i diri:ndu-i axul de erupie.
,* &e!itoare de spa!iu idepedete fi:e
)ealizate din coroane de 'nveli
- modelate i turnate prevzute cu bare, anse, bucle i croete de
- prefabricate i adaptate srm i ancorate uni sau bilateral
*ndicate cnd:
- dinii limitrofi ai breei necesit restaurari morfologice
- dinii limitrofi nu se pierd foarte repede, iar succesorul permanent este prezent i se
dezvolt normal
- lungimea arcadei dentoalveolare nu s-a modificat, iar spaiul rezultat din exfoliere nu s-a
redus prin migrare
- analiza dentiiei mixte d o predicie favorabil
&u avanta:ul purtrii lor permanente pentru desfurarea normal a facturilor sistemului
stomatognat, dar i dezavanta:ul dificultilor constructive i al lipsei de adaptabilitate la
sc!imbrile de cretere din cavitatea oral.
<enintoarele de spaiu fixate la o singur extremitate se compun din: inel metalic plasat pe
dintele distal al breei edentate sau coroan prefabricat, ans de srm de 5,I mm conformat care
pleac spre faa oral, supraecuatorial la dintele limitrof < al breei
62
0ariante constructive:
- cu spri:in parodontal efectuat cu un croet pe dintele mezial al breei i intermediar de
acrilat la nivelul breei
- Vs!ue li?eV cu lam intra alveolar conformat la creast
<enintoarele de spaiu tip arc lingual palatinal sau transpalatal fixe se realizeaz din srm
rotund de 5,7-5,H mm, elastic, fixate 'n ataele inelelor ortidontice fixate pe <" permanent este
indicat ca arc de meninere a perimetrului de arcad, mi:loc suplimentar de ancora: pentru deplasri
dentare cu arcuri auxiliare.
)* &e!itoare de spa!iu a"o/i-ile "ultiple
2unt realizate din acrilat 'ntr-o mare varietate de forme care s corespund cerinelor individuale
asigur meninerea spaiului i un profil construit 'n ocluzie cu antagonistul meninnd planul de
ocluzie
*ndicaii:
- pierderi multiple i premature de dini temporari, uni sau bilateral
- perimetrul normal sau scurtat al arcadei
- la pacienii cu extracii multiple dup traumatisme sau cu boli cronice
,onceptele protetice ale protezelor totale sau parial amovibile nu trebuie respectate 'n perioada
dentiiei mixte
- baza acrilic se poate prelungi cu un bloc ocluzal plat suficient de 'nalt
- se execut pe modele de lucru unice, timp scurt
- se ancoreaz pe croete elastice sau gutiere
+ simpl modificare a bazei prin secionare i introducere de arcuri transform aparatul 'ntr-unul
capabil s rectige spaiul prin distalizarea <".
63
De la protezele tranzitorii LemenS care prezint riscul resorbiilor parodontale ireversibile la dinii
vecini la plci palatine i linguale, rscroite distal i ancorate cu croete simple.
64
1* &e!itoare de spa!iu fi2ioo"ice
(dentaia frontal este cel mai adesea traumatic i ridic probleme terapeutice i de prognostic 'n
perioada de cretere stnd la originea deformrilor secundare de arcad superioar care fac dificil
adaptarea ulterioar a construciilor protetice fizionomice
(xist $ modaliti terapeutice:
- deplasarea ortodontic a dinilor limitrofi i vestibularizarea spaiului pentru dinii frontali
- meninerea dimensiunii spaiului de edentaie pentru aplicarea implanturilor unidentare i
adaptarea de puni frontale total fizionomice - situaie de adaptare a unui menintor fix cu $
inele ortodontice i un intermediar fizionomic.
CURSUL VIII
**. )(&*4&)(& <+D(33* D( 3,)3
*ntrodus 'n a doua :umtate a secolului trecut de &ngle, modelul reprezint o parte
important a investigaiei ortodontice care permite studiul tridimensional al disgnaiei 'n vederea:
- stabilirii diagnosticului de anomalie
- elaborrii planului de tratament
- evalurii i cuantificrii gravitii anomaliei
- urmririi evoluiei tratamentului
- document medico-legal.
65
.urnarea modelelor se face ct mai repede posibil dup amprentare pentru evitarea
modificrilor volumetrice ale alginatului. (lementele anatomice vor fi reproduse din g!ips tare tip
<ordano, iar baza i soclul modelului pot fi turnate din g!ips obinuit. &mprenta se umple treptat
cu past de g!ips pe msua vibratoare pentru a se evita formarea de bule de aer. ,nd g!ipsul
'ncepe s fac priz amprenta se rstoarn pe o movili de g!ips care va constitui soclul.
