7.

La trecere pulpei din stare normala in stare de pulpita distingem 3 etape:

*modificari functionale:se observa devieri doar prin metodele biochimice si histochimice.Diminuarea activitatii
enzimelor respiratorii,sporirea activitatii fosforilazei active
*modificari morfologice:restructurarea tuturor componentelor pulpei:schimbarea proteinogenezei,metabolismul
transcapilar,fagocitoza.Sporirea nr de macrofagi,plasmocite,granulocite neitrofile.
*inflamatia propriu-zisa
11. Electroodontometria. Rolul ei n practica stomatologic.
Electrodontometria : ne formeaza o imagine mai ampla privind starea pulpei si tesuturilor amfodontale, Aplicarea
curentului electric se bazeaza ca orice tesut viu se caracterizeaza prin excitabilitati Se constata ca orice process
patogen micsoreaza excitabilitatea pulpei, Dintii sanatosi reactioneaza la curenti 2-6 amper
20-40 ne spune despre un process in pulpa. De la 60 in sus denota o necroza a pulpei coranariene. Mai mult de 100
necroza radiculara. Periodontiul reactioneaza normal la 100-200 mmaperi, mai mult de 200 schimbari morfologice
brutale. Ne ajuta la depistarea raspindiri procesului inflamator stadiile de dezvoltare a cariei pulpitei ..
12. Caria dentara este un process pathologic , ce se manifesta dupa eruptia dintilor , in cadrul caruia are loc
deminiralizarea si ramolismentul tesuturilor dure ale dintilor cu formarea ulterioara de defecte cavitare. Dupa OMS se
folosesc 3 indicii principale : gradul de raspindire a afectiunii , intensitatea leziunilor dintilor prin carie si sporire
intensitatii sau morbeditatea
Indicile de intesitatea si gradul de raspindire se socoate din nr de personae adresate cu dintii plombati sau extirpati, nr
mediu de dinti afectati de carie si complicatiile ei ,,C,, ; Plombati (P) ; si extirpate (E) suma lor e desemnata ca
indecele CPE la copii se adauga si (cp) caria dintilor deciduali, si p: plomabati.
Leziunile carioase : Arcada superioara este afectata mai des de cit cea inferioara.
14. Rolul microflorei n dezvoltarea cariei dentare.
Rolul microorganismelor in formarea si aparitia cariei dentare o serie de microorganism mai ales streptococii,
conditioneaza procesele de deminiralizare in experienta.
Lactobacilii : microorgan gram positive, care produc acid si manifestari acidorezistenta. La pacienti cu carie multipla
saliva contine lactobacilli marit.Tot odata se remarca numarul lor redus in placa dentinara.
Streptococii : coci gram pozitivi, din speciile cariogene fac parte Str.Mutans ,Str. Sanguis. Str.Salivarius. .. Str.
Mutans 80-90% numarul total de microorganism.
15. Aprecierea gradului de rspndire i afectare a dinilor de carie.
Caria dentara este un process pathologic , ce se manifesta dupa eruptia dintilor , in cadrul caruia are loc
deminiralizarea si ramolismentul tesuturilor dure ale dintilor cu formarea ulterioara de defecte cavitare. Dupa OMS se
folosesc 3 indicii principale : gradul de raspindire a afectiunii , intensitatea leziunilor dintilor prin carie si sporire
intensitatii sau morbeditatea
Indicile de intesitatea si gradul de raspindire se socoate din nr de personae adresate cu dintii plombati sau extirpati, nr
mediu de dinti afectati de carie si complicatiile ei ,,C,, ; Plombati (P) ; si extirpate (E) suma lor e desemnata ca
indecele CPE la copii se adauga si (cp) caria dintilor deciduali, si p: plomabati.
Leziunile carioase : Arcada superioara este afectata mai des de cit cea inferioara, , de exemplu la molar premolari
zonele de predilectie sunt sup masticatorii, si orificiile oarbe, locul doi sunt suprafetel de contact, si locul trei
suprafetele jugale.
16. Permeabilitatea superioar a smalul favorizeaz efectuarea schimburilor metabolice cu esuturile
nvecinate dar, n acelai timp favorizeaz i o invazie rapid a bacteriilor incriminate de apariia procesului
carios. Cariile apar datorit atacurilor acide repetate, cnd saliva nu reu e te s restabileasc echilibrul.
17. Tabloul clinic, diagnosticul diferenial i tratamentul cariei n stadiu de macul.
a). Acuta pata alba cretoasa cu pierderea luciului natural , senzatii dolore , sondarea nedureroasa
b). Cronica fara acuze, modificare in culoaee pete negre, brun-inchis, suprafata dura, sondarea
nedureroasa.
Prima faza a cariei este data de o zona alba, mata pe suprafata dintelui pata alba cretoasa. Pe masura ce
caria avanseaza spre interior, in dentina, aceasta pata alba isi schimba culoarea catre brun-negru. Datorita
structurii sale mai poroase dentina este mai rapid distrusa decat smaltul astfel ca, la un moment dat, stratul de
smalt nu va mai avea nicio sustinere si se va prabusi ducand la aparitia cavitatii carioase
Tratamentul variaza in functie de severitatea procesului carios:
- periajul - Periajul cu paste fluorurate sau tratamentele cu fluor pot fi suficiente pentru ca procesul carios
incipient sa fie reversibil.

- obturatie daca cavitatea este prezenta - Obturatia este un material care acopera cavitatea si restaureaza
dintele pana la forma initiala dupa ce medicul stomatolog a inlaturat procesul carios.
n primele stadii ale cariei, dentistul aplic fluor pe zona afectat, ceea ce ajut la stoparea cariei i la
remineralizarea dintelui. ns pentru ca problema s nu evolueze este necesar men inerea unei igiene stricte,
folosind o past de dini cu fluor.
Diagnosticul diferential :
fluoroza si leziunile congenital ale dintilor
discromie dentara
hipoplazia si hiperplazia
18.Terapia cariei prin metoda remineralizant.
Tratamentul cariei incipiente include terapia de remineralizare, care este mai eficienta in perioada de formare dentara.
Esenta terapiei de remineralizare consta in compensarea elementelor minerale pierdute in urma demineralizarii.
Principala conditie a terapiei de remineralizare este pastrarea integritatii matricei organice a smaltului.
Inainte de realizarea terapiei de remineralizare trebuie inlaturate depunerile dentare, iar dintii supusi tratamentului izolati si uscati.
Pentru remineralizare sunt indicate fluoruri (sol. fluorura de sodiu 1-2%; ), aminofluoruri (sol. Fluoramini 1%); lacuri cu
fluor (fluorlac; Fluor-Protector); preparatele de calciu (sol. gluconat de calciu 10%)
Pentru marirea eficientei terapiei de remineralizare se recomanda: prelucrarea smaltului cu solutii diluate de acizi
inaintea aplicarii preparatelor remineralizante; micsorarea pH-lui solutiei de remineralizare (micsorarea concentratiei
solutiei remineralizante mareste schimbul de ioni in cristalele de hidroxiapatite); marirea temperaturii solutiei (ridicarea
temperaturii cu 1C sporeste precipitarea mineralelor cu 1%); electroforeza (amplifica schimbul de ioni).
Durata curei de remineralizare este in functie de evolutia clinica a focarului de demineralizare. In cazul evolutiei lente
a demineralizarii sunt suficiente 10 sedinte, iar in caz de evolutie rapida - mai mult de 10 sedinte.
Monitorizarea terapiei de remineralizare se realizeaza prin metode clinice (disparitia maculei carioase, aparitia
stralucirii suprafetei dentare) si, de asemenea, cu metode paraclinice (colorimetrica: cu albastru de metilen 1%).
laserul heliu-neon, care poate amplifica actiunea preparatelor cariostatice, micsora solubilitatea si permeabilitatea
smaltului, mari densitatea stratului superficial al smaltului, activa sistemele enzimatice ale pulpei etc. Razele laserului
sunt orientate intre ecuator si coletul dintelui timp de 2-3 sec, pe suprafetele orala si vestibulara consecutiv. Durata
unei cure constituie 60-90 sec. La gradul I de activitate a cariei sunt indicate 5 sedinte (zilnic), la gradul II - 2 cure a
cate 10 sedinte, iar la gradul III - 3 cure a cate 10 sedinte.
Terapia de remineralizare va fi eficienta numai atunci cand igiena cavitatii bucale va fi satisfacatoare si regulata, cand
se vor indica copiilor endogen preparatele Ca, F, P etc., vitamine (A, gr.B, C, D), cand acestia vor respecta regimul
alimentar (multe proteine, vitamine, componente minerale si reducerea consumului glucidelor) etc.in cazul cariei
superficiale, ca regula, nu se necesita tratament operator, este suficienta slefuirea sectorului afectat cu obtinerea unei
suprafete netede si aplicarea terapiei de remineralizare.
19. Recomandri pentru pacieni n perioada de terapie remineralizant
Terapia de remineralizare va fi eficienta numai atunci cand igiena cavitatii bucale va fi satisfacatoare si regulata, cand
se vor indica copiilor endogen preparatele Ca, F, P etc., vitamine (A, gr.B, C, D), cand acestia vor respecta regimul
alimentar (multe proteine, vitamine, componente minerale si reducerea consumului glucidelor) etc.in cazul cariei
superficiale, ca regula, nu se necesita tratament operator, este suficienta slefuirea sectorului afectat cu obtinerea unei
suprafete netede si aplicarea terapiei de remineralizare.

A.
B.
C.
D.
E.
F.
G.

20 Rspndirea i intensitatea neuniform a cariei n diferite regiuni ale globului este condi ionat de
urmtorii factori :
Aportul sczut de fluor n organism
Caracterul alimentrii
Lipsa microorganismelor n cavitatea bucal
Carent de vitamine
Coninutul sczut de fluor n ap
Prezena microorganismelor
Igiena cavitii bucale sczute

21. Carie superficial. Tabloul clinic. Diagnostic difereniat. Tratament.

Caria superficiala apare la nivelul maculei albe sau maculei pigmentare de pe urma modificarilor distructive din
adamantina dentara.Se observa o cavitate mica(un defect superficial in limitele smaltului),care se determina in
prezenta senzatiei de denivelare (cu margini neregulate,adesea de factura cretoasa,pereti si fund zgrunturosi).Daca
caria superficiala este localizata in zona fisurilor este cu marginile intacte deseori,aparind o dificultate de diagnostic.

Pentru caria superficiala sunt caracteristic dureri pasagere de la actiunea unor excitanti chimici:dulce,sarat,acru,la fel
e posibila aparitia durerii de la excitanti termici.Fenomenul se observa mai frecvent in regiunea coletului,in zona celui
mai fin strat de adamantina.Cariile superficiale sunt usor dureroasa la sondare(datorita apropierii de jonctiunea smaltdentina).In timpul sondarii instrumentul se poate cufunda usor in smaltul alterat la o adincime neinsemnata.
In caria superficiala pulpa dentara reactioneaza la curent de 2-6 mA
Diagnostic diferential :
hipoplazia- suprafata adamantinei neteda , neramolita
eroziunea aspect caliciform , fund neted , lucitor; sensibilitate sporita fata de excitantii mecanici,chimici si termici.
defect cuneiform exclusive la colet , pereti duri, luciosi
fluoroza- prezenta petelor pe toate suprafetele dintilor, peretii duri.
Tratamentul:Prepararea cavitatii carioase
Prelucrarea medicamentoasa
Uscarea cavitatii
Aplicarea obturatiei de durata
22. Caria medie. Tabloul clinic, diagnosticul diferenial i tratamentul.
In acest proces carios integritatea jonctiunii adamantine-dentinale se deterioreaza,dar nu ajunge la cam pulp. pot sa
nu prezinte acuze,insa pot avea senzatii dolore pronuntate la actiunea excitantilor mecanici,chimici si termici,dureri ce
trec imediat dupa suspendarea excitantilor.Examenul arata o cavitate carioasa nu prea adinca,umpluta cu dentina
pigmentata si ramolita,ceea ce se determina prin sondare,sonda fixindu-se in cavitate.La inlaturarea dentinei ramolite
cu ajutorul sondei remarcam peretii si planseul cavitatii.Planseul-se gaseste in limitele straturilor periferice si medii ale
dentinei.
Tavanul cavitatii pulpare prezinta un strat satisfacator de dentina neafectata.Sondarea peretilor cavitatii este
dureroasa de-a lungul jonctiunii smalt-dentina.Sondarea planseului cavitatii este dureroasa(reactie pulpara).
Pulpa dintelui reactioneaza la un curent de 2-6 mA.
Diagnosticul diferential :
Defect cuneiform
Eroziune dentara
Carie profunda durerei pe fundul cavitatii , cu acuze pronuntate
Periodontita cronica fibroasa dureri dupa inlatutrarea excitantului , poate comunica cu cavitatea pulpara, sondarea
dureroasa, percutia sensibila, Rx- dilatarea fantei periodontal
Tratament :
Principalele etape ale pregatirii cavitatilor carioase:
1. Inlaturarea dureni.
2. Deschiderea cavitatii carioase.
3. inlaturarea dentinei afectate (necrotomia).
4. Largirea profilactica: la dintii temporari si permanenti practic nu se efectueaza.
5. Formarea cavitatn carioase.
6. Prelucrarea margimlor cavitatn carioase (finisarea peretilor).
Prelucrarea medicamentoasa se efectueaza cu preparate medicamentoase, care nu irita pulpa (sunt contraindicate
alcoolul, eterul s.a.)
Acidul + Bondingul
Obturatia permanenta : Cementuri Glasionomerice sau composite fotopolimerizabile
23. Caria profund. Tabloul clinic, diagnosticul diferenial i tratamentul.
Exista modificari importante in dentina. Sondarea releva o cavitate profunda,adesea larga,umpluta cu multa dentina
ramolita. Deseori marginile adamantinei sunt subminate.In timpul sondarii intrumentul se poate cufunda la o adincime
mare,dar nu va comuica cu camera pulpara a dintelui,deoarece deasupra ei ramine un strat fin(> 0,5mm) de dentina
decalcinata.Sondarea fundului cavitatii carioase este dureroasa.
Determinarea volumului optim de dentina ce urmeaza a fi rezectat este constituit din 2 straturi:
*stratul extern:este infectat si neviabil.El este indolor si insensibil fata de excitanti,remineralizarea lui este
imposibila,colagenul pe care-l contine este denaturat ireversibil,el se localizeaza,de regula,pe peretii cavitatii.La
prepararea cavitatii carioase acest strat este necesar de indeparat.
*stratul intern-este neinfectat si viabil,posibil este partial demineralizat si pigmentat,dar capabil catre remineralizare,
colagenul pe care-l contine este denaturat,insa recuprabil. Asemenea dentina poate fi gasita pe fundul cavitatii
carioase.Ea este dura,pigmentata,sub ea este un strat de dentina sclerotica.

Pacientul acuza dureri de la excitantii mecanici,chimici si termici ce trec imediat dupa inlaturarea
excitantului.Sondarea planseului este dureroasa.Pulpa dintelui reactioneaza la un curent de 2-6mA,insa excitabilitatea
poate fi redusa la 10-12mA.
Diagnosticul diferential :
- carie medie- acuze mai putin pronuntate
- pulpit acuta de focar dureri paroxistice , spontane
Tratamentul:
1 vizita: Prepararea cavitatii carioase
Prelucrarea medicamentoasa
Pe fundul cavitatii se aplica pasta pe baza de calciu (calciu-eugenol)
Obturatia provizorie cu dentina pe apa
2 vizita: inlaturarea pansamentului provizoriu
Pelucrarea medicamentoasa ;Prelucrarea medicamentoasa se efectueaza cu preparate medicamentoase, care nu
irita pulpa (sunt contraindicate alcoolul, eterul s.a.)
Acidul + Bondingul
Pe fundul cavitatii se aplica pasta remineralzanta
Obturatie permanenta
24. Tratamentul cariei profunde
in 2 sedinte si o sedinta:
Tratamentul in 2 sedinte:
1 vizita: Prepararea cavitatii carioase
Prelucrarea medicamentoasa
Pe fundul cavitatii se aplica pasta pe baza de calciu (calciu-eugenol)
Obturatia provizorie cu dentina pe apa
2 vizita: inlaturarea pansamentului provizoriu
Pelucrarea medicamentoasa
Pe fundul cavitatii se aplica pasta remineralzanta
Obturatie permanenta
Tratament o sdinta:
Principalele etape ale pregatirii cavitatilor carioase:
1. Inlaturarea dureni.
2. Deschiderea cavitatii carioase.
3. inlaturarea dentinei afectate (necrotomia).
4. Largirea profilactica: la dintii temporari si permanenti practic nu se efectueaza.
5. Formarea cavitatn carioase.
6. Prelucrarea margimlor cavitatn carioase (finisarea peretilor).
Prelucrarea medicamentoasa se efectueaza cu preparate medicamentoase, care nu irita pulpa (sunt contraindicate