Teste OPCR 2019 (06.01.2019)

„Approved” Discussed and approved at Chair meeting of
By Dean of Dental Faculty Dental propaedeutics „ Pavel Godoroja”
Associate professor, Dr. hab.
S. Ciobanu
Teste pentru examen la disciplina
Odontoterapie preclinică restaurativă și conservatoare
1. CS Un proces fizic sau chimic care distruge complet sau îndepărtează toate
microorganismele, inclusiv sporii:
a) Profilaxie
b) Asepsia
c) Antisepsie
d) Dezinfecție
e) Sterilizare E
2. CS Orice proces care permite îndepărtarea, distrugerea sau inhibarea microorganismelor:

a) Profilaxia
b) Asepsia
c) Antisepsie
d) Dezinfecție
e) Sterilizare D
3. CS Etapa de prelucrare a instrumentelor în scopul sterilizării:

a) dezinfectarea
b) presterilizarea
c) sterilizarea
d) asepsia
e) antisepsis B
4. CS Un proces care îndepărtează materialul organic și micșorează numărul de

microorganisme până la un nivel sigur:
a) Sterilizarea
b) Dezinfecția
c) Igienizarea
d) Obiecte necritice
e) Antisepsia B
5. CS Aburul sub presiune (autoclavarea), aer fierbinte (cuptor de căldură uscată):

a) Dezinfectarea la nivel intermediar
b) Metoda de sterilizare fizică
c) Elemente necritice
d) Metoda de sterilizare mecanică
e) Metoda de sterilizare chimică B
6. CS Transportă materialul către și din cavitatea bucală:

a) Bizotatoare de prag gingival
b) Portamalgam
c) Pensă dentară
d) Fuloar
e) Condensator cu bilă C
7. CS Sculptează și condensează restaurările ocluzale:

a) Pensa dentară
b) Condensator cu bilă
c) Cleoid / discoid
d) Condensator în formă de ghindă
e) Portamalgam B
8. CS Lustruiește suprafețele ocluzale ale unei restaurări:

a) Condensator cu bilă
b) Condensator în formă de ou / minge de fotbal
c) Bizotatoare de prag gingival
d) Fuloar
e) Spatulă D
9. CS Tip de deșeu medical:

a) gingival
b) nepericulos
c) de gravaj
d) negru
e) adeziv B
10. CS Tip de deșeu medical:

a) negru
b) tăietor
c) angular
d) conglomerat
e) adeziv B
11. CM Deșeuri periculoase:

a) Infecțioase
b) Chimice și farmaceutice
c) Înțepătoare-tăietoare
d) Ambalaje galbene
e) Ambalaje negre ABCD
12. CM Deșeuri tăietoare:

a) Ace
b) Lamele de bisturiu
c) Ambalare în cutie de plastic
d) Ambalare în sac din polietilenă
e) Ambalare în cutie de sticlă ABC
13. CM Autoclavarea:
a) Metoda de sterilizare cu aer fierbinte
b) Abur sub presiune
c) 1210C / 1,1 atmosfere
d) 1320C / 2,0 atmosfere
e) 1800C - 1 oră. BCD
14. CM Sterilizare cu aer fierbinte:

a) Adecvat pentru sterilizarea materialelor moi.
b) 1600C - 150 min.
c) 1800C - 1 oră.
d) Potrivit pentru sterilizarea materialelor din cauciuc.
e) Poate fi folosit pentru instrumente medicale reutilizabile. BCE
15. CS Instrument pentru examinarea cavității orale:

a) Chiureta Gracey
b) Bizotator de prag gingival
c) Freza
d) Lingura Black
e) Sonda dentară E
16. CS Instrument pentru examinarea cavității orale:

a) Săpăliga de smalț
b) Sonda dentară
c) Chiureta Gracey
d) Dalta
e) Dalta dublă angulată B
17. CS Instrument manual pentru prepararea cavității:

a) Spatula dentară
b) Pensa
c) Freza
d) Bizotator de prag gingival
e) Sonda parodontală D
18. CM Componentele instrumentelor dentare:

a) Mâner
b) Piesa de mână
c) Gâtul
d) Partea activă
e) Picior ACD
19. CM Clasificarea instrumentelor dentare:

a) Instrumente pentru inspectarea cavității bucale.
b) Organizatoare
c) Instrumente pentru îndepărtarea plăcii dentare.
d) Instrumente pentru prepararea țesuturilor dentare dure.
e) Instrumente pentru obturare. ACDE
20. CS Instrument folosit pentru îndepărtarea tartrului dentar:

a) Bizotator de prag gingival
b) Sonda parodontală
c) Godeu cu capac
d) Chiureta Gracey
e) Lingura Black D
21. CM Componentele digii (sistemului Rubber Dam):

a) Clama
b) Condensator rotund
c) Cleioid-discoid
d) Rama
e) Perforator ADE

a) Freză
b) Piesa de mână
c) Forceps
d) Folia de cauciuc
e) Șablonul CDE

a) Forceps
b) Bizotatoare de prag gingival
c) Clama
d) Ața dentară
e) Rama ACDE
24. CM Freza dentară are următoarele componente:

a) Picior pasiv
b) Mâner
c) Gât
d) Degetul scurt
e) Partea activă BDE
25. CS Frezele dentare au următoarea formă:

a) Dreptunghiulară
b) Eliptică
c) Cilindrică
d) Trapezoidală
e) Ovoidală C
26. CM Frezele dentare au următoarele forme:

a) Dreptunghiulare
b) Sferice
c) Coninvers
d) Flacără
e) Digitală BCD
27. CM Tipuri de freze dentare (materialul fabricării):

a) Oțel
b) Ceramică
c) Tungsten de carborund
d) Zirconiu
e) Diamantate ACE
28. CS Instrument utilizat în obturarea cavității:

a) Sonda dentară
b) Chiureta Gracey
c) Bizotator de prag gingival
d) Fuloar
e) Lingura Black D
29. CS Instrument utilizate în obturarea cavității:

a) Chiureta Gracey
b) Scaler
c) Fuloar
d) Toporișcă
e) Sonda în formă de seceră C
30. CS Instrument utilizat în lustruirea obturațiilor:

a) Spatula
b) Chiureta Gracey
c) Disc abraziv
d) Toporișca
e) Scaler C
31. CM Izolarea câmpului operator este asigurată prin:

a) Pietre dentare
b) Rulouri de vată
c) Diga
d) Aspirator chirurgical
e) Aspirator de salivă BCDE
32. CM Tipurile de oglinzi dentare:

a) Plastice
b) Metalice
c) Plate
d) Concave
e) Automate ABCD
33. CM Oglinda dentară este utilizată pentru:

a) Îndepărtarea țesuturilor moi
b) Protejarea țesuturilor moi
c) Înlăturarea tartrului dentar
d) Reflectarea sursei de lumină
e) Lustruirea obturațiilor dentare ABD
34. CM Sonda dentară este utilizată pentru:

a) Protecția țesuturilor moi
b) Testarea suprafeței dentare
c) Controlul preparării cavităților carioase
d) Măsurarea adâncimii pungii parodontale
e) Inspecția lucrărilor protetice BCE
35. CS Sonda parodontală este utilizată pentru:

a) Lustruira obturațiilor dentare
b) Evaluarea structurii dentare
c) Măsurarea adâncimii pungii parodontale
d) Înlăturarea tartrului dentar
e) Izolarea câmpului
operator C
36. CS Suprafața de bază a cabinetului stomatologic constituie:

a) 17 m2 suprafața totală
b) 17 m2 pentru fiecare unit stomatologic suplimentar
c) 14 m2 suprafața totală
d) 4 m2 pentru fiecare unit stomatologic suplimentar
e) 10 m2 suprafața totală C
37. CS Suprafața de bază a cabinetului stomatologic constituie:

a) Înălțimea tavanului nu este mai mică de 3 m
b) Înălțimea tavanului nu este mai mică de 3,5 m
c) 15 m2 suprafața totală
d) 10 m2 suprafața totală
e) 17 m2 suprafața totală A
38. CM Cerințele pentru microclimatul din cabinetul stomatologic:

a) Volumul aerului pentru o persoană 12m3
b) Volumul aerului pentru o persoană 22m3
c) Temperatura aerului 17-180C
d) Temperatura aerului 21-220C
e) Umiditatea aerului 45-52% ADE
39. CM Cerințele igienico-sanitare generale în cabinetul stomatologic:

a) Zgomot ce depășește 1000 Hz
b) Umiditate 89%
c) Aprovizionare cu apă potabilă
d) Evacuarea deșeurilor
e) Conectarea la rețeaua de canalizare a localității CDE
40. CS Cerințele igienico-sanitare generale în cabinetul stomatologic:

a) Suprafața totală 17m2
b) Iluminare naturală și artificială
c) Volumul aerului pentru o persoană 22m3
d Volumul aerului pentru o persoană 32m3
e) Umiditate 89% B
41. CS Suprafețele de lucru, podeaua, pereții cabinetului stomatologic sunt necesari să

fie:
a) Cu fisuri
b) În culori întunecate
c) Autoclavabili
d) Rezistenți la acțiunea dezinfectantelor
e) Lucioase D
42. CM Componentele unitului stomatologic:

a) Sala de așteptare
b) Titiera
c) Spatula
d) Scaler
e) Aspirator de salivă BDE
43. CM Componentele unitului stomatologic:

a) Scuipătoare din ceramică
b) Dispozitivul multimedia de control al unitului
c) Aspirator de salivă
d) Negatoscop LED
e) Scaun pe rotile ABCD
44. CM Ergonomia în stomatologie s-a dezvoltat sub premisa a trei factori:

a) Economic
b) Uman
c) Științific
d) Business
e) Tehnic BCE
45. CM Instrumente necesare pentru prepararea țesuturilor dentare dure:

a) Sonda dentară
b) Freza dentară
c) Daltă
d) Toporișcă de smalț
e) Oglinda dentară BCD
46. CS Lingurile Black – indicații pentru utilizare:

a) Măsurarea adâncimii pungii parodontale
b) Protecția țesuturilor moi
c) Înlăturarea detritusului alimentar din cavitatea carioasă
d) Finisarea și lustruirea obturațiilor
e) Transportarea și aplicarea obturațiilor de amalgam în cavitatea carioasă. C
47. CS Utilizarea condensatorului:

a) Înlăturarea detritusului alimentar din cavitatea carioasă
b) Transportarea și aplicarea obturațiilor de amalgam în cavitatea carioasă
c) Măsurarea adâncimii pungii parodontale
d) Comprimarea amalgamului în toate ariile preparării cavității carioase
e) Înlăturarea detritusului alimentar din cavitatea carioasă. D
48. CM Izolarea câmpului operator este realizată împotriva:

a) Sângerării gingivale
b) Pacientului vorbăreț
c) Salivei
d) Limbei
e) Diverselor substanțe utilizate în decursul tratamentului stomatologic ACDE
49. CM Frezele de finisare:

a) Taie intens din structurile și materialele dentare
b) Taie puțin din structurile și materialele dentare
c) Sunt confecționate din ceramică pentru finisarea obturațiilor din amalgam
d) Sunt confecționate din oțel pentru finisarea obturațiilor din amalgam
e) Datorită durității scăzute nu sunt active pe smalț BDE
50. CM Frezele de finisare:

a) Taie intens din structurile și materialele dentare
b) Taie puțin din structurile și materialele dentare
c) Sunt confecționate din carbura de tungsten pentru materialele compozite
d) Obțin o suprafață abrazivă
e) Obțin o suprafață netedă BCE
51. CS Gumele de cauciuc pentru lustruire sunt utilizate pentru:

a) Prepararea cavității carioase
b) Lustruirea obturațiilor
c) Fixarea la piesa de mână de turație înaltă
d) Comprimarea materialului de obturație către pereții cavității
e) Înlăturarea tartrului B
52. CM Tipurile pieselor de mână:

a) Turație joasă
b) Lungă
c) Scurtă
d) Turație înaltă
e) Individuală AD
53. CM Piesele de mână:

a) Piesa de mână de turație înaltă 80. 000 rpm
b) Piesa de mână de turație înaltă 800. 000 rpm
c) Piesa de mână de turație înaltă 400. 000 rpm
d) Piesa de mână de turație joasă 80. 000 rpm
e) Piesa de mână de turație joasă 40.000 rpm CD
54. CS Indicațiile piesei de mână:

a) Izolarea câmpului operator
b) Examinarea câmpului operator
c) Înlăturarea cariei dentare
d) Albirea dintelui
e) Modelarea dintelui pentru orice ulterioară procedură stomatologică C
55. CM Indicațiile piesei de mână:
a) Detartraj
b) Prelucrarea mecanică și modelarea canalelor radiculare
c) Înlăturarea unei obturații vechi sau temporare sau a unei coroane
d) Înlăturarea cariei dentare
e) Curățarea dintelui BCDE
56. CM Indicațiile frezelor sferice:

a) Detartraj
b) Înlăturarea dentinei alterate
c) Finisarea și lustruirea obturațiilor
d) Înlăturarea obturațiilor
e) Asigurarea retenției (de dimensiuni mici) BCDE
57. CM Indicațiile frezelor cilindrice (fisurale):

a) Crearea și extinderea accesului
b) Extinderea retenției pre-tensionale
c) Finisarea și bizotarea pereților cavității
d) Detartraj
e) Lustruirea cu pastă abrazivă ABC
58. CM. Indicațiile frezelor con-invers:

a) Lustruire
b) Crearea accesului (extrem de agresive)
c) Extensie preventivă
d) Demolarea marmorațiilor din șanțuri
e) Retenție (cavități clasa I;V) BCDE
59. CM Freza dentară este:

a) Instrument manual
b) Instrument rotativ
c) Adaptată la piesa de mână de turație înaltă
d) Adaptată la piesa de mână de turație joasă
e) Utilizată în stomatologia restaurativă pentru tăierea țesuturilor dentare dure BCDE
60. CS Instrumentele rotative:

a) Toporiște
b) Săpăligi
c) Freze
d) Chiurete Gracey
e) Bizotatoare de prag gingival C
61. CM Instrumente utilizate în prepararea cavităților:

a) Manuale
b) De picior
c) Rotative
d) Nu utilizăm instrumente în prepararea cavităților
e) Chimice AC
62. CM Pensa dentară este utilizată pentru:
a) Obturarea cavității
b) Manevrarea instrumentelor mici și materialelor sterile
c) Prepararea cavității
d) Aplicarea și înlăturarea din cavitate a meșelor cu substanțe medicamentoase
e) Aplicarea și înlăturarea a rulourilor de vată din cavitatea orală BDE
63. CM Clasificarea instrumentelor stomatologice. Pentru:

a) Inspectarea cavității orale
b) Înregistrarea medicală
c) Înlăturarea plăcii dentare
d) Prepararea țesuturilor dentare dure
e) Obturarea cavităților ACDE
64. CM Pre-sterilizarea este efectuată:

a) De doctor, după finisarea lucrului
b) De personalul mediu specializat
c) De pacient
d) Manual
e) Mecanic BDE
65. CM Echipamentul de protecție necesar în decursul procedurii de pre-sterilizare:

a) Ochelari
b) Halat
c) Cizme de cauciuc
d) Mănuși
e) Șorț de cauciuc ABDE
66. CM Obligațiunile asistentei medicale:

a) Pregătirea instrumentelor
b) Aplicarea obturației în cavitatea preparată
c) Decontaminarea instrumentelor
d) Examinarea pacientului
e) Dezinfecția instrumentelor ACE
67. CM Deșeurile chimice și farmaceutice.