<odelul de lucru trebuie s 'ndeplineasc cteva condiii:
- manevrare uoar
- executare de operaiuni, te!nici direct fr posibilitatea de a se deteriora
- rezisten suficient
,alitatea modelului de lucru depinde de materialele utilizate 'n obinerea lui i de calitatea
materialului de amprent.
<aterialul de amprent trebuie s fie:
- plastic J pentru a permite introducerea uoar 'n amprent i este variabil 'n funcie de
necesiti, mrimea granulaiei i modul de preparare
- fidelitatea J depinde de mrimea particulelor
- inerte c!imic J cu excepia g!ipsurilor care se combin cu alginatul de L restant al
!idrocoloizolor ireversibili.
<aterialele utilizate curent sunt:
- ipsosuri uzuale
- ipsosuri dure i extradure
- cimenturi dentare
- mase de ambalat
Gipsurile u2uale J sunt beta!emi!idrai cu sferocite fusiforme cu spaii de cliva: 'ntre ele
porozitatea i aviditatea pentru G
$
+ se obin prin calcinarea !idratului de ,a2+
8
la "55-"%5
5
, 'ntr-
o reacie exoterm.
'or"a de pre2etare pulbere alb past semifluid
ap
#ropriet!i
- duritate bun
- rezisten mecanic la traciune, frecare, rupere 'n mediu uscat care se diminueaz 'n
mediul umed
- dilatare nesemnificativ 5,$A
#repararea J prin metoda saturaiei progresive sau la vacuum malaxor 'n proporie de %M$, cu ap
la temperatura camerei. .impul de spatulare este de %5 sec. la malaxor i I5 sec. manual.
66
Idica!ii J soclul modelelor - de lucru
- de studiu
Ghipsurile dure J sunt !emi!idrai obinui prin calcinarea ,a2+
8
cu particule mici, dense i
fr spaiu de cliva:
'or"a de pre2etare - pulbere: sulfat de ,a calcinat
- ap
Deu"iri co"erciale - <+D&C+, <+D&K&2.(), <+D(*.,
C(+<&)<+)*., D3)*,&P
#ropriet!i
- duritate i tezisten mecanic mari datorit granulaiei fine
- dilatare redus
#reparare - metoda saturaiei progresive, proporie %M"
- vacuum malaxor
Ti"p de pri2 - iniial %5-85 min.
- final $,9-% !
Gipsurile e:tradure sunt !emi!idrai cu structur ortoromboidal, granulaie extrafin.
Deu"iri co"erciale: <+D&)+,L, D3)+,, D3)&*.
#ropriet!i
- rezisten mecanic i duritate foarte mari
- dilatare mic 5,59A
Tehica de lucru
6ntr-un bol de cauciuc se amestec pulbere de g!ips ;% pri# i ap distilat ;" parte#.
&mestecarea se face manual %5 sec. sau la vacuum malaxor "9-%5 sec.
)eacia de priz este un fenomen complex multietapizat:
". faza de solvire 'n care granulele de g!ips trec 'n faza de sol
$. faza de !idratare 'n care g!ipsul absoarbe apa
%. faza coloidal 'n care se formeaz un gel alctuit dintr-o reea de lanuri moleculare care are 'n
oc!iuri ap i masa de umplere.
8. cristalizarea J reacie exoterm de pierdere a apei cu dilatare.
2e aeaz amprenta pe msua vibratorie i se introduce pasta de g!ips 'n amprenta
deretentivizat ;prin eventuala adugare de g!ips, ciment sau cear la nivel paralingual, 'n spaiile
67
interdentare, carii etc.#, 'n cantiti mici 'ncepnd cu bolta palatin i versantele alveolare
inferioare.
&mprenta se 'nclin pentru a permite scurgerea pastei de g!ips 'n toate direciile i 'n toate
detaliile amprentei, fr a 'ngloba bule de aer.
Dup ce s-a umplut zona dentoalveolar se 'ncepe suplimentarea rapid a pastei de g!ips
pn la umplerea amprentei. ,nd 'ncepe 'nclzirea se umezete cu G
$
+ sau soluie saturat de
,a2+
8
.
+ nou cantitate de g!ips se aplic pe o suprafa de sticl sau 'n conformator i se
rstoarn amprenta peste g!ipsul viitorului soclu> cu spatula se 'mpinge g!ips 'n amprent.
Dup priz demularea se face imediat altfel alginatul absoarbe apa din g!ipsul modelului
reducndu-i rezistena.
Demularea presupune traciuni uoare dup 'ndeprtarea excesului de g!ips marginal.
2oclul este baza modelelor necesar:
- manevrrii
- depozitrii
- aprecierii poziiei corecte ale dinilor
.rebuie s 'ndeplineasc urmtoarele condiii:
- baza soclului superior i inferior trebuie s fie paralel cu planul de ocluzie> faa posterioar
a soclului este perpendicular pe linia median i 'n acelai plan la cele $ modele.
- suprafeele bazelor sunt poligonale
- identic la cele $ modele ;Lor?!aus, )eic!enbac!, 2tanciu#
- cu contur diferit la maxilar fa de mandibul ;Wort!eroft, Kegg, &dams#
- 'nlimea total a unei perec!i de modele este standardizat:
- 8 cm pentru arcade temporare
- 9 cm pentru arcade de dini permaneni> dimensiunea vertical a soclului 'n zona
frontal reprezint X din 'nlimea modelului, iar arcada dentoalveolar i procesul
alveolar restul de %M8
2oclarea se poate face:
- prin tiere manual
- cu aparatul de soclat ;.rimmer# prin fasonare
- prin turnare 'n soclu de plastic
- prin turnare 'n soclatoare metalice de cauciuc
68
Soclarea "aual
<etoda cea mai simpl, practicabil 'n orice laborator a fost standardizat de 2c!=artz:
a. se fixeaz planul de ocluzie aeznd modelele pe o suprafa plan i se taie baza modelului
inferior i suprafaa modelului superior paralel cu el astfel 'nct grosimea s reprezinte "M8 din
'nlimea total a modelului.
b. se taie apoi feele laterale, perpendicular astfel:
- $ suprafee incisive care se 'ntlnesc la nivelul inseriei frenulare reprezentnd linia
median: mandib frontal apare o suprafa , - ,
- $ suprafee premolare care fac ung!iuri de %5
5
anterior i H5
5
posterior
- $ suprafee molare 'nguste care fac ung!i de H5
5
anterior i ""9
5
posterior
- suprafaa marginal posterioar
<arginile posterioare ale modelelor maxilare i mandibulare trebuie s fie 'n acelai plan
permind astfel aezarea modelelor 'n ocluzie.
Pentru tierea soclului se folosete cu!itul de 3hips cu ti? drept, raportorul i eventual rindeaua
@rinberg.
69
Soclarea pri fasoare la Tri""er
&:ustarea soclului dintr-un volum mai mare de g!ips cu a:utorul unui motor special.
<odalitile de soclare sunt diferite - $ sunt acceptate:
- soclarea dup criteriul .=eed
- soclarea dup criteriile ,olegiului (uropean de +rtodonie.
&paratul conine:
- un motor de fasonat
- platforma
- accesorii - simetroscop
- % ec!ere care g!ideaz a:ustarea marginal
- placa de a:ustare
- cauciuc 'n .
- inscriptor de marcare a 'nlimii soclului
70
6n comer exist oclu2oare prefa-ricate di plastic prevzute cu o balama care asigur o
prezentare standardizat a modelelor de unic folosin, facile, distruse 'n momentul examinrii.
2uprafeele soclului pot fi polizate cu o piatr de carborundum cu granulaie fin i lefuite cu
material abraziv fin. (le se acoper cu un lac special. 2e pensuleaz cu un amestec de ipsos pentru
anularea bulelor de aer i se fierb 'n spun bazic timp de un minut.
+ pregtire deosebit se face pentru modelul de lucru destinat realizrii de aparate fixe care
necesit suduri efectuate direct pe model> pe pereii inelului se aplic ceara, se toarn modelul, se
finiseaz, iar 'n zona sudurii de 'ndeprteaz din masa de g!ips i se tapeteaz pe "-",9 mm cu
mas de ambalat.
0AZA #L$CII
6ntinderea i limitele bazei plcii sunt determinate de necesitatea de a transmite fore
ortodontice asupra dinilor i substratului osos> cum meninerea plcii pe cmp nu se
bazeaz pe succiune, placa ortodontic este rscroit posterior sub forma unei linii curbe
situat median la maxilar in dreptul fetei meziale a molarului * superior i se 'ntinde 'n
fundurile de sac paralinguale depasind cu 8-9 mm. coletul dintilor laterali cu rscroire
anterioar la mandibul.
,onformarea marginii dentare urmrete fidel faa oral a dinilor ;subecuatorial,
supraecuatorial# fr a 'nla ocluzia i prezint digitaii care ptrund 'n triung!iurile
interdentare orale cu rol 'n retenie.
,ondiiile de retenie ale plcilor ortodontice sunt influenate de:
71
". forma arcadei dentoalveolare
$. forma, dimensiunile, poziia i 'nclinarea dinilor
%. forma i adncimea bolii palatine
/aa mucozal a plcilor ortodontice vine 'n contact direct, 'ntins i uniform cu mucoasa
cmpului maxilar, faa opus extern este lucioas, ct mai neted i planat pentru a nu
crea dificulti 'n micrile limbii ;plcile reduc mult spaiul limbii> este 'mprit, alctuit
fiind din $ sau mai multe fragmente unite 'ntre ele prin elemente de aciune#.
)ealizat din acrilat ;auto-, termo-polimerizabil# baza plcii se confecioneaz pe model
izolat: a. direct din acrilat autopolimerizabil, b. indirect 'n cear.
Placa de cear roz sau acrilatul autopolimerizabil se adapteaz intim pe suprafaa modelului
la nivelul arcadei i mucoasei, iar excesul se 'ndeprteaz cu spatula rscroind curb
extremitatea posterioar i decupnd interdigitaii care ptrund intim 'n ambrazuri.
(lementele de meninere i cele de aciune se fixeaz iar prelucrarea final trebuie s
realizeze o suprafa neted, fr denivelri.
72
ELE&ENTELE DE ANCORARE SUNT8
,)+-(.(( Poriuni
". &C2& J 'n contact cu zona de retentivitate dentar
$. K3,1 J poriune elastic care ofer ansei posibilitatea de a depasi zona retentiv
%. 4+C& D( )(.(CD*( J $-% cuduri care se fixeaz 'n baza aparatului.
6ncercm s descriem succesiv cele mai frecvent utilizate croete din punct de vedere al alctuirii,
indicelui de utilizare i modului de confecionare.
". @3.*()((
Cro?etul Stahl 9@A picturB;
+fer o bun stabilitate plcilor ortodontice dar are aciune mai puin blnd i efect de
pan care tinde s disloce dinii vecini. (lementul de ancorare este bucla care ptrunde sub
punctul de contact interdentar 0.
Idica!ii
". 6n sectoarele laterale pe dini integri cu puncte de contact stabile
$. 'mpiedic egresiunea
Reali2are
- prefabricate cu sfere metalice
- srm de =ipl elastic 5,H mm
- clete cu flci rotunde, 'nguste sau crampon
73
Descriere
- zona retentiv 'n plac ;$-% cuduri#
- ansa 'ncalec arcada prin nia corespunztoare unui spaiu interdentar i se continu cu o
'ndoitur de "B5
5
- bucla retentiv care ptrunde mai puin profund 'n triung!iul interdentar subecuatorial
'ntre muc!iile proximovestibulare a $ dini vecini.
Cro?etul Ada"s
(ste un croet universal, larg utilizat in zona lateral, pe dini izolai mono sau
pluriradiculari, dar i pe arcade 'ntregi. Cu bloc!eaz erupia i determin 'ng!esuirea frontal.
<ic, discret, rigid, precis.
Idica!ii
". pe dini izolai 'n zona lateral
$. mono sau pluriradiculari pe arcade integre
%. pe dini 'n erupie
74
Reali2are
- srm elastic de =ipl 5,H mm ;H-"5 cm#
- adaptarea elementelor prefabricate
- clete cu flci late F flci 'nguste F crampon
Descriere
- zona retentiv 'n plac $-% cuduri < i D
- $ anse ovalare 'n contact cu feele aproximale ale dintelui unite 0 cu o ans rectilinie la
distan de /0 a dintelui, subecuatorial
- se continu cu dou bucle ocluzale care traverseaz planul de ocluzie prin niele
masticatorii
Cro?etul si"plu
,roet interdentar folosit la arcada inferioar pentru creterea condiiilor de ancorare
asigurate de baza plcii linguale. &u form liniar i ptrund 'ntr-o ni interdentar> pot determina
75
separare dentar lent. 0arianta sa cervicoalveolar are i traseu vestibular i este indicat pe dinii
izolai cu rol de a bloca migrarea lor mezial.
Eficie! de acoraC J redus
Idica!ii J dini izolai de spaii de edentaie tranzitorie.
Reali2are
- srm elastic de =ipl 5,H mm
- clete crampon
Descriere
- zona de retenie $-% cuduri 'n baza plcii
- bucla 'ncon:ur proximovestibular dintele
- ansa se aplic pe fata vestibulara dentar puin retentiv, subecuatorial i se poate
termina cu o mic bucl.
<enintoarele au rolul de a menine spaiul orizontal iMsau vertical dup extraciile
precoce de dini temporari meninnd nemodificat spaiul de edentaie tranzitorie.
,a pri componente ale plcilor ortodontice, menintoarele de spaiu pot fi:
M unice M simple prelungiri ale bazei
Y multiple Y modelate fizionomic cu dini anatomorfi
<enintoarele de spaiu pot funciona i de sine stttor i pot fi fixe sau mobile.
76