Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie

„Nicolae Testemițanu”

Catedra: Ortodonție

Tema: Ocluzia dentară. Definiție. Ocluzia

fiziologică, tipurile. Particularitățile ocluziei
dentare fiziologice la diferite vârste.

Realizat de: Crudu Sergiu

Grupa: S1705
Profesor: Onoi Irina

Chișinău, 2020
Formarea și dezvoltarea sistemului dentar
O Organul dentar parcurge 3 etape distincte:
O Creșterea proliferativă
1. Proliferarea
2. Histodiferențierea
3. Morfodiferențierea
O Calcificarea
O Erupția
 Proliferarea
O După formarea mugurelui dentar, celulele epiteliale ale
acestuia se multiplică și formează capsula epitelială;
O Aceasta se diferențiază în epiteliul adamantin extern și
intern, între care se află pulpa smalțului, aceste trei
elemente formează organul smalțului;
O Țesutul mezenchimal din porțiunea invaginată a
organului smalțului se diferențiază și formează
odontoblaștii iar capilarele se multiplică și formează
pulpa dentară.
O În jurul organului de smalț, țesutul conjunctiv
formează sacul dentar.
 Histodiferențierea
O Mugurele trece prin faza de clopot, în care se formează
ansamblurile celulare: epitelial și mezenchimal;
împreună ele formează germenele dentar;
O Din ansamblul epitelial se formează organul smalțului
din care se diferențiază epiteliul adamantin extern, cu
celule cubice, care va forma organul smalțului și epiteliul
adamantin intern, cu celule înalte, ameloblaști, care va
forma smalțul;
O Din ansamblul mezenchimal se diferențiază
odontoblaștii (care vor forma dentina) și sacul folicular
(din care se diferențiază cementoblaști, fibroblaști,
osteoblaști, care vor forma parodontul);
O Se formează rețelele vasculare intradentară și
peridentară
 Morfogeneza
O Faza de apoziție a matricelor organice: ameloblaștii
secretă matricea smalțului iar odontoblaștii pe cea a
dentine;
O Sunt lanțuri polipeptidice caracteristice matricei
organice, care se depozitează în cazul dentinei sub
formă de predentină în care sunt încorporate
prelungirile odontoblaștilor, iar în cazul smalțului sub
forma scheletului organic al prismelor de smalț, fiecare
ameloblast structurând o singură prismă.
O Astfel se determină forma și dimensiunea dinților,
amândouă fiind supuse atât determinismului genetic,
cât și existenței unui număr fix de centri de creștere.
 Calcificarea
O Are loc depunerea de componente anorganice în
structurile organice ale smalțului și ale dentinei.
Inițierea calcificării se face la nivelul dentinei, apoi are
loc la nivelul smalțului, depunerea făcându-se ritmic și
succesiv;
O Fenomenul se desfășoară de la vârful cuspizilor și al
marginii incizale spre colet; din profunzime spre
suprafață pentru smalț și de la suprafață spre
profunzime pentru dentină.
 Erupția dentară. Etape
O Preeruptivă
O Migrare intraalveolară
O Intraorală
O Funcțională
 Etapa preeruptivă
O Cuprinde stadiile de proliferare, histodiferențiere,
morfodiferențiere și calcificarea coroanelor dentare
care începe la 4 luni de viață intrauterină pentru
incisivii temporari și la 4 ani după naștere pentru
molarii 3. Dintele se dezvoltă în toate sensurile,
formându-și în jur osul alveolar.
O Apoziția calcară și calcificarea debutează încă din
săptămâna a 14-a cu incisivii centrali, continuând la
molarul I temporar în săptămâna a 15-a, la incisivul
lateral inferior și superior în săptămâna a 16-a, la canin
în săptămâna a 17-a și la molarul II temporar în
săptămâna a 18-a.
 Migrarea intraalveolară
O Apare odată cu începerea dezvoltării și calcificării
rădăcinii dentare. Coroana dentară migrează vertical,
mezial și transversal în raport cu dinții resorbind
țesutul osos suprajacent prin osteoclazie. Procesul
alveolar se dezvoltă vertical prin apoziție osoasă în
zona de formare a apexului dentar. Direcția de migrare
dentară este dirijată de gubernaculum dentis, care
este un cordon epitelial fibrozat, ce leagă fiecare
mugure dentar de mucoasa gingivală. Drumul pe care
îl va parcurge dintele în erupția sa intraosoasă poartă
denumirea de „iter dentis”
 Etapa intraorală
O Corespunde cu perforarea mucoasei gingivală și
migrarea dentară până la contactul cu dinții
antagoniști.
O Vertical migrează până la stabilirea contactului;
O Sagital migrarea are loc în funcție de grup: incisivii și
molarii migrează mezial, grupul canin-premolari
migrează distal, incisivii laterali inferiori pot migra în
dependență de spațiul existent.
 Etapa funcțională
O Deplasările dentare devin limitate odată cu realizarea
contactelor dintre suprafețele active ale dinților.
Pantele cuspizilor de sprijin sau de ghidaj determină
ultimele migrări dentare în vederea unui angrenaj
funcțional interdentar și care este influențat de forțele
exercitate pe dinți în timpul activității funcționale.
Dereglări ale procesului de erupție dentară
O Erupția precoce;
O Erupția tardivă;
O Incluzia dentară.
 Indicați termenii medii de erupție și de
formare a rădăcinii dinților temporari
O Decurge în trei etape de la 6 la 2 ani jumate:
O Etapa I: erupe grupul incisiv: la 6 luni incisivul central
inferior, la 10 luni incisivul central superior, la 11 luni
incisivul maxilar și la 13 luni incisivul lateral inferior.
O Etapa II: la 16 luni erupe molarul I inferior, apoi cel
superior, la 19 luni erupe caninul inferior, apoi cel
superior (interval de 2 săptămâni).
O Etapa III: la 27 de luni erupe molarul II inferior, apoi la
29-30 de luni cel superior;
Termenii medii de erupție și de formare a
rădăcinii dinților permanenți
Erupție precoce, erupție tardivă, incluzie
dentară
O Erupția precoce: primul dinte erupe înainte de 4 luni
iar erupți aîn totalitate este terminată la 2 ani;
O Erupția întârziată: primul dinte apare după un an, iar
erupția se termină după 3 ani;
 Erupție precoce, erupție tardivă, incluzie
dentară
O Incluzie dentară: constituie retenţia submucosă sau
intraosoasă a unui dinte complet dezvoltat, peste
perioada sa normală de erupție, acesta neavând
tendinţa sau posibilitatea de a erupe. Există
incluzie: totală (dintele este complet neerupt) şi parţială
(dintele a perforat mucoasa doar cu o parte din coroană
şi s-a oprit în această stare).
O După gradul de severitate poate fi:
- ușoară, distanța mai mică de 12 mm
- medie, distanța între 12 și 15 mm
- severă, distanța mai mare de 15 mm
Erupție precoce, erupție tardivă, incluzie
dentară
O Cei mai interesați dinți sunt: molarul 3 (mai frecvent cel
inferior), caninul superior, premolarii 2 inferiori,
incisivii centrali superiori.
O Tratamentul ortodontic al dinților incluși cuprinde 3
etape:
1. obținerea spațiului necesar evoluției dintelui inclus;
2. descoperirea chirurgicală și ancorarea dintelui;
3. tracționarea și alinierea dintelui pe arcadă.
 Dinți neonatali, dinți natali
O Dinții neonatali sunt acei care erup în perioada
intrauterină, iar cei natali – în primele 30 de zile de
viață.
O Cel mai frecvent așa erup incisivii inferiori temporari,
foarte rar molarii;
 Ocluzia dentară fiziologică. Definiție,
varietățile ei
O Contactele între cele două arcade care oferă
posibilitatea unei funcții armonioase a aparatului
dento-maxilar (masticație, vorbire, estetic).
O Varietăți:
1. Ortognată
2. Dreaptă
3. Progenie fiziologică (proeminare ușoară a inf)
4. Prognație fiziologică (proeminare ușoară a sup)
5. Biprognată
 Ocluzia dentară în dentiţia temporară.
Caracteristica clinico-morfologică
O Apare la un an după naștere, odată cu realizarea
contactului dintre incisivii inferiori și cei superiori; se
stabilizează la 1,6 ani, când apar primii molari
temporari și se produce prima înălțare a ocluziei.
O Cuspidul mandibular articulează chiar înaintea
cuspidului maxilar corespondent, cuspizii mezio-
palatinali ai molarilor maxilari stabilesc ocluzia în fosa
centrală a molarilor inferiori, incisivii au o poziție
verticală.
 Ocluzia dentară în dentiţia temporară.
Caracteristica clinico-morfologică
O Molarul II temporar mandibular este mai mare în sens
MD decât cel maxilar, dând naștere la planul post-
lacteal.
O În mod normal, acest plan este în linie dreaptă sau ușor
mezializat; raportul dat este preluat de molarii I
permanenți cu stabilirea unor rapoarte de ocluzie
neutrală.
O Planul în treaptă mezializată duce la ocluzie
permanentă mezializată, iar cel distalizat la ocluzie
distalizată.
Ocluzia dentară în dentiţia temporară.
Caracteristica clinico-morfologică
 Ocluzia dentară în dentiţia temporară.
Caracteristica clinico-morfologică
O Cuspidul caninului superior trebuie să contacteze exact
în interlinia dintre primul molar și canin;
O Arcada superioară o circumscrie pe cea inferioară;
O O supraacoperire frontală de ½ se consideră normală;
O Baume descrie arcade dentare cu și fără spații
interdentare (mai frecvent mezial de caninul superior
și distal de caninul inferior);
O Prezența diastemelor are un prognostic favorabil;
 Ocluzia dentară în dentiţia temporară.
Caracteristica clinico-morfologică
O O atriție mai accentuată (alimente tari) a suprafețelor
ocluzale favorizează cea de-a doua mezializare a
mandibulei, respectiv la nivelul incisivilor va fi ocluzia
cap-la-cap iar planul post-lacteal va fi mezializat.
O Supraacoperirea verticală descrește progresiv în
timpul dentiției primare, reflectând maturația
scheletală;
 Ocluzia dentară în dentiţia temporară.
Caracteristica clinico-morfologică
O La mandibulă lipsește spațiul retromolar; acesta se
formează în perioada 3-6 ani prin resorbție și apoziție
la nivelul ramului ascendent al mandibulei.
O La maxilă câmpul retromolar se formează prin apoziție
periostală pe fața posterioară a tuberozității.
 Ocluzia dentară în dentiţia temporară.
Caracteristica clinico-morfologică
O La 4-6 ani apofiza alveolară se dezvoltă sagital și
transversal, ceea ce rezultă cu spații mezial de caninul
superior, unde pătrunde coroana caninului inferior și
spațiu destal de caninul inferior, unde pătrunde
coroana caninului superior;
O Acest raport favorizează:
1. dezvoltarea sagitală a procesului alveolar din zona
frontală prin tracţiuni stimulative la nivelul suturii
incisivo-canine;
2. blocarea mişcărilor mandibulei, cu inhibarea creşterii
sagitale.
 Ocluzia dentară în dentiţia temporară.
Caracteristica clinico-morfologică
O La 5-6 ani arcada dentară trece de la forma de
semicerc la cea de semielipsă.
O Semnele dentiţiei primare:
♦dinţii frontali spaţiaţi;
♦spaţii între dinţii temporari;
♦overjet şi overbite mic;
♦ plan post-lacteal vertical; :
♦relaţii de clasa I molare şi cuspidiene;
♦poziţia aproape verticală a dinţilor anteriori;
♦forma de semicerc a arcului dentar.