a) Sticla de laborator care a fost în contact cu material infecțios
b) Serum
c) Substanțe medicamentoase expirate
d) Pipete
e) Lame detașabile de bisturiu BC
68. CM Caria dentară:

a) Reprezintă un proces patologic localizat;
b) Se desfășoară în țesuturile dure dentare;
c) Se desfășoară în țesuturile moi dentare;
d) Apare după erupția dinților;
e) Apare până la erupția dinților;
ABD
69. CM Caria dentară este:
a) Influențată multifactorial;
b) Caracterizată prin demineralizarea superficială, în focar a unei părți anorganice de smalț;
c) Caracterizată prin demineralizarea superficială, în focar a unei părți organice de pulpă;
d) Cu formarea defectului cavitar în smalț și dentină;
e) Cu formarea excesului în smalț și dentină;
ABD
70. CS Procesul carios debutează prin:

a) Demineralizarea smalțului;
b) Hipermineralizarea dentinei;
c) Mumificarea pulpei;
d) Hiperplazia smalțului;
e) Micșorarea volumului gingiei marginale;
A
71. CM Pentru apariția și dezvoltarea cariei este necesară o combinație din:

a) Prezența unei diete cariogene;
b) Prezența unei microflore cariogene;
c) Reducerea cariorezistenței unui dinte;
d) Mărirea cariorezistenței unui dinte;
e) Absența unei microflore cariogene;
ABC
72. CM Pentru evaluarea gradului de afectare a dinților prin carie, OMS recomandă următorii
indici:
a) Indicele de ritm;
b) Indicele de frecvență;
c) Indicele de dinamică;
d) Indicele de intensitate;
e) Indicele de sporire a intensității (rata cariei);
BDE
73. CS După Black, cavitățile carioase de clasa I sunt cele localizate:

a) În șanțurile și fosetele ocluzale ale molarilor și premolarilor;
b) Pe suprafețele aproximale ale molarilor și premolarilor;
c) Pe suprafețele aproximale ale dinților frontali, cu păstrarea unghiului incizal;
d) Pe suprafețele aproximale ale dinților frontali, fără pastrarea unghiului incizal;
e) În treimea cervicală a tuturor dinților pe suprafețele vestibulare și orale;
A
74. CS După Black, cavitățile carioase de clasa II sunt cele localizate:

B
75. CS După Black, cavitățile carioase de clasa III sunt cele localizate:
C
76. CS După Black, cavitățile carioase de clasa IV sunt cele localizate:

D
77. CS După Black, cavitățile carioase de clasa I sunt cele localizate:

E
78. CM Regulile generale pentru formarea cavității clasice se reduc la:

a) Vizibilitate bună a cavității;
b) Vizibilitate mediocră a cavității;
c) Pereții trebuie să fie verticalizați;
d) Pereții trebuie să fie oblici;
e) Fundul cavității este drept și plan;
ACE
79. CM Etapele fundamentale în prepararea cavităților sunt:

a) Deschiderea cavității carioase;
b) Extensia preventivă a cavității carioase;
c) Necrectomia;
d) Bizotarea;
e) Suturarea;
ABCD
80. CM Instrumentele rotative folosite la excizia țesuturilor dure dentare trebuie să fie:
a) Sterile;
b) Eficiente;
c) Fixate bine;
d) Ca formă și mărime să corespundă etapei efectuate;
e) Indiferent de formă și mărime;
ABCD
81. CM Principiul lui Black de preparare a cavității carioase este:

a) Bazat pe extensia profilactică a limitelor cavității carioase până la țesutul dentar sănătos
din ”zone imune”,
b) Bazat pe prepararea până la zone autocurățabile sau accesibile curățirii;
c) Obligatoriu pentru dinții laterali;
d) Obligatoriu pentru dinții frontali;
e) Obligatoriu pentru dinții frontali și laterali;
ABC
82. CM În funcție de țesutul afectat, distingem carie:

a) Adamantină;
b) Dentinală;
c) Cementală;
d) Parodontală;
e) Pulpară;
ABC
83. CM În funcție de topografie, caria dentară poate fi:

a) În stadiul de maculă;
b) Carie superficială;
c) Carie medie;
d) Carie profundă;
e) Carie parodontală;
ABCD
84. CM În stadiul de maculă, pot fi observate următoarele manifestări:

a) Macula este mată, alburie sau brună;
b) Suprafața maculei este netedă;
c) Suprafața maculei este rugoasă;
d) Integritatea smalțului nu este afectată;
e) Integritatea smalțului este afectată;
ABD
85. CS În caria superficială, se observă:

a) O cavitate mică în limitele smalțului;
b) O cavitate mică în limitele cementului;
c) Prezența durerii la percuție;
d) Absența durerii la sondare;
e) O cavitate profundă în limitele dentinei;
A
86. CM În caria medie, se observă:

a) Cavitate carioasă umplută cu dentină ramolită și pigmentată;
b) Sondarea fundului cavității este doloră;
c) Sondarea fundului cavității este indoloră;
d) Percuția este doloră;
e) Percuția este indoloră;
ABE
87. CM În caria profundă, se observă:

a) Cavitate carioasă profundă umplută cu dentină ramolită și pigmentată;
b) Cavitate carioasă superficială umplută cu dentină ramolită și pigmentată;
c) Prezența comunicării cu camera pulpară;
d) Absența comunicării cu camera pulpară;
e) Sondarea este doloră;
ADE
88. CS Caria se dezvoltă:

a) Pe traiectul prismelor smalțiere în profunzime până la joncțiunea smalț-dentină;
b) De-a lungul glandelor salivare;
c) Pe traiectul vaselor sanguine;
d) Pe traiectul terminațiunilor nervoase;
e) Pe traiectul vaselor limfatice;
A
89. CS Dacă procesul carios se limitează doar la țesuturile dure dentare, atunci caria este:
a) Complicată;
b) Simplă;
c) Multiplă;
d) Combinată;
e) Mixtă;
B
90. CS Recidiva de carie este o leziune carioasă, care:

a) Apare în urma înlăturării incomplete a țesuturilor patologic schimbate;
b) Apare în urma înlăturării complete a țesuturilor patologic schimbate;
c) Se dezvoltă pe suprafața radiculară;
d) Se dezvoltă în obturațiile coronare;
e) Se manifestă drept o schimbare de culoare a dintelui lângă obturație;
A
91. CS Principii generale pentru cavități carioase formate după Black:

a) Marginile cavității formate trebuie să fie rugoase;
b) Marginile cavității formate trebuie să fie netede;
c) Îndepărtarea incompletă a dentinei carioase;
d) Îndepărtarea parțială a dentinei carioase;
e) Pereții cavității preparate trebuie să fie oblici;
B
92. CM Principii generale pentru cavități carioase formate după Black:

a) Pereții cavității preparate trebuie să fie verticalizați și plani;
b) Pereții cavității preparate trebuie să fie oblici;
c) Pereții și fundul cavității preparate trebuie să formeze un unghi drept;
d) Pereții și fundul cavității preparate trebuie să formeze un unghi oblic;
e) Crearea unei cavități în formă de casetă;
ADE
93. CM Regulile de prepare a cavității carioase:

a) Comoditate;
b) Iluminare satisfăcătoare a câmpului de lucru;
c) Instrumente rotative folosite trebuie să fie sterile;
d) Mișcările frezei trebuie să fie intermitente;
e) Mișcările frezei trebuie să fie continue, fără pauze;
ABCD
94. CM Cavitățile carioase pot fi:
a) Simple;
b) Compuse;
c) Complexe;
d) Unice;
e) Pulpare;
ABC
95. CM Într-o cavitate formată, deosebim următoarele elemente constituente:

a) Margini;
b) Pereți;
c) Fund;
d) Unghiuri;
e) Canal;
ABCD
96. CM Surse de excitare în prepararea cavităților carioase pot fi:

a) Căldura;
b) Aerul;
c) Vibrațiile;
d) Presiunea.
e) Lumina;
ACD
97. CM Intensitatea reacţiilor şi modificărilor pulpare depind de agenţii cauzali şi de

terenul asupra căruia aceştia acţionează, astfel că gradul de afectare pulpară depinde de:
a) Natura şi intensitatea agentului iritant;
b) Durata acţiunii agentului iritant;
c) Numărul de acţiuni ale agentului implicat asupra dintelui;
d) Numărul de agenţi iritanţi implicaţi simultan sau succesiv;
e) Grupa sanguină a pacientului;
ABCD
98. CM Factorii care pot declanşa efecte traumatice pulpare în timpul procedurilor
stomatologice sunt:
a) Viteza de rotaţie a instrumentelor;
b) Temperatura degajată de instrumentele rotative;
c) Vibraţiile produse de instrumentele rotative;
d) Adâncimea preparaţiei;
e) Poziția pacientului în timpul manoperelor practice;
ABCD
99. CM Viteza de rotaţie a instrumentelor provoacă iritaţii pulpare prin faptul că:
a) Degajă căldură,
b) Produce vibraţii;
c) Produce presiune;
d) Produce mobilitate dentară;
e) Contribuie la creșterea temperaturii;
ABCE
100. CM Prepararea dentară la viteze foarte mari generează reziduuri, care pot fi:
a) Agenți patogeni din sânge;
b) Resturi dentare;
c) Tartru;
d) Pulbere;
e) Materiale endodontice;
ABCD
101. CM Poziția pacientului și a doctorului în timpul preparării cavităților carioase:

a) Operatorul trebuie să se afle într-o poziție confortabilă, cu înălțimea scaunului poziționată
suficient de scăzută, astfel încât ambele picioare să fie plane la podea;
b) Operatorul trebuie să se afle într-o poziție confortabilă, cu înălțimea scaunului poziționată
suficient de înaltă, astfel încât să nu ajungă cu ambele picioare la podea;
c) Operatorul trebuie așezat în scaun astfel încât scaunul să susțină coapsele paralele cu
podeaua;
d) Șoldurile trebuie să stea la un unghi de 90 ° cu coapsele paralele cu podeaua;
e) Spatele operatorului ar trebui să fie drept;
ACDE
102. CM Poziția pacientului și a doctorului în timpul preparării cavităților carioase:

a) Spatele operatorului ar trebui să fie drept;
b) Spatele operatorului ar trebui să fie încovoiat;
c) Atât capul și gâtul operatorului trebuie să fie vertical și să urmeze conturul spatelui;
d) Ochii sunt orientați în jos pentru a preveni distrugerea posturii;
e) Coatele trebuie să fie la nivelul gurii pacientului;
ACDE
103. CM Poziția pacientului și a doctorului în timpul preparării cavităților carioase

a) Antebrațele în timpul lucrului trebuie să fie paralele cu podeaua;
b) Antebrațele în timpul lucrului trebuie să fie perpendiculare cu podeaua;
c) Ochii sunt orientați în sus pentru a preveni distrugerea posturii;
d) Ochii sunt orientați în jos pentru a preveni distrugerea posturii;
e) Capul operatorului trebuie să fie vertical și să urmeze conturul spatelui;
ADE
104. CM Principii generale de preparare a cavităților carioase:

a) Deschiderea procesului carios/uşurarea accesului;
b) Exereza dentinei alterate;
c) Extensia preventivă;
d) Forma de retenţie;
e) Suturarea;
ABCD
105. CM OMS a propus următoarea clasificare a cariei dentare după profunzime:

a) D1: leziune în smalţ detectabilă clinic cu suprafeţe intacte (necavitare);
b) D2: leziune în smalţ detectabilă clinic cu suprafaţa cavitară;
c) D3: leziune în dentină detectabilă clinic (cu sau fără cavitaţie);
d) D4: leziune cu afectare pulpară;
e) D5: leziune cu afectare osoasă;
ABCD
106. CM Cavități carioase clasa I după Black pot fi:

a) Cu debut la nivelul defectelor structurale ale dinților cum sunt fosetele și fisurile;
b) Pe suprafețele ocluzale ale molarilor și premolarilor;
c) Pe cele două treimi ocluzale ale suprafețelor vestibulare și orale ale molarilor;
d) Pe suprafețele palatinale ale dinților frontali;
e) La nivelul suprafețelor aproximale ale premolarilor și molarilor;
ABCD
107. CM Cavități carioase clasa VI după Black pot fi:

a) Leziuni care inițial nu au fost incluse în clasificarea lui Black.
b) Leziuni ce evoluiază în treimea cervicală pe fețele vestibulare și orale ale tuturor dinților;
c) Se intâlnesc la nivelul marginilor incizale și vârfurilor cuspidiene sau orice suprafață
expusă la maxim curățirii și autocurățirii;
d) Leziuni care evoluiază la nivelul suprafețelor aproximale ale dinților anteriori fără a
afectarea unghiului incizal;
e) De obicei debutează la nivelul unui defect de formare sau de origine traumatică;
ACE
108. CM Caria dentară:

a) Reprezintă un proces patologic localizat,
b) Se desfășoară în țesuturile dure dentare;
c) Apare după erupția dinților;
d) Apare până la erupția dinților;
e) Este influențat multifactorial;
ABCE
109. CM Valoarea 1 în clasificarea cariei dentare după evoluția clinică denotă carii active
cu suprafaţa smalţului intactă, pentru care:
a) Suprafaţa smalţului este alb-gălbuie, opacă, fără strălucire;
b) La palparea blândă cu sonda suprafaţa este aspră şi rugoasă;
c) Pe suprafeţele netede leziunea carioasă este localizată tipic aproape de marginea liberă a
gingiei;
d) În şanţuri şi fosete, morfologia este modificată;
e) Leziunea se întinde numai de-a lungul pereţilor verticali ai şanţurilor;
ABCE
110. CM Valoarea 4 în clasificarea cariei dentare după evoluția clinică denotă carii inactive
cu suprafaţa smalţului intactă, pentru care:
a) La inspecţie, smalţul este lucios, strălucitor, dar cu o culoare ce variază între alb-cretos,
maron sau negru;
b) La palparea foarte uşoară cu sonda, pe suprafaţa leziunii smalţul este dur şi neted;
c) Pe suprafeţele netede, leziunea carioasă este localizată tipic la oarecare distanţă de
marginea liberă a gingiei;
d) În şanţuri şi fosete, morfologia fisurală este vizibil modificată;
e) Leziunea se extinde numai pe pereţii laterali ai şanţului.
ABCE
111. CM Clasificarea cariei dentare după evoluția clinică

a) 1 – carii active cu suprafaţa smalţului intactă;
b) 2 – carii active cu apariţia unei discontinuităţi în smalţ;
c) 2 – carii inactive cu apariţia unei discontinuităţi în smalţ;
d) 3 – carii active cu leziune cavitară;
e) 4 – carii inactive cu suprafaţa smalţului intactă;
ABDE
112. Cm Valoarea 6 în clasificarea cariei dentare după evoluția clinică denotă carii inactive
cu leziune cavitară, pentru care:
a) La inspecţie se observă pierderea de ţesut dentar dur în smalţ;
b) La inspecţie se observă pierderea de ţesut dentar dur în dentină;
c) La inspecţie se observă pierderea de ţesut dentar dur în pulpă;
d) Suprafaţa cavităţii poate fi lucioasă, iar la palpare dentină este dură;
e) Nu există interesare pulpară;
ABDE
113. CM Formarea cavității carioase este realizată:

a) Cu freze fisurale;
b) Cu freze con invers;
c) Cu răcire aer-apă;
d) Fără răcire aer-apă;
e) Cu instrumentarul corespunzător;
ABCE
114. CM Diagnosticul de carie dentară poate fi confirmat prin următoarele metode:

a) Iluminarea cu oglinda dinspre ocluzal (transiluminare)
b) Sondarea;
c) Metoda firului de mătase;
d) Examenul radiologic;
e) Aleatoriu;
ABCD
115. CM Cea mai frecventă localizare a cariei dentare este cea a zonelor de retenție sporită
a rămășițelor alimentare:
a) Fisuri;
b) Suprafețe vestibulare;
c) Fosete oarbe;
d) Suprafețe orale;
e) Spații interproximale;
ACE
116. CM La etapa de necrotomie, se prevede:

a) Îndepărtarea dentinei alterate;
b) Îndepărtarea dentinei sănătoase;
c) Îndepărtarea dentinei se efectuează cu excavatoare;
d) Limitele cavității sunt create în zona dentinei transparente și intacte;
e) Limitele cavității sunt create în zona dentinei ramolite și pigmentate;
ACD
117. CM Deschiderea cavității carioase:

a) Este prima etapă de preparare a cavității carioase;
b) Constă în îndepărtarea marginilor subminate de smalț;
c) Este ultima etapă de preparare a cavității carioase;
d) Mărimea frezei nu trebuie să depășească mărimea orificiului de intrare;
e) Mărimea frezei trebuie să fie mai mare decât mărimea orificiului de intrare;
ABD
118. CM Extensia cavității carioase:

a) Sunt îndreptate marginile smalțului;
b) Sunt preparate fisurile afectate;
c) Sunt rotunjite unghiurile ascuțite;
d) De pe pereți este îndepărtată dentina ramolită și pigmentată;
e) Se păstrează dentina pigmentată;
ABCD
119. CM Dacă cavitatea carioasă este localizată în zona cervicală, pe suprafața proximală,
deosebim următorii pereți:
a) Gingival;
b) Oral;
c) Radicular;
d) Masticator;
e) Vestibular;
ABDE
120. CM Prepararea cavității carioase reprezintă o intervenție instrumentală, operativă,

care:
a) Este orientată asupra țesuturilor dure dentare;
b) Este efectuată în câteva etape;
c) Are scopul de a asigura excizia totală a smalțului și dentinei patologic modificate;
d) Este efectuată într-o singură etapă;
e) Prevede crearea condițiilor optime pentru fixarea materialului de obturație;
ABCE
121. CM Într-o cavitate formată simplă, compusă sau complexă, deosebim următoarele
elemente constituente:
a) Margini;
b) Pereți;
c) Planșeu;
d) Unghiuri;
e) Plafon;
ABCD
122. CM Mijloacele fizice folosite pentru a asigura prepararea indoloră a țesuturilor dentare
dure:
a) Folosirea instrumentelor ascuțite și tăioase:
b) Pentru smalț: turații de 4000-5000/ min;
c) Pentru smalț: turații de 600-2000/ min;
d) Se lucrează cu întreruperi dese;
e) Se lucrează fără pauze;
ABDE
123. CM Mijloacele chimice folosite pentru a asigura prepararea indoloră a țesuturilor

dentare dure:
a) Substanțe chimice cu acțiune locală;
b) Anestezia cu injecție;
c) Electroosmoza se bazează pe o difuzie mai profundă a amestecului în canaliculele
dentinare cu ajutorul curenților alternativi;
d) Anestezie generală;
e) Folosirea instrumentelor tocite;
ABCD
124. CM Pozițiile pacientului în timpul manoperelor practice:

a) Trendelenburg
b) Culcat pe spate
c) Semi-șezut
d) În poziție verticală
e) În picioare;
ABCD
125. CS Cavitățile carioase de clasa a 2-a după Black se regăsesc la nivelul:

a. Fețelor ocluzale ale molarilor și premolarilor
b. Fețelor vestibulare ale dinților laterali, la nivelul coletului
c. Vîrfurilor cuspizilor și a marginii incizale
d. Fețelor aproximale ale premolarilor și molarilor
e. Fețelor aproximale ale incisivilor, cu lezarea unghiului incizal.
D
126. CS Variantele de carii de clasa a 2-a după Black includ cavități pe:
a. ambele fețe proximale ale aceluiași dinte din grupul lateral
b. ambele fete proximale ale aceluiași dinte din grupul frontal
c. fața ocluzală a dinților laterali
d. gropițe și fosete
e. marginea incizală a dinților frontali.
A
a. coletul a doi dinți laterali
b. fețele proximale a doi dinți vecini ”în oglindă”
c. gropițe și fosete
d. fața ocluzală a dinților laterali
e. marginea incizală a dinților frontali.
B
a. coletul a doi dinți laterali
b. marginea incizală a dinților frontali, cu afectarea unghiului incizal
c. o suprafață proximală și o suprafață ocluzală a unui dinte lateral
d. ambele fețe proximale ale aceluiași dinte din grupul frontal
e. fața ocluzală a dinților laterali
C
129. CS Componentele unei cavități de clasa a 2-a includ:

a. o singură cavitate
b. 3 cavități, unite printr-un 2 istmuri
c. 2 componente- o cavitate verticală și una orizontală
d. 2 cavități oblice
e. 2 cavități vertical
C
130. CS Adîncimea minimă a cavității verticale în caria de clasa a 2-a este de:
a. 1,5 mm
b. 2 mm
c. 3 mm
d. 5 mm
e. 1 mm
B
131. CS Conturul cavității orizontale în caria de clasa a 2-a depinde de:

a. desenul ocluzal
b. volumul coroanei
c. raportul coroană-rădăcină
d. topografia camerei pulpare
e. profunzimea procesului carios.
A
132. CS Deschiderea cavității carioase de clasa a 2-a după Black se face cu:
a. sonda
b. freze con invers
c. freze conice
d. freze fisurale
e. freze sferice
E
133. CS Obținerea unui perete parapulpar plan se poate face prin:

a. aplicarea unei obturații de bază
b. deschiderea camerei pulpare
c. sculptarea în smalț
d. utilizarea instrumentelor manuale
e. utilizarea frezelor extradure
A
134. CS Raportul dintre cavitățile orizontale și verticale trebuie să fie:

a. suprafața cavității verticale reprezintă maximum ½ din cea orizontală
b. suprafața cavității orizontale reprezintă maximum ½ din cea verticală
c. suprafața cavității verticale reprezintă maximum 1/3 din cea orizontală
d. suprafața cavității orizontale reprezintă maximum 1/3 din cea vertical
e. cavitățile au o suprafață egală
B
135. CS Clearance-ul reprezintă:
a. o distanță de cel puțin 2 mm față de punctul de contact, în sens vestibular, oral și gingival
b. exereza dentinei ramolite
c. utilizarea soluțiilor antiseptice
d. o distanță de cel puțin 0,5 mm față de punctul de contact, în sens vestibular, oral și gingival
e. aplicarea liner-ului
D
136. CS Subminarea crestei marginale se manifestă clinic prin:

a. apariția la acest nivel a unei pete cretoase sau a unei colorații gri-albăstrui
b. prezența unui spațiu de 5 mm in zona punctului de contact
c. prezența sensibilității la sondare
d. apariția unui defect pe marginea incizală
e. prezența defectelor pe suprafețele aproximale
A
137. CS Tehnica prin tunelare permite:

a. un control ușor al exerezei
b. o vizualizare bună a dentine ramolite
c. crearea accesului de pe fața ocluzală spre un defect de pe suprafața proximală
d. efecturarea ușoară a unui control riguros al preparării
e. necesită un control meticulous al preparării și al înclinării frezei.
C
138. CS Retenția în cavitățile de clasa a 2-a este asigurată de:

a. crearea unor pereți divergenți spre cavitatea orală
b. divergența pereților laterali spre peretele parapulpar
c. perete parapulpar concav
d. perete parapulpar convex
e. bizotare
B
139. CS Adîncimea cavității orizontale în cariile de clasa a 2-a după Black este de:
a. 2 mm, cu mici abateri
b. 5 mm
c. 4 mm
d. 3 mm
e. 1 mm.
A
140. CM Variantele de cavități de clasa a 2-a sunt următoarele:

a. carie care a subminat și/sau a intrerupt creasta marginală de smalț
b. carie care a subminat și/sau a intrerupt unghiul incizal
c. carie la nivelul punctului de contact, care a subminat, dar nu a întrerupt creasta marginală
de smalț
d. carie sub punctul de contact, dar care nu interesează creasta marginală
e. carie la nivelul coletului și a cingulum-ului.
ACD
141. CM Variantele de cavități de clasa a 2-a sunt următoarele:

a. carie proximală și/sau obturație, incrustație ocluzală
b. carii pe o față proximală și la colet
c. carie pe o față aproximală și pe una ocluzală
d. carii pe ambele fețe proximale ale aceluiași dinte
e. caria de colet
ABCD
142. CM Tehnica de preparare a cavităților de clasa a 2-a variază, în dependență de:

a. posibilitatea de acces la suprafața afectată
b. gradul de afectare a crestei marginale
c. evoluția procesului carios
d. profunzimea procesului carios
e. mărimea procesului carios
ABE
143. CM Cavitatea orizontală în caria de clasa a 2-a se formează în urma:

a. dezvoltarea unui proces carios pe fața proximală, simultan și independent.
b. creării accesului de pe suprafața ocluzală
c. recidivării unui proces carios
d. prăbușirii prismelor de smalț
e. exerezei primare
AB
144. CM Cerințele către cavitatea verticală în caria de clasa a 2-a:

a. pereții verticali trebuie să fie divergenți spre ocluzal
b. pereții verticali trebuie să fie convergenți spre ocluzal
c. deschiderea spre dintele vecin trebuie să fie în formă de evantai
d. deschiderea spre dintele vecin trebuie să fie în formă de curbă
e. pereții vestibulari și orali trebuie să fie înclinați în plan axial
BCE
145. CM Cerințele către cavitatea orizontală în caria de clasa a 2-a:

a. conturul cavității depinde de profunzimea procesului carios
b. lățimea istmului trebuie să fie 1/3 din lățimea cavității
c. istmul se bizotează
d. conturul cavității depinde de desenul ocluzal
e. suprafața cavității orizontale reprezintă maxim ½ din cea vertical
BCDE
146. CM Cerințele către cavitatea orizontală în caria de clasa a 2-a:

a. adîncimea 2 mm
b. adîncimea 5 mm
c. se prepară cu freze diamantate sau extradure
d. pereții ei sînt convergenți spre ocluzal
e. nu se unește cu cavitatea vertical
ACD
147. CM Extensia preventive permite:

a. crearea formei definitive a cavității
b. asigurarea unei închideri ermetice
c. îndepărtarea smalțului și a dentine demineralizate
d. îndepărtarea prismelor de smalț subminate
e. accesul și instrumentarea cavității carioase
CDE
148. CS Necrectomia presupune:

a. îndepartarea dentine afectate
b. îndepărtarea dentine infectate
c. deschiderea cavității
d. lărgirea cavității
e. bizotarea
B
149. CM Deschiderea cavității de clasa a 2-a se face cu:

a. freze sferice extradure
b. freze cilindrice extradure
c. freze care vor pătrunde vertical in cavitate
d. fără racire
e. cu mișcări de propulsare
ABC
150. CS Direcția de lucru cu frezele în prepararea cavităților de clasa a 2-a:

a. se pătrunde orizontal în cavitate
b. freza se introduce perpendicular cu pereții cavității
c . freza se introduce paralel cu axul vertical al dintelui
d. se pătrunde oblic în cavitate
e. se realizează mișcări rotative
C
151. CM Atunci cînd cavitatea carioasă e situată sub punctul de contact, retenția e asigurată
de:
a. divergența pereților spre ocluzal
b. divergența pereților spre peretele parapulpar
c. convergența spre ocluzal
d. convergența spre peretele parapulpar
e. elemente adiționale
BC
152. CS Accesul la cavitatea de clasa a 2-a prin metoda tunelării se face în cazul:
a. când marginea incizală nu este afectată
b. unui process carios extins
c. în cavități MOD
d. atunci cind creasta marginală nu este afectată
e. atunci cînd creasta marginală este afectată
D
153. CM Riscurile tehnicii de deschidere a cavității prin tunelare:

a. deschiderea accidental a camerei pulpare
b. perforarea peretelui lateral al cavității
c. exereza insuficientă a dentine ramolite
d. trauma țesuturilor moi
e. aspirarea frezei
ABC
154. CM Cavitățile MOD reprezintă:

a. pregătirea unei cavități pe doi dinți laterali vecini
b. pregătirea unei cavități comune, atunci cînd sînt afectate 2 fețe proximale a unui dinte
c. o pierdere substantială de substanță dură
d. cavități la nivelul premolarilor
e. cavități la nivelul molarilor
BCDE
155. CS Cavitățile carioase de clasa a 3-a sunt localizate pe:

a. suprafețele aproximale ale grupului lateral
b. suprafețele ocluzale ale grupului lateral
c. coletul tuturor dinților
d. suprafețele proximale ale grupului frontal, fără afectarea unghiului incizal
e. suprafețele proximale ale grupului frontal, cu afectarea unghiului incisal
D
156. CS În caria de clasa a 3-a cu întreruperea crestei marginale, accesul se face de pe:
a. fața proximală
b. fața vestibulară
c. fața orală
d. marginea incizală
e. fața ocluzală
C
157. CS Forma cavității de clasa a 3-a după preparare este:

a. casetă în triunghi cu unghiurile interne ascuțite și cele externe rotunjite
b. casetă în triunghi cu unghiurile interne rotunjite și cele externe ascuțite
c. trapez
d. coadă de rîndunică
e. ovală
A
158. CS Retenția în cavitățile de clasa a 3-a e asigurată de:

a. unghiuri drepte între pereți
b. unghiuri obtuze între pereți
c. unghiuri ascuțite între pereți
d. elemente adiționale
e. metoda de preparare
C
159. CS În cavitățile de clasa a 3-a, se permite:

a. păstrarea peretelui subțire de smalț subminat
b. păstrarea dentine ramolite
c. lezarea peretelui parapulpar
d. perforarea pereților smalțiari
e. neglijarea aspectului estetic
A
160. CS Accesul în cavitățile de clasa a 3-a se face cu:

a. piesa în unghi pentru accesul dinspre oral și piesa dreaptă pentru accesul dinspre vestibular
b. piesa în unghi pentru accesul dinspre vestibular și piesa dreaptă pentru accesul dinspre oral
c. piesa în unghi pentru accesul dinspre oral
d. piesa dreaptă pentru accesul dinspre vestibular
e. dălți și linguri Black
A
161. CS Etapele de preparare a cavității carioase de clasa a 3-a nu include:

a. deschiderea
b. exereza dentine ramolite
c. extensia preventive
d. bizotarea
e. anestezia
E
162. CS Cavitatea carioasă de clasa a 4-a interesează:

a. suprafețele aproximale ale grupului lateral
b. suprafețele proximale ale grupului frontal, cu afectarea unghiului incizal
c. coletul tuturor dinților
d. suprafețele proximale ale grupului frontal, fără afectarea unghiului incizal
e. suprafețele ocluzale ale grupului lateral
B
163. CS Specific retenției în cavitățile de clasa a 4-a este:

a. exprimarea unor unghiuri rotunjite între suprafețe
b. crearea unei cavități suplimentare, în formă de coadă de rîndunică
c. crearea unei înclinări divergente a pereților orali și vestibulari spre exterior
d. utilizarea sistemelor adezive
e. nu se utilizează sisteme adezive
B
164. CS Separarea dinților pentru prepararea minim invazivă se poate face cu:
a. strips interdentar
b. clamă
c. con/pană
d. acul Miller
e. ață de tretracție
C
165. CS Extensia preventivă reprezintă:

a. utilizarea pieselor cu sistem de racire
b. îndepărtarea prismelor de smalț demineralizate de la marginea cavității
c. exereza dentine ramolite
d. deschiderea cavității carioase
e. bizotarea
B
166. CS Pentru prepararea cavității de clasa a 3-a, se utilizează:
a. freze de diametru mici
b. freze de diametru mediu
c. freze de diametru mari
d. numai piesa dreaptă
e. numai piesa în unghi
A
167. CM Variantele de cavități de clasa a 3-a includ:

a. carie pe suprafața aproximală a unui grup frontal, care întrerupe continuitatea crestei
marginale
b. carii aproximale incipiente la 2 dinți vecini ai grupului frontal
c. carii aproximale incipiente la 2 dinți veciniai grupului lateral
d. carie pe suprafața aproximală a unui dinte lateral, care întrerupe continuitatea crestei
marginale
e. caria de colet
AB
168. CM Variantele de cavități de clasa a 4-a includ:

a. distrucția redusă a unghiului incizal
b. distrucția mai avansată a unghiului incizal
c. distrucția masivă a unghiului incizal, care necesită mijloce special de retenție
d. carii aproximale incipiente la 2 dinți veciniai grupului frontal
e. carii aproximale incipiente la 2 dinți veciniai grupului lateral
ABC
169. CM Elementele unei cavități de clasa a 3-a:

a. peretele vestibular
b. peretele oral
c. peretele parapulpar
d. cavitatea verticală
e. cavitatea orizontală
ABC
170. CM Elementele unei cavități de clasa a 4-a:

a. cavitatea verticală
b. peretele oral
c. peretele parapulpar
d. cavitatea orizontală
e. peretele vestibular
BCE
171. CM Retenția în cavitățile de clasa a 3-a revine din:

a. exprimarea de unghiuri ascuțite între pereții laterali și cel parapulpar
b. exprimarea de unghiuri drepte între pereții laterali și cel parapulpar
c. conservarea maximă a peretelui oral
d. conservarea maximă a crestei marginale
e. exprimarea unghiurilor de întîlnire dintre pereții laterali, în special a celui incisal
ACE
172. CS Peretele vestibular și oral se prepară cu:
a. freze cilindrice mici la piesa dreaptă
b. freze sferice mici la piesa dreaptă și în unghi
c. freze sferice mari la piesa dreaptă și în unghi
d. freze fisurale
e. freze con invers
B
173. CM Cavitatea de clasa a 4-a cu

distrucție masivă a unghiului incizal necesită:
a. bizotarea
b. crearea de cavități accesorii
c. sacrificarea țesuturilor pulpare
d. utilizarea sistemelor adezive
e. utilizarea coafajului direct
ABCD
174. CS Retenția în cavitățile de clasa a 4-a revine din:

a. exprimarea unghiurilor dintre pereții laterali și cel parapulpar, cu crearea de unghiuri
ascuțite
b. peretele vestibular are înclinare divergentă spre cel parapulpar
c. peretele oral are înclinare divergentă spre cel parapulpar
d. prepararea ”slot”
e. tunelare
C
175. CM Caria incipientă situată pe

mijlocul feței aproximale a unui dinte frontal:
a. este o carie de clasa a 3-a
b. necesită separarea
c. se prepară cu freze sferice mici
d. nu necesită răcire
e. nu necesită sisteme adezive
ABC
176. În cavitățile de clasa a 3-a, accesul

se poate face prin:
a. fața orală, conservînd fața vestibulară
b. fața vestibulară, conservînd fața orală
c. de pe vestibular, dacă cavitatea este extinsă pe această suprafață
d. de pe lateral, daca avem o diastemă
e. gropițe și fisuri
ABCD
177. CM Caria situată pe fața aproximală

a unui frontal, care subminează creasta marginală, necesită:
a. crearea accesului prin utilizarea separatorului Ivory
b. crearea accesului prin utilizarea conurilor de cauciuc, lemn sau plastic
c. utilizarea unei freze sferice mici de oțel
d. utilizarea unei freze sferice mici extradure
e. întreruperea crestei marginale dinspre oral.
ACD
178. CM Instrumentarul necesar

preparării cavității de clasa a 3-a include:
a. freza sferică de oțel
b. piesa în unghi
c. piesa dreaptă
d. freze fisurale
e. freze flacără
ABC
179. CM Tactica de tratament a

cavităților de clasa a 3-a, situate față în față la 2 dinți vecini, include:
a. separarea
b. neîntreruperea crestei marginale
c. în caz de nereușită- întreruperea crestei marginale
d. deschiderea camerei pulpare
e. aplicarea de paste curative
ABC
180. CM Elementele cavității de clasa a

4-a sunt:
a. peretele vestibular
b. peretele gingival
c. peretele oral
d. peretele parapulpar
e. istmul.
ABCD
181. CS Peretele gingival:

a. nu necesită răcire la preparare
b. se prepară cu freze sferice mici la piesa dreaptă
c. se bizotează
d. nu se prepară
e. rezultă din prepararea pereților oral și vestibular.
B
182. CS Cavitățile localizate pe suprafața

ocluzală a dinților laterali sunt cavități clasa:
a. I
b. II
c. III
d. IV
e. V
A
183. CS Cavități ăe suprafața proximală a
premolarilor și molarilor sunt de clasa:
a. I
b. II
c. III
d. IV
e. V
B
184. CS Cavități pe suprafețele

proximale ale incisivilor și caninilor care nu implică marginea incizală, sunt cavități clasa:
a. I
b. II
c. III
d. IV
e. V
C
185. CS Cavități pe suprafețele

proximale ale incisivilor și caninilor care implică marginea incizală, sunt cavități clasa:
a. I
b. II
c. III
d. IV
e. V
D
186. CS În restaurarea cabităților de clasa

II, peretele gingival trebuie să expună dintele adiacent cu:
a. 0.5mm
b. 1mm
c. 2mm
d. 3mm
e. 3,5mm
A
187. CS În restaurările de Clasa II, peretele axial va fi de:

a. Drept sau convex
b. Drept sau concav
c. Drept
d. Convex
e. Concav
A
188. CS În restaurările de Clasa II, peretele axial:

a. Va urma conturul punctului de contact
b. Va urma peretele gingival
c. Va urma conturul suprafeței proximale
d. Va fi preparat cu o freză coninvers
e. Va fi înlăturat
C
189. CS Accesul lingual în cavitățile de clasa III și IV, este prefeberabilă, deoarece:
a. permite conservarea smalțului de pe suprafața vestibulară, pentru estetică
b. este mai ușor de efectuat
c. acesta poate fi realizat cu orice tip de freză
d. aceste leziuni afectează suprafața linguală a dinților anteriori
e. esteticul pot fi neglijat în aceste tipuri de cavități
A
190. CS Abordarea vestibulară, în cavitățile clasei a III-a și a IV-a, poate fi efectuată în

următorul caz:
A. pentru conservarea smalțului de pe suprafața vestibulară, pentru estetică
b. leziunea carioasă este poziționată pe suprafața vestibulară
c. defectul nu se extinde pe suprafața vestibulară
d. aceste leziuni afectează suprafața linguală a dinților anteriori
e. esteticul pot fi neglijat în aceste tipuri de cavități
B
191. CS Instrumentele pentru prepararea cavităților sunt următoarele:

A. explorator
b. foarfece
c. turbină de turații înalte
d. con/pană
e. diga
C
192. CM Umplerea compozitului poate fi împărțită pe baza dimensiunii particulelor cum ar

fi
A. Macrofile
B. Microfile
C. minimicrofile
D. Nanofile
E. Bulk-file ABDE
193. CM Compozitul macrofil, caracterizare:

A. au o dimensiune a particulelor cuprinse între 5 și 10 μm.
B. Ei au nu o rezistenta mecanică bună
C. rezistență redusă la uzură
D. Restaurarea finală este dificil de lustruit, lăsând suprafețe abrazive
E. acest tip de rășină este retentiva pentru placă. ACDE
194. Compozitul microfil, caracterizare:
a. particulele sunt realizate din silice coloidală cu o dimensiune 0,4 μm.

b. Rășina cu acest tip de umplutură nu este mai ușor de lustruit în comparație cu macrofile.
c. Cu toate acestea, proprietățile sale mecanice sunt compromise deoarece încărcătura de
umplere este mai mică decât cea convențională
d. este contraindicată in situatii ce necesita rezistenta la fortele masticatorii
e. are rezistență redusă la uzură. ACDE
195. CM Compozitul cu umplutura hibridă, caracterizare:

a. Suportul hibrid conține particule de diferite mărimi cu încărcare 75-85% din greutate.
b. Rășinile cu umplutură hibridă au o expansiune termică redusă și
c. Rezistență mecanică mai mare.
d. Are o contracție de polimerizare mai mare
e. Nu are o contracție de polimerizare mai mare ABCD
196. CM Compozitul cu umplutură nanofila este caracterizat prin:

a. Dimensiune a particulelor de umplutură de 20-70 nm.
b. Nanoparticulele formează unități nanocluster și acționează ca o singură unitate.
c. Nu au rezistență mecanică ridicată similară materialului hibrid,
d. Nu au rezistență ridicată la uzură și sunt ușor lustruite.
e. Rășinile sunt greu de adaptat la marginele cavității ABE
197. Numiţi subgrupurile materialelor de obturaţie de lungă durată, grupa cimenturilor:

A. Glas ionomerice
B. Silicate
C. Silico-fosfate
D. Zinc-fosfate
E. Epoxide ABCD
198. CM Numiţi grupa răşinilor artificiale autopolimerizabile şi fotopolimerizabile:

a. Acrilice
b. Epoxide
c. Ionomerice
d. Compozite
e. Silicate ABD
199. CM Care sunt materialele de obturaţie ce fac parte din grupul compozitelor:
A. Stomadent
B. Unicem
C. Prizma
D. Dyract AP
E. Herculite ACDE
200. CM Numiti materialele de lungă durată, subgrupul cimenturilor ionomerice:

A. Chenfil superior
B. Harvord ciment
C. Fuji CAP
D. Vitremer 3M
E. Silidont ABCD
201. Fosfat – cimentul posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:

a. Adeziune bună la pereţii şi marginea cavităţii carioase
b. Nu e toxic
c. Rezistenţa mecanică la forţele masticatorii
d. Stabilitate chimică
e. Proprietăţi fizionomice ne satisfăcătoare ABCE
202. Fosfat - cimentul posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
a. Nu e stabil la acţiunea lichidului bucal
b. Proprietăţi estetice înalte
c. Adeziune bună
d. Coeficientul mic de refracţie, dilatare
e. Nu modifică culoarea ţesuturilor dure ACDE
203. CM Ce proprietăţi fizico-chimice posedă materialele compozite fotopolimerizabile:

A. Aderenţă de durată la ţesuturile dure
B. Rezistenţa mecanică asemănătoare smalţului
C. Elasticitate
D. Stabilitate chimică
E. Proprietăţi estetice înalte ABDE
204. CM Compozitele fotopolimerizabile dispun de următoarele calităţi:

A. Adaptare marginală bună
B. Porozitate redusă
C. Termoizolant bun
D. Proprietăţi estetice bune
E. Elasticitatea este mai mica ABCD
205. CM.Ce proprietăţi fizico-chimice posedă materialele compozite autopolimerizabile:

A. Biologic sunt bine tolerate de ţesuturile bucale şi pulpa dentară
B. Timpul de priză redus
C. Adaptare marginală bună
D. Rezistenţă mecanică redusă
E. Duritate egală cu amalgamul ABCE
206. CM Numiţi particularităţile obturării cavităţii carioase cu cimenturi:

A. Aplicarea materialului pe porţiuni
B. Aplicarea materialului într-un timp
C. Condensarea materialului cu fuloarul
D. Condensarea cu un bulet de vată
E. Bizotarea marginilor cavităţii carioase AC
207. CM Care sunt particularităţile obturării cavităţii carioase cu compozite autopolimerizabile:

A. Aplicarea obturaţiei de bază curative
B. Aplicarea obturaţiei de bază izolatoare
C. Gravajul adamantinei
D. Aplicarea obturaţiei intr-o singura portie
E. Izolarea obturaţiei de lichidul bucal ABCE
208.CM Care sunt particularităţile obturării cavităţii carioase cu compozite fotopolimerizabile:

A. Gravajul marginii bizotate a cavităţii carioase
B. Se aplică pe porţiuni
C. Se aplică după adeziv
D. Se condensează cu fuloarul
E. Se modelează cu un bulet de vată umectat în monomer ABCD
209. CM Materialele de obturaţii polimerizabile se aplică pe porţiuni, grosimea unui strat trebuie
să fie:
A. 1 cm
B. 2 cm
C. 1 mm
D. 2 mm
E. 0,1 mm CDE
210. CM Polimerizarea cu lampa a unui strat a fotopolimerului trebuie să fie în timp:

A. 60 sec.
B. 10 sec.
C. 15 sec.
D. 30 sec.
E. 120 sec. BD
211. CS Stratul adeziv al fotopolimerului se polimerizează timp de:

A. 60 sec.
B. 120 sec.
C. 10 sec.
D. 40 sec.
E. 30 sec. C
212.CM.Ce proprietăţi fizico-chimice posedă materialele compozite autopolimerizabile:

a. Biologic sunt bine tolerate de ţesuturile bucale şi pulpa dentară
b. Timpul de priză redus
c. Adaptare marginală bună
d. Rezistenţă mecanică redusă
e. Duritate egală cu amalgamul ABCE
213.CM Care sunt particularităţile obturării cavităţii carioase cu compozite autopolimerizabile:

A. Aplicarea obturaţiei de bază curative
B. Aplicarea obturaţiei de bază izolatoare
C. Gravajul adamantinei
D. Aplicarea obturaţiei intr-o singura portie
E. Izolarea obturaţiei de lichidul bucal ABCE
214.CM Numiti materialele de lungă durată, subgrupul cimenturilor ionomerice:
a. Chenfil superior
b. Harvord ciment
c. Fuji CAP
d. Vitremer 3M
e. Silidont ABCD
215.CM Un ciment ionomer de sticlă este
A. un material dentar de restaurare folosit în stomatologie
B. un material de umplere
C. ciment de cimentare,
D. poate servi la fixari ortodontice
E. pasta curativa ABCD
216.CM Cimenturile cu ionomer de sticlă se bazează pe reacție
A. praful de sticlă silicat (sticlă de calciu aluminofluorosilicat)
B. acidul poliacrilic, un ionomer.
C. Ocazional apa este folosită în loc de acid
D. Intarire termica
E. intarire fizica ABC
217.CM Cimenturile cu ionomer de sticlă au fost utilizate pentru prima oară
A. au fost folosite în principal pentru restabilirea leziunilor de abraziune / eroziune
B. nu pot fi utilizati ca agent de fixare a coroanelor și a puntilor
C. restaurari ocluzale in dentitia temporara
D. restaurarea leziunilor proximale
E. lineri ACDE
218.CM Complexul ionomer de sticlă se intareste peste o anumită perioadă de timp și această
reacție implică patru etape :
A. Dizolvare
B. Gelifierea
C. intarirea (3-6 minute)
D. Maturarea (24 ore - 1 an)
E. plastifierea ABCD
219.CM Numiţi subgrupurile materialelor de obturaţie de lungă durată, grupa cimenturilor:
a. Glas ionomerice
b. Silicate
c. Silico-fosfate
d. Zinc-fosfate
e. Epoxide ABCD
220.CM Umplerea compozitului poate fi împărțită pe baza dimensiunii particulelor cum ar fi
A. Macrofile
B. Microfile
C. minimicrofile
D. Nanofile
E. Bulk-file ABDE
221.CM Dezavantaje ale compozitelor:

a. comprimarea compozitului și cariile secundare:
b. Durabilitate
c. Poate fisura dintele
d. Trebuie să păstrați zona de lucru în gură complet uscată
e. Timp și cheltuieli ACDE
222.Compozitele dentare directe pot fi utilizate pentru:
A. Obturarea cavităților carioase preparate
B. Umplerea golurilor (diastemelor) între dinți utilizând unveneer asemănător carcasei
C. Renovarea minoră a dinților
D. Coroane parțiale pe dinți unici
E. Punți ABCD
223.CM Mecanismul de priză a rășinilor composite:

a. Chimică (autopolimerizabile)
b. Fotopolimerizabile
c. Priză dublă
d. Termică
e. Fizică ABC
224.CM Numiţi subgrupurile materialelor de obturaţie de lungă durată, grupa cimenturilor:

a. Glas ionomerice
b. Silicate
c. Silico-fosfate
d. Zinc-fosfate
e. Epoxide ABCD
225.CM Numiţi grupa răşinilor artificiale autopolimerizabile şi fotopolimerizabile:

A. Acrilice
B. Epoxide
C. Ionomerice
D. Compozite
E. Silicate ABD
226.CM Ce proprietăţi fizico-chimice posedă materialele compozite fotopolimerizabile:

A. Aderenţă de durată la ţesuturile dure
B. Rezistenţa mecanică asemănătoare smalţului
C. Elasticitate
E. Proprietăţi estetice înalte ABDE
227. . CM Compozitele fotopolimerizabile dispun de următoarele calităţi:
A. Adaptare marginală bună
B. Porozitate redusă
C. Termoizolant bun
D. Proprietăţi estetice bune
E. Elasticitatea este mai mica ABCD
228. Ce proprietăţi fizico-chimice posedă materialele compozite autopolimerizabile:
A. Biologic sunt bine tolerate de ţesuturile bucale şi pulpa dentară
B. Timpul de priză redus
C. Adaptare marginală bună
D. Rezistenţă mecanică redusă
E. Duritate egală cu amalgamul ABCE
229.CM Compozitul macrofil, caracterizare:
a. au o dimensiune a particulelor cuprinse între 5 și 10 μm.
b. Ei au nu o rezistenta mecanică bună
c. rezistență redusă la uzură
d. Restaurarea finală este dificil de lustruit, lăsând suprafețe abrazive
e. acest tip de rășină este retentiva pentru placă. ACDE
230. CM Compozitul microfil, caracterizare:
A. particulele sunt realizate din silice coloidală cu o dimensiune 0,4 μm.

B. Rășina cu acest tip de umplutură nu este mai ușor de lustruit în comparație cu
macrofile.
C. Cu toate acestea, proprietățile sale mecanice sunt compromise deoarece încărcătura de
umplere este mai mică decât cea convențională
D. este contraindicată in situatii ce necesita rezistenta la fortele masticatorii
E. are rezistență redusă la uzură. ACDE
231. CM Compozitul cu umplutura hibridă, caracterizare:
A. Suportul hibrid conține particule de diferite mărimi cu încărcare 75-85% din greutate.
B. Rășinile cu umplutură hibridă au o expansiune termică redusă și
C. rezistență mecanică mai mare.
D. Nu are o contracție de polimerizare mai mare
E. are o contracție de polimerizare mai mareABCE
232. CM Compozitul cu umplutură nanofila este caracterizat prin:
A. dimensiune a particulelor de umplutură de 20-70 nm.
B. Nanoparticulele formează unități nanocluster și acționează ca o singură unitate.
C. Nu au rezistență mecanică ridicată similară materialului hibrid,
D. nu au rezistență ridicată la uzură și sunt ușor lustruite.
E. rășinile sunt greu de adaptat la marginele cavității ABE
233.CM Numiti materialele de lungă durată, subgrupul cimenturilor ionomerice:

A. Chenfil superior
B. Harvord ciment
C. Fuji CAP
D. Vitremer 3M
E. Silidont ABCD
234.CM Fosfat – cimentul posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:

A. Adeziune bună la pereţii şi marginea cavităţii carioase
B. Nu e toxic
C. Rezistenţa mecanică la forţele masticatorii
E. Proprietăţi fizionomice ne satisfăcătoare ABCE
235.CM Fosfat - cimentul posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
A. Nu e stabil la acţiunea lichidului bucal
B. Proprietăţi estetice înalte
C. Adeziune bună
D. Coeficientul mic de refracţie, dilatare
E. Nu modifică culoarea ţesuturilor dure ACDE
236. CM Numiti materialele de lungă durată, subgrupul cimenturilor ionomerice:
A. Chenfil superior
B. Harvord ciment
C. Fuji CAP
D. Vitremer 3M
E. Silidont ABCD
237.Fosfat – cimentul posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:

A. Adeziune bună la pereţii şi marginea cavităţii carioase
B. Nu e toxic
C. Rezistenţa mecanică la forţele masticatorii
E. Proprietăţi fizionomice ne satisfăcătoare ABCE
238.CS Cavitățile de clasa a V-a după Black sunt localizate pe următoarele suprafețe:
a. Pe suprafețele ocluzale ale molarilor și premolarilor
b. Pe suprafețele proximale ale incisivilor și caninilor
c. Pe suprafețele vestibulare și orale a tuturor dinților
d. Pe marginea incizală
e. Pe cuspizi
C
239. CM În dependență de localizare cavitățile de clasa a V-a pot fi la nivelul:

a. Pulpei dentare
b. Coroanei dentare
c. Dentinei denudate (caria radiculară)
d. Cuspizi
e. Marginea incizală
BC
240.CM În prepararea cavităților de clasa a V-a sunt incluse următoarele etape:

a. Deschiderea cavității carioase
b. Lărgirea cavității carioase
c. Exereza dentinei rămolite
d. Nu se efectuează prepararea
e. Nu există etape
ABC
241.CS La deschiderea cavității carioase de clasa a V-a se utilizează următoarele freze:

a. Fisurală
b. Con invers
c. Sferică
d. Cilindrică
e. Nu se utilizează freze
C
242.CM La etapa de lărgire a cavității carioase de clasa a V-a sunt utilizate următoarele tipuri
de freze:
a. Fisurală
b. Freza roată
c. Con invers
d. Cilindrică
AC
243.CS La etapa de formare a cavității carioase de clasa a V-a pot fi utilizate următoarele
freze:
a. Fisurală
b. Sferică
c. Freza roată
d. Cilindrică
A
244.CS În cazul prezenței a câtorva cavități carioase de clasa a V-a învecinate, prepararea lor
după Black se recomandă a fi efectuată:
a. Separat
b. Prin unirea acestor cavități în una
c. Nu se recomandă a fi preparate
d. Coagularea
e. Gingia este tracționată cu ajutorul aței de retracție impregnată cu hemostatice
B
245.CS Dacă gingia crează dificultăți în formarea cavității subgingivale, tactica medicului
constă în:
a. Bizotare
b. Gingia este îndepărtată cu ajutorul firului de retracție cu remediu hemostatic
c. Cavitatea nu se prepară
d. Extracția dintelui
e. Amputarea dintelui
B
246. CS Cazurile în care putem crea planșeul plat în cavitățile de clasa a V-a sunt:
a. Cavități carioase profunde
b. Cavitate ce nu depășește 1,5mm
c. Cavitate ce nu depășește 3,5mm
d. Cavitate ce nu depășește 0,5mm
e. Cavitate ce nu depășește 1,3mm
B
247.CS La prepararea cavităților carioase medii și profunde de clasa a V-a la incisivi planșeul
cavității trebuie:
a. Să fie plat
b. Să repete curbura suprafeței vestibulare
c. Forma nu are nici o însemnătate
d. Forma cozii de rândunică
e. Forma frunzii de trifoi
B
248.CS După preparare, cavitatea carioasă de clasa a V-a are, de regulă, o formă:
a. Coadă de rândunică
b. Frunză de trifoi
c. De rinichi
d. Puncte de retenție
e. Fără formă specială
C
249.CS Variantele de cavități suplimentare la clasa a V-a:

a. Cavitate în formă de coadă de rândunică
b. Cavitate în formă de frunză de trifoi
c. Puncte de retenție
d. Pe suprafața proximală a incisivilor și caninilor
e. Pe suprafața proximală a molarilor și premolarilor
C
250.CS Care cavitati se refera la clasa a VI-a dupa Black:

a.Localizate pe cupizii suprafeței ocluzale
b.Pe suprafetele proximale a incisivilor si caninilor
c.Suprafetele proximale a molarilor si premolarilor
d.Pe suprafața vestibulară a incisivilor și caninilor
e.Pe suprafața vestibulară a molarilor și premolarilor
A
251.CM Cauza formarii defectelor pe cuspizii dintilor :

a.Denudarea traumatica a dentinei pe cuspid
b.Lipsa antagonistilor
c.Abraziune fiziologica a tesuturilor dure dentare pana la dentina
d.Abraziune patologica
e.Formarea tartrului dentar
ABCD
252.CS Dupa dezgolirea suprafetei dentinei incepe abraziunea vertiginoasa a ei din cauza ca :
a.Este un tesut mai putin dur decat smaltul
b.Este un tesut mai dur decat smaltul
c.Este un tesut mai puternic mineralizat decat smaltul
d.Este un tesut mai dur decat cementul radicular
e.Este un tesut mai puternic mineralizat decat cementul
A
253.CM In cazul cavitatilor carioase de clasa a VI-a defectele pot fi de urmatoarele forme:
a.Pe marginile incizale,defectele sunt punctiforme,iar apoi sulculare
b.Pe suprafata cuspizilor defectele sunt caliciforme(in cupa).
c.Pe suprafata cuspizilor defectele sunt in forma de frunza de trifoi
d. Repetă tuberozitatea suprafeței vestibulare
e. Suprafețele proximale ale molarilor și premolarilor
AB
254.CM Cel mai des aparitia defectelor de clasa a VI-a se remarca la o abraziune patologica
localizata,datorata:
a.Dificientelor de ocluzie
b.Defectelor arcadelor dentare
c.Greseli de confectionare a protezelor
d.Vicii de dezvoltare a tesuturilor dure dentare
e. Repetă tuberozitatea suprafeței vestibulare
ABCD
255.CS In cazul tratamentului cavitatii carioase de clasa a VI-a, in primul rand trebuie de:
a.Alege corect culoarea dintelui
b.A alege corect materialul necesar pentru obturarea cavitatii
c.A depista si a inlatura cauza abraziunii dentare sporite
d. De a repeta tuberozitatea suprafeței vestibulare
e.De a crea o coroană artificială
C
256.CS De obicei tratatmentul cavitatilor carioase de clasa a VI-a se reduce la:

a.Prepararea si obturarea cu materiale compozite
b.Confectionarea unui veneer compozit
c.Confectionarea unei coroane artificiale
d. De a repeta tuberozitatea suprafeței vestibulare
e. De a crea o punte artificială
A
257.CS Deschiderea cavitatii carioase ca etapa de preparare in clasa a VI-a este:

a.Foarte importanta
b.Frecvent inutila
c.Totdeauna obligatorie
d.Extinderea cavității spre întreaga suprafață ocluzală pentru o mai bunpă retenție
e. Extinderea cavității doar spre o jumătate din suprafața ocluzală
B
258.CS La cuspizii molarilor ,unde obturatia va suporta solicitari masticatorii

considerabile,extensia este:
a.Evitarea trecerii interfetei obturatiei tesuturi dure dentare prin punctele contactelor ocluzale
b.Extinderea cavitatii pe intreaga suprafata ocluzala pentru o retentie mai buna a obturatiei
c.Extinderea cavitatii doar pe o jumatate din suprafata ocluzala
d. Frecvent inutilă
e. Mereu necesară
A
259.CS Etapa de extindere a cavitatii carioase de clasa a a VI-a la dintii frontali este:
a.Omisa
b.Foarte importanta
c.Este utilizata in dependenta de caz
e.Mereu necesară
A
260.CS Necrectomia in cavitatile de clasa a VI-a se efectueaza:

a.Foarte econom
b.Foarte laborios
c.Niciodata
e.Mereu necesară
A
261.CS Indepartarea excesiva a tesuturilor dure dentare neafectate in regiunea preparata duce
la:
a.Slabirea unor portiuni dentare,asupra carora este exercitata cea mai mare solicitare in
procesul de masticatie
b.Obtinerea unui rezultat estetic previzibil
c.Duce la cresterea retentivitatii mecanice a materialului de obturatie
e.Mereu necesară
A
262.CM In cazul cavitatilor de clasa a VI-a ,tactica fata de smalt este:

a.Fie el subtiat sau subminat,este maxim crutat
b.La etapa de obturare este intarit din interiorul cavitatii cu un strat de material compozit
c.Smaltul subminat obligatoriu este inlaturat
e.Mereu necesară
AB
263.CS Ce forma a cavitatii carioase de clasa a VI-a de pe varful cuspidului trebuie sa

obtinem:
a.Casetă
b.Cilindrică
c.Elipsa
d. Sferică
e. Romboidală
B
264.CS Finisarea marginilor smalțiene în cavitățile de clasa VI-a se realizează cu freze

diamantate de :
a. granulație fină
b. granulație medie
c. de granulatie mare
d. granulatie supra mare
e. formă elipsoidă
A
265.CS Cavitatile carioase atipice sunt:
a.Nu se incadreaza in clasificatia clasica Black
b.Sunt localizate in fisurile și gropițele dinților
c.Sunt localizate pe suprafețele proximale a molarilor si premolarilor
d. Sunt localizate pe suprafețele vestibulare a incisivilor și caninilor
e. Sunt localizate pe suprafețele proximale a incisivilor și caninilor
A
266.CM Caracteristica distinctivă a cavităților carioase atipice:
a. a.Localizarea neobișnuită a procesului patologic
b. b.Implicarea cuspizilor
c. c.Implicarea marginii incizale
d. d. Sunt localizate pe suprafețele proximale a incisivilor și caninilor
e. Sunt localizate pe suprafețele proximale a molarilor si premolarilor
ABC
267.CM Cavitățile atipice pot fi:

a. a.De clasa I-a cu localizarea leziunii carioase pe fata vestibulara
b. b.Pe ambele suprafete proximale a unui molar
c. c.Pe suprafetele vestibulare si orale a tuturor dintilor
d. d. pe suprafețele proximale a incisivilor și caninilor
e. e. pe suprafețele proximale a molarilor si premolarilor
ABC
268.CM Cavitățile carioase profunde se prepară în felul următor:
a.La turații mari cu răcire cu apă
b.Manual cu excavatorul
c.Nu se prepară
d. La turații înalte fără răcire
e. În direcție oblică
AB
269.CS Pe planșeul cavităților carioase profunde se permite să fie păstrată dentina:

a.Pigmentată dar dură
b.Pigmentată dar moale
c.Ramolită
d. Niciodată nu se păstrează
e. Se păstrează intactă dentina moale
A
270.CM Planșeul cavității carioase profunde poate fi preparat:

a.Concav, în dependență de forma cavității pulpare
b.Obligatoriu neted
c.In forma de scăriță
d. Nu se prepară
e.La turații înalte
AB
271.CS În cavitățile carioase profunde largi ,mărimea excavatorului trebuie să fie:

a.Mică
b.Nu are importanță
c.Medie sau mare în dependență de mărimea procesului carios
d.Foarte mare
e.Foarte mică
C
272.CM Etapele obligatorii de preparare a cavitatilor carioase profunde:

a.Deschiderea cavitatii carioase
b.Largirea cavitatii
c.Exereza tesuturilor necrotizate
d. Prepararea la turații înalte
e.Prepararea fără apă
ABC
273.CM În prepararea cavităților carioase profunde ,foarte important este:

a.Prepararea intermitentă
b.Prepararea în formă de virgulă
c.Prepararea sub răcire cu apă
d. Prepararea la turații înalte
e.Prepararea fără apă
ABC
274.CS În scopul prevenirii deschiderii cavității pulpare în timpul preparării :

a.Se permite păstrarea unui strat de dentină demineralizată dar dură
b.Se permite păstrarea unei zone de dentină ramolită
c.Se permite doar păstrarea dentinei sănătoase
d. Pigmentată dar moale
e.Moale
A
275.CM In cazul cavitatilor carioase profunde in scopul pastrarii vitalitatii pulpei dentare ,pot
fi utilizate urmatoarele metode:
a.Coafajul direct
b.Coafajul indirect
c.Amputatie vitala
d.Amputatie devitala
e.Extirpatia vitala
AB
276.CS Coafajul indirect consta in:

a.Tratament endodontic
b. Aplicarea pastei curative direct pe pulpa denudata a dintelui
c.Devitalizarea dintelui.
d. Amputarea vitală
e.Extirparea vitală
B
277.Coafajul direct consta in:
a.Aplicarea pastei curative direct pe pulpa denudata a dintelui
b.Tratament endodontic
c.Amputatie vitala
d. Amputație devitală
e.Devitalizarea dintelui
B
278.CM Prepararea cavității carioase clasa VI este efectuată :

a. Cu bizotator de prag gingival
b. Cu freză cilindrică
c. Cu linguri Black
d. 1,5 mm adâncime din cavitatea preparată
e. 2,5 mm adâncime din cavitatea preparată
BD
279.CM Factorii de risc în cavitățile de clasa VI:

a. Dentina expusă susceptibilă uzurii
b. Conținutul acid a salivei
c. Utilizarea pastelor dentare cu conținut de fluor
d. Alimentație cu conținut bogat de glucide
e. Vârsta
ABDE
280.CM Coroana anatomică este:

a. Parte a dintelui acoperită de smalț
b. Acoperiarea exterioară a dintelui
c. Până la joncțiunea smalț-cement
d. Partea vizibilă în cavitatea orală
e. Distanța între creasta marginală și marginea gingivală
ABC
281.CS Coroana clinică este:

a. Distanța între creasta marginală și marginea gingivală
b. Până la joncțiunea smalț-cement
c. Echivalentul coroanei anatomice
d. Parte a dintelui acoperită de smalț
e. Parte a coroanei localizată în alveolă
A
282.CM Varietăți de clasa V:

a. Carie superficială pe suprafața vestibulară a dinților laterali
b. Carie superficială pe suprafața proximală a dinților laterali
c. Carie profundă pe suprafața proximală a dinților laterali
d. Carie profundă pe suprafața vestibulară a dinților laterali
e. Caria circulară
ADE
283.CM Pereții cavității de clasa V:

a. Incizal
b. Gingival
c. Ocluzal
d. Mezial
e. Distal
ABDE
284.CM Forma de contur exterior pentru obturațiile din amalgam pentru cavitățide clasa V:
a. Adâncimea totală de 1-1,25 mm
b. Adâncimea totală de 0,1-0,25 mm
c. Dacă pe suprafața radiculară: 0,75 mm
d. Dacă pe suprafața radiculară: 1,75 mm
e. Adâncimea axială de 0,5 mm în interiorul joncțiunii dentino-
smalțiene
ACE
285.CM Forma de contur exterior pentru obturațiile compozite pentru cavitățide clasa V:
a. Extesia pentru prevenție
b. Cavitatea este limitată la defectul carios
c. Adâncimea este de 1 mm
d. Adâncimea este de 0,1 mm
e. Adâncimea este de 0,2 mm
BC
286.CM Forma de retenție pentru obturațiile din amalgam pentru cavități de clasa V:
a. Forma de cutie
b. Forma de lingură
c. 0,75-1,25 mm adâncime
d. 1,5-1,75 mm adâncime
e. 0,1-0,2 mm adâncime
AC
287.CM Accesul către cavitatea de clasa V este realizară prin:

a. Suprafața ocluzală
b. Acces direct
c. Separarea gingiei
d. Ablația gingiei hipertrofiate
BCD
288.CM Instrumente utilizate în prepararea cavității clasa V:

a. Freza sferică
b. Excavator
c. Sonda
d. Amalgamator
e. Acul Miller
AB
289.CM Caria atipică poate fi întâlnită pe:

a. Suprafața ocluzală
b. Suprafața proximală
c. Gropițe și fisuri
d. Cuspizi
DE
290.CM Denumiți cerințele de tratament ale cavităților atipice:

A. Performanța fonetică
b. Funcția estetică
c. Conservarea microbiotei
d. Performanță funcțională
e. Conservarea smalțului
BDE
291.CM Tipuri de cavități atipice:

A. Cavitatea din clasa I se extinde pe suprafața vestibulară și în apropierea zonei gingivale
b. Cavitatea din clasa I se extinde pe suprafața proximală și în apropierea zonei gingivale
c. Cavitatea mezio-ocluzo-distală
d. Cavitatea pe suprafață ocluzală
e. Cavitatea pe suprafață proximală
AC
292. CM Denumiți erorile și complicațiile care pot apărea în timpul pregătirii cavității
profunde:
A. Sigilarea gropițelor și fisurilor
b. Insuficiența preparării cavității carioase
c. Perforarea fundului cavității carioase
d. Leziuni ale dintelui adiacent
e. Leziuni ale marginii gingivale
BCDE
293. CM. Care sunt metodele ce se pot întrebuința pentru contolului umidității în cavitatea
bucală:
a) Aspiratorul de salivă
b) Aspiratorul chirurgical
c) Diga
d) Oglinda stomatologică
e) Rulourile de vată
ABCE
294. CS. Rulourile de vată parotidiene au lungime de:

a) 3-5 cm
b) 4-6 cm
c) 5-7 cm
d) 7-9 cm
e) 8-10 cm
E
295. CM Precizați caracteristicele aspiratorului de salivă:
a) Poate fi confecționat din materiale sterilizabile sau de unică folosință
b) Are un diametru pe aproximativ 5 mm
c) Capătul este cilindric cu mai multe orificii sau o singură cale de aspirație
d) Diametrul este mai mare de 10 mm
e) Capătul este sferic cu mai multe orificii sau cu o singură cale de aspirație
ABE
296. CM. Marcați avantajele digei pentru izolarea câmpului operator:
a) Asigură o bună vizibilitate
b) Ușor de apicat
c) Asigură un câmp operator curat și uscat
d) Este tolerată de pacienții care suferă de astm
e) Păstrează calitățile optime ale materialelor stomatologice
A,C,E
297. CM. Marcați dezavantajele digei pentru izolarea câmpului operator:
a) Nu asigură retracția părților moi
b) Neacceptare de către pacient din motive psihologice
c) Consumator de timp
d) Asigură o vizibilitate insuficientă
e) Nu este tolerată de pacienții care suferă de astm
B,C,E
298. CM. Enumerați părțile componente ale digei:
a) Clamele
b) Cauciucul (rubber-ul)
c) Matrice
d) Rama
e) Creștele perforator
A,B,D,E
299. CS. Rama de tip Young este:
a) În formă de “U”, radiotransparentă
b) În formă de “U”, radioopacă
c) De formă ovalară, radiotransparentă
d) De formă ovlară, radioopacă
e) De formă ovlară din latex.
B
300. CS. Rama de tip Starlite Visufram este:
A
301. CS. Rama de tip Nygard-Ostby este:
C
302. CM. Grosimea posibilă a cauciucului (rubber-ului) poate fi de:
a) 0,12 mm
b) 0,15 mm
c) 0,20 mm
d) 0,25 mm
e) 0,30 mm
A,C,D,E
303. CM. În funcție de rol și aspectul brațelor, clamele se clasifică în:
a) Clame cu aripioare
b) Clame fără aripioare
c) Clame cu prelungiri
d) Clame fără prelungiri
e) Clame de fixare și retracție
A,B,C,E
304. CM. Indicați clamele utilizate pentru incisivii centrali superiori:
a) Ivory 00
b) Ivory 0
c) Ivory 2
d) Ivory 3
e) Ivory 4
B,C
305. CM. Indicați clamele utilizate pentru molarii superiori:
a) Ivory 0
b) Ivory 2
c) Ivory 3
d) Ivory 4
e) Ivory 12
C,D
306. CS. Indicați clamele utilizate pentru molarii inferiori:
a) Ivory 0
b) Ivory 2
c) Ivory 3
d) Ivory 4
e) Ivory 12
E
307. CS. Indicați clamele utilizate pentru premolarii superiori și inferiori:
a) Ivory 00
b) Ivory 0
c) Ivory 2
d) Ivory 3
e) Ivory 4
C
308. CS. Precizați noțiunea de clește perforator:
a) Este un instrument, adaptat pentru a îndepărta brațele clemelor de digă și aplicarea
lor pe dinte
b) Este un cadru metalic de care se fixează piesa de cauciuc
c) Reprezintă un dispozitiv special asemănător cleștelu, pe brațul superior se află un ic
perforator, iar pe cel inferior un disc mobil prevăzut cu 5 orificii
d) Plăcă din cauciuc de unică folosință
e) Are rolul de a fixa piesa de cauciuc pe dinte
C
309. CM. Care sunt indicațiile către aplicarea obturațiilor provizorii:
a) Tratamentul cariei medii
b) Tratamentul pulpitei prin metoda biologică
c) Tratamentul cariei profunde
d) Obturarea provizorie în tratamentul endodontic
e) Tratamentul afecțiunilor necarioase
B,C,D
310. CM. Indicați condițiile pe care trebuie sa le îndeplinească obturația provizorie:
a) Preț redus
b) Timp de priză nu mai mult de 2 minute
c) Să aibă o acțiune stimulatoare față pe pulpă
d) Duritate înaltă
e) Ușor de înlăturat
A,C,E
311. CM. Numiți materialele de obturație provizorie:
a) Dentina artificială
b) Gutaperca
c) Dentin pasta
d) Ciment silicofosfat
e) Ciment zinc-oxid-eugenol
A,B,C,E
312. CS. Pe ce perioadă de timp poate fi aplicată dentina artificială:
a) 1-2 zile
b) 2-3 zile
c) 4-5 zile
d) 7-14 zile
e) 1-4 luni
B
313. CS. Pe ce perioadă de timp poate fi aplicată dentin pasta:
a) 1-2 zile
b) 2-3 zile
c) 4-5 zile
d) 7-14 zile
e) 1-4 luni
D
314. CS. Care este timpul de priză a dentinei artificiale:
a) 1-2 min
b) 2-4 min
c) 4-7 min
d) 30-60 min
e) 2 ore
B
315. CS. Care este timpul de priză a dentin pastei:
a) 1-2 min
b) 2-4 min
c) 4-7 min
d) 30-60 min
e) 2 ore
E
316. CS. În calitate de lichid pentru prepararea dentinei artificiale se folosește:
a) Ulei de cuișoare
b) Ulei de piersică
c) Apa distilată
d) Acid citric
e) Eugenolul
C
317. CM. În calitate de lichid pentru prepararea dentin pastei se folosește:
a) Ulei de cuișoare
b) Ulei de piersică
c) Apa distilată
d) Ulei de cătină
e) Eugenolul
A,B
318. CM. Numiți grupele de paste curative folosite în tratamentul afecțiunilor carioase:
a) Ciment silicat
b) Paste cu conținut de hidroxid de calciu
c) Dentin pastă
d)Cement Zinc-oxid-eugenol
e) Paste curative combinate
B,D,E
319. CS. Numiți proprietățile pozitive a pastei curative pe bază de hidroxid de calciu:
a) Posedă efect de albire
b) Este rezorbabilă în timp
c) Posedă acțiune odontotropă
d) Alcalinitatea crescută
e) Formarea denticulelor
C
320. CM. Numiți proprietățile negative a pastei curative pe bază de hidroxid de calciu:
a) Posedă acțiune antiseptică
b) Este rezorbabilă în timp
c) Posedă acțiune odontotropă
d) Alcalinitatea crescută
e) Formarea denticulelor
B,D,E
321. CS. Care este pH-ul al pastei curative pe bază de hidroxid de calciu:
a) 7-9
b) 8-10
c) 9-11
d) 10-12
e) 11-13
E
322. CM. Care din următoarele obturații curative pe bază de hidroxid de calciu sunt
autopolimerizabile:
a) Dycal (Dentsplay)
b) Ultra Blend (Ultradent)
c) Calcimol LC (Voco)
d) Calcicur (Voco)
e) Life (Kerr Hawe)
A,D,E
323. CM. Care din următoarele obturații curative pe bază de hidroxid de calciu sunt
fotopolimerizabile:
a) Dycal (Dentsply)
c) Calcimol LC (Voco)
d) Calcicur (Voco)
e) Life (Kerr Hawe)
C,D
324. CM. Numiți obturațiile curative, cimenturi zinc-oxid-eugenol:
a) Zinoment (Voco)
c) Cavitec (Kerr Hawe)
d) Kalsogen Plus (Dentsply)
e) Dycal (Dentsply)
A,C,D
325. CM Restaurările temporare sunt plasate din următoarele motive:
A. Prevenirea sensibilității
b. Albirea dintilor
c. Prevenirea blocării alimentelor
d. Refacerea aspectului
e. Acoperirea marginii ascuțite ale cavității
ACDE
326. CM Restaurările temporare sunt plasate din următoarele motive:

A. Restaurări frontale
b. Pentru a oferi un efect sedativ asupra pulpei inflamate
c. Ca o restaurare provizorie înainte de a plasa restaurarea finală
d. Prevenirea sensibilității
e. Acoperirea marginii ascuțite ale cavității
BCDE
327. CM Funcțiile materialelor restaurative temporare:

A. Asigură o etanșare adecvată împotriva infiltrării bacteriilor și a fluidelor orale
b. Asigură sterilizarea cavității
c. Împiedică infiltrarea medicamentelor intracanalare
d. Induce albirea dinților
e. Aderă la structura dintelui
ACE
328. CM Funcțiile materialelor de restaurative temporare:

A. Reproduce nuanțele dentare
b. Reproduce conturul dintelui pentru a facilita curățarea
c. Asigurați o etanșare adecvată împotriva infiltrării bacteriilor și a fluidelor orale
d. Izolează țesutul pulpar și menține relația parodontală
e. Induce un efect impunător de sterilizare a tubulilor dentinali
BCD
329. CM Cerințele ideale ale materialului temporar de restaurare:

A. Cu ușurință se înlătură din cavitate
b. Cu greutate se înlătură din cavitate
c. Induce iritarea pulpei
d. Efect sedativ
e. Promovează vindecarea pulpei
ADE
330. CS Cerințe ideale ale materialului restaurativ temporar:

A. Rezistent
b. Fragil
c. Biocompatibil
d. Solubilitate înaltă
e. Toxicitate înaltă
A
331. CM Cerințe ideale ale materialului restaurativ temporar:

A. Radioopac
b. Radiotransparent
c. Proprietăți antibacteriene
d. Integritate marginală
e. Scurgeri marginale
ACD
332. CM Clasificarea materialelor de restaurative temporare pe baza compoziției:

A. Sulfat de calciu
b. Amalgam
c. Oxid de zinc eugenol
d. Glass ionomer de sticlă
e. Rășină compozită
ACDE
333. CM Clasificarea obturațiilor curative:

A. Paste terapeutice combinate
b. Compozite
c. Compomeri
d. Materiale pe bază de hidroxid de calciu
e. Zinc-eugenol cement
ADE
334. CM Cele mai importante proprietăți ale materialelor pe bază de zinc oxid eugenol:
A. Estetic
b. Fonetic
c. Sedativ
d. Radiotransparent
e. Obtundent
CE
335. CM Restaurarea temporară ar trebui să facă următoarele:

A. Sigilare coronară, împiedicând infiltrarea fluidelor orale
b. Iritarea pulpei
c. Îmbunătățirea izolării în timpul procedurilor de tratament
d. Permite ușurința plasării și îndepărtării
e. Protejează structura dinților până la restaurarea finală
ACDE
336. CS Material de obturație temporar pe bază de ciment sulfat de zinc, fără eugenol. Se
întărește în cavitatea orală:
A. Zinc oxid eugenol
b. Glassionomer de sticlă
c. Dentin pastă
d. Compomer
e. Compozit
C
337. CS Funcția grupului de paste curative:

A. Umplerea finală a cavității
b. Obturarea temporarp a cavității
c. Păstrarea vitalității pulpei în dinții compromiși
d. Albirea dinților
e. Sterilizarea cavității
C
338. CS. Amalgamul dentar este un aliaj realizat prin amestecarea mercurului cu:
a) aliaj de staniu de argint
b) aliaj de paladiu
c) aliaj de cadmiu
d) aliaj de fier
e) aliaj de aluminiu
A
339. CS Avantajele amalgamului sunt:

a) Amalgamul bine condensat și triturat are o bună rezistență la compresiune
b) Non-estetic
c) Gustul metalic
d) Promovează aderența plăcii
e) Slăbește structura dintelui
A
340. CM Mecanismul de acțiune al grupului de paste curativă asupra dentinei vitale:

A. Efectul antibacterian datorat Ph-lui scăzut
b. Efectul antibacterian datorat Ph-lui crescut
c. Induce dentina reparativă sub dentina existentă
d. Deschide tubulii dentinali
e. Sigilează tubulii dentinali
BCE
341. CS Un aliaj obținut prin amestecarea mercurului cu un aliaj de staniu de argint:

A. Aur
b. Amalgam
c. Argint
d. Compomer
e. Ceramica
B
342. CM Clasificarea amalgamelor, în funcție de numărul de aliaje:

A. Unic
b. Binare
c. Ternare
d. Cvadruplu
e. Cuaternare
BCE
343. CM Clasificarea amalgamelor, în funcție de forma particulelor din pulbere:

A. Formă triunghiulară
b. Forma sferică
c. Strungul tăiat
d. Trapezoidale tăiate
e. Amestecate
BCE
344. CM Clasificarea amalgamelor, în funcție de dimensiunea particulelor de pulbere:

A. Micro tăiere
b. Tăiere automată
c. Tăiere fină
d. Tăiere aspră
e. Decupare netedă
ACD
345. CM Clasificarea amalgamelor, în funcție de conținutul de cupru în pulbere:
A. Conținut scăzut al aliajului de Cu - mai puțin de 4%
b. Conținut scăzut al aliajului de Cu - mai mic de 1,4%
c. Conținut crescut al aliajului de Cu - mai puțin de 10%
d. Conținut crescut al aliajului de Cu - mai puțin de 14%
e. Conținut mediu al aliajului de Cu - mai puțin de 5%
AC
346. CM Clasificarea amalgamelor, în funcție de adăugarea metalelor nobile:

A. Platină
b. Argint
c. Amalgam
d. Aur
e. Paladiu
ADE
347. CM Clasificarea amalgamelor, în funcție de prezența zincului:

A. Conținut de Zinc (mai mult de 0,01%)
b. Conținut de Zinc (mai mult de 0,1%)
c. Conținut de Zinc (mai mult de 1,0%)
d. Lipsa Zincului (mai puțin de 0,01%)
e. Lipsa Zincului (mai puțin de 0,1%)
AD
348. CM Indicații pentru obturațiile din amalgam:

A. Cavități clasa I și II
b. Ca material pentru incrustație
c. Restaurarea frontală
d. Cavitatea superficială
e. Restaurări care nu pot fi izolate bine.
A BE
349. CS Contraindicație pentru obturațiile de amalgam:

A. Cavități clasa I și II
b. Ca material pentru incrustație
c. Restaurări care au contacte ocluzale grele
d. Restaurări care nu pot fi izolate bine.
e. Restaurări mici spre moderate clasa I și II, care pot fi bine izolate.
E
350. CM Contraindicații pentru obturațiile din amalgam:

A. Dinți anteriori, în care estetica este o preocupare principală
b. Estetică proeminentă a dinților posteriori
c. Restaurări mici clasa VI
d. Ca material pentru incrustație
e. Restaurări care au contacte ocluzale grele
ABC
351. C.M.În stomatologie sunt distinse două tipuri de adeziune:

a. Mecanică
b. Chimică
c. Fizică
d. Monomer
e. Polimer (A,B)
352. CS Adeziunea materialului de obturație la suprafața dinților poate fi îmbunătățită dacă

pe smalț se aplică:
A. Acid fosforic
b. Acid sulfuric
c. Acid propionic
d. Acid ortofosforic
e. Apa distilată
353. C.S.Expunerea recomandată a compoziției gravante pe smalț nu mai puțin de:

A. 15sec
B. 25sec
C. 30sec
D. 40sec
E. 35sec
(A)
354. C.S.Expunerea recomandată a compoziției gravante pe dentină nu mai mult de:

a. 20sec
b. 15sec
c. 30sec
d. 35sec
e. 40sec
(B)
355. C.S Primerul se pune pe o dentină gravată umedă și se ține aplicat pe:
a. 20-30sec
b. 30-35sec
c. 15-30sec
d. 15-20sec
e. 10-15sec
(C)
356. CM Dentina gravată adecvată după uscare este:

A. Fără luciu
b. Mată
c. Ca creta albă
d. Lucioasă
e. Calcaros-gri
ABC
357. C.M.Cuplarea compozitului cu suprafața dentinei este realizată prin:

a. Dizolvarea a stratului „smear layer”
b. Îndepărtarea a stratului „smear layer”
c. Decalcifirea a stratului „smear layer”
d. Menținerea cu adeziv a stratului „smear layer”
e. Îmbibarea cu adeziv a stratului „smear layer”
(A,B,C)
358. C.S. Cuplarea compozitului cu suprafața dentinei este realizată prin procesul de:
a. Transformare a stratului „smear layer”
b. Dizolvarea a stratului „smear layer”
c. Îmbibarea cu adeziv a stratului „smear layer”
d. Menținerea cu adeziv a stratului „smear layer”
e. Decalcifirea a stratului „smear layer”
(A)
359. CS Pentru aderența materialelor compozite în restabilirea cavității sunt utilizate:
A. Fosfat cimenturi
b. Sisteme bonding
c. Acid fosforic 37%
d. Pastă pe bază de hidroxid de calciu
e. Dentina artificiala
360. C.M.Avantajele folosirii sistemelor adezive monopas cu auto –gravaj:

a. Scade numărul manipulațiilor
b. Reduce riscul erorii tehnice
c. Procedura devine mai simplă
d. Mai puțin laborioasă
e. Imprignarea se desfășoară simultan
(A,B,C,D)
361. C.M.Sistemele adezive de generația a IV-a conțin următoare componente:
a. Condiționerul (acid fosforic)
b. Primer-ul
c. Agentul bonding (adezivul)
d. Monomer
e. Polimer
(A,B,C)
362. C.M.Sistemele adezive de generația a IV-a prevăd tehnica de aplicare în trei etape:
a. Gravajul
b. Primer-ul
c. Adezivul
d. Monomerul
e. Polimerul
(A,B,C)
363. C.M.Dezavantajele sistemelor adezive de generația a IV-a sunt:
a. Prezența a două și mai multe componente
b. Timpul mare,necesar pentru aplicare
c. Sensibilitate crescută
d. Sensibilitate redusă
e. Hibridizare
( A,B)
364. C.S.Sisteme adezive de generația a V-a reprezintă preparate ligande:
a. Monocomponente
b. Bicomponente
c. Trei componente
d. Patru componente
e. Cinci componente
(A)
365. C.S.Sisteme adezive de generația a VI-a reprezintă preparate ligande autogravante:
a. Mono- bicomponente
b. Trei componente
c. Cinci componente
d. Patru componente
e. Mixte
(A)
366. C.M.Alegeți sisteme adezive de generația a IV-a:
a. Scotchbond MP
b. Gluma Solid Bond
c. Gluma CPS
d. Opti Bond FL
e. Syntac
(A,B,C,D)
367. C.M.Alegeți sisteme adezive de generația a V-a “a”:
a. Prime&Bond NT
b. Opti Bond Solo Plus
c. One-Step
d. Te –Econom Bond
e. TECO
(A,B,C,D)
368. C.M.Alegeți sisteme adezive de generația a V-a “b”:
a. Nano bond
b. Contax
c. GC UniFil Bond
d. Clerafil SE Bond
e. AdheSE
(A,B,C,D)
369. C.M.Alegeți sisteme adezive de generația a VI-a “a”:
a. Adper prompt L-Pop
b. Futurabond NR
c. ALL-BOND SE
d. ONE-UP BOND F Plus
e. Clerafil Liner
(A,B,C,D)
370. C.M.Alegeți sisteme adezive de generația a VI-a “b”:
a. Ibond
b. OptiBond All-In-One
c. Adper Easy One
d. XENO V
e. G-Bond
(A,B,C,D)
371. CM Sistemele de adezive din generația a VI-a sunt compatibile cu:
a. A. Compozite
b. B. Compomeri
c. C. Cimenturi hibride din sticlă ionomerică
d. D. Amalgam
e. E. Dentin pastă
ABC
372. Stratul ”smear layer” este format din prelucrarea instrumentală a dentinei și constă
din:
A. Particulele de hidroxiapatită
B. Reziduuri ale proceselor distruse de odontoblaste
C. Fibrele de colagen denaturate

D. Microorganisme
E. Componente ale fluidului oral
ABCD
373. CM Uscarea suprafeței dentinei înainte de aplicarea adezivului pentru dentină duce la:
A. Încălcarea penetrării componentelor adezive
B. Dezvoltarea degradării
C. Degradarea aderenței
D. Sensibilitatea postoperatorie
E. Aderența îmbunătățită
ABCD
374. CS Înainte de aplicarea adezivului, suprafața dentinei trebuie să fie:
A. Ușor umed
B. Translucid
C. Mat
D. Meloid
E. Pal
375. CS Grosimea stratului ”smear layer” este egală cu:
A. 5 µm
B. 6 µm
C. 7 µm
D. 8 µm
E. 10 µm
376. CS Stratul de ”smear layer” înfundă tubulii dentinari, pătrunzându-i până la

adâncime:
A. 2-6 µm
B. 2-5 µm
C. 3-6 µm
D. 1-3 µm
E. 2-4 µm
377. CS Gravarea și condiționarea dentinei se efectuează pentru:
A. Consolidarea proprietăților bactericide ale compozitelor
B. Întărirea fixării marginale
C. Înlăturarea stratul ”smear layer”
D. Formarea stratului hibrid
E. Conservarea stratului ”smear layer”
378. CS Utilizarea sistemului adeziv de 4 și 5 generații contribuie la formarea:
A. Zona hibridă
B. Stratul ”smear layer”
C. Strat inhibat de oxigen
D. Consolidarea fixării marginale
E. Eliminarea stratului ”smear layer”
379. Sistemele adezive din generația a 5-a conțin primer și adeziv:
A. Sub forma a două lichide
B. Nu conține primer
C. Într-o "sticlă"
D. Nu conține adeziv
E. Nu conținene sistem de gravare
C
380. CS Polimerizarea ușoară a sistemului adeziv după aplicarea adezivului se efectuează:
A. 10 sec
B. 20-40 sec
C. 60 sec
D. 90 sec
E. 30 sec
381. CS Primer-ul este menținut pe suprafața dentinei timp de:
A. 20-30 sec
B. 10 sec
C. 40 de secunde
D. 60 sec
E. 50 sec
382. CS Se recomandă gravarea totală pentru utilizarea ulterioară a sistemelor adezive:
A. Generația 3a
B. 4a-5a generație
C. prima generație
D. generația a doua
E. generația 2a-3a
383. CS După tratamentul cu primer, suprafața dentinei ar trebui să arate ca:
A. Umezită ușor fără lichid în exces
B. Mată, cu o umbră cretoasă
C. Umed cu exces de lichid
D. Umedă cu umbra cretoasă
E. Umezită ușor cu lichid în exces pe ea

C
384. CS Prezența unui strat excesiv de adeziv contribuie la:
A. Aderența mai bună a materialului de umplere la țesuturile dentare dure
B. Formarea liniei de slăbiciune a restaurării
C. Formarea zonei hibride
D. Formarea unui strat ”smear layer”
E. Nu se dizolvă în lichidul oral
385. CS Pentru a crește rezistența cariei la smalț, sistemele adezive din cea de-a patra și a
cincea generație conțin:
A. Compușii fluorurilor
B. Compuși de calciu
C. Compuși de potasiu
D. Compuși de sodiu
E. Compuși de clorură
386. CS Pentru gravarea smalțului se utilizează un acid (%) de :
A. 10
B. 20
C. 37
D. 40
E. 50
387. CS Gravarea smalțului se efectuează înainte de aplicarea sigiliului:
A. Cimenturilor ionomerice din sticlă
B. Compozitului
C. Cimentului policarboxilat
D. Amalgamei de argint
E. Silicofosfatului
388. CS Gravarea completă (totală) înseamnă efectul acidului fosforic asupra:
A. Cimentului
B. Smalțului și cimentului
C. Dentinei și cimentului
D. Smalțului și dentinei
E. Smalțului
389. CS Compozitele fluide fotopolimerizabile includ:
A. Revolution
B. Tetric
C. Dyract
D. Fuji IX
E. Harvard
390. CS Alegerea culorii materialului de umplere trebuie efectuată:
A. După prepararea cavității
B. După aplicarea sistemului adeziv
C. Înainte de restaurare
D. Înainte de etanșare
E. După gravarea țesutului dur
391. CS Compozitele fluide sunt utilizate pentru:
A. Sigilarea fisurilor
B. Albirea dinților
C. Obturarea canalului radicular
D. Sigilarea cavității de clasa I
E. Obturarea cavităților profunde carioase
392. CS Pentru protecția restaurării compozitelor se aplică:
A. Lac de protecție
B. Sigilant
C. Rezistent la apă
D. Gravajul smalțului
E. Aplicații cu soluție de calciu
393. CS Finisarea și lustruirea obturațiilorr compozite se efectuează peste:
A. 5 minute
B. 1 oră
C. 3 zile
D. o zi
E. o săptămână
394. CS Contracția compozitului fotopolimerizat are loc în direcția:
A. Sursei de lumină
B. Cavității dintelui
C. Vestibular
D. Oral
E. Occlusal
395. CM Pentru finisarea și lustruirea materialelor compozite, selectați următoarele seturi

de instrumente abrazive:
A. Sof-Lex Pop-on
B. Unique
C. Logic set 7
D. Opti Disc
E.Enhance (A, B, C, E)
396. CM Structura omogenă a restaurării este:
A. Lipsa porilor în materialul de umplutură
B. Absenta liniilor albe in grosimea restaurarii
C. Absența unei linii albe (gri) de-a lungul marginii restaurării
D. Prezența luciilor uscate
E. Lipsa sensibilității postoperatorii
A, B
397. CM Proprietăți negative ale compozitelor fluide:
A. Contracție de polimerizare relativ mare
B. Stabilitate spațială insuficientă a unui volum mare de material
C. Rezistență mecanică insuficientă
D. Lipsa de estetică
E. Lustruire insuficientă
ABC
398. CM Proprietățile pozitive ale compozitelor fluide:
A. Circuit înalt
B. Elasticitate ridicată
C. Ușurința în utilizare
D. Estetica
E. Rezistență mecanică
AB
399. CM Suprafețele netede ale restaurării sunt lustruite cu:

A. Discuri abrazive
B. Capete din cauciuc, silicon sau polimer
C. Cuve și discuri de diferite grade de abrazivitate
D. Finisoare de carbură cu 10-12 lame
ABC
400. CM Suprafețele de contact ale restaurărilor sunt lustate cu stripsuri:
A. Metalice
B. Materiale plastice
C. Dungi textile
D. Benzi de sticlă
E. Ceramică
A, B, C

Teste OPCR 2019 (06.01.2019)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste OPCR 2019 (06.01.2019)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

„Approved” Discussed and approved at Chair meeting of

By Dean of Dental Faculty Dental propaedeutics „ Pavel Godoroja”

Associate professor, Dr. hab.

Teste pentru examen la disciplina

Odontoterapie preclinică restaurativă și conservatoare

2. CS Orice proces care permite îndepărtarea, distrugerea sau inhibarea microorganismelor:

3. CS Etapa de prelucrare a instrumentelor în scopul sterilizării:

4. CS Un proces care îndepărtează materialul organic și micșorează numărul de

5. CS Aburul sub presiune (autoclavarea), aer fierbinte (cuptor de căldură uscată):

6. CS Transportă materialul către și din cavitatea bucală:

7. CS Sculptează și condensează restaurările ocluzale:

8. CS Lustruiește suprafețele ocluzale ale unei restaurări:

9. CS Tip de deșeu medical:

10. CS Tip de deșeu medical:

11. CM Deșeuri periculoase:

12. CM Deșeuri tăietoare:

14. CM Sterilizare cu aer fierbinte:

15. CS Instrument pentru examinarea cavității orale:

16. CS Instrument pentru examinarea cavității orale:

17. CS Instrument manual pentru prepararea cavității:

18. CM Componentele instrumentelor dentare:

19. CM Clasificarea instrumentelor dentare:

20. CS Instrument folosit pentru îndepărtarea tartrului dentar:

21. CM Componentele digii (sistemului Rubber Dam):

22. CM Componentele digii (sistemului Rubber Dam):

23. CM Componentele digii (sistemului Rubber Dam):

24. CM Freza dentară are următoarele componente:

25. CS Frezele dentare au următoarea formă:

26. CM Frezele dentare au următoarele forme:

27. CM Tipuri de freze dentare (materialul fabricării):

28. CS Instrument utilizat în obturarea cavității:

29. CS Instrument utilizate în obturarea cavității:

30. CS Instrument utilizat în lustruirea obturațiilor:

31. CM Izolarea câmpului operator este asigurată prin:

32. CM Tipurile de oglinzi dentare:

33. CM Oglinda dentară este utilizată pentru:

34. CM Sonda dentară este utilizată pentru:

35. CS Sonda parodontală este utilizată pentru:

36. CS Suprafața de bază a cabinetului stomatologic constituie:

37. CS Suprafața de bază a cabinetului stomatologic constituie:

38. CM Cerințele pentru microclimatul din cabinetul stomatologic:

39. CM Cerințele igienico-sanitare generale în cabinetul stomatologic:

40. CS Cerințele igienico-sanitare generale în cabinetul stomatologic:

41. CS Suprafețele de lucru, podeaua, pereții cabinetului stomatologic sunt necesari să

42. CM Componentele unitului stomatologic:

43. CM Componentele unitului stomatologic:

44. CM Ergonomia în stomatologie s-a dezvoltat sub premisa a trei factori:

45. CM Instrumente necesare pentru prepararea țesuturilor dentare dure:

46. CS Lingurile Black – indicații pentru utilizare:

47. CS Utilizarea condensatorului:

48. CM Izolarea câmpului operator este realizată împotriva:

49. CM Frezele de finisare:

50. CM Frezele de finisare:

51. CS Gumele de cauciuc pentru lustruire sunt utilizate pentru:

52. CM Tipurile pieselor de mână:

53. CM Piesele de mână:

54. CS Indicațiile piesei de mână:

56. CM Indicațiile frezelor sferice:

57. CM Indicațiile frezelor cilindrice (fisurale):

58. CM. Indicațiile frezelor con-invers:

59. CM Freza dentară este:

60. CS Instrumentele rotative:

61. CM Instrumente utilizate în prepararea cavităților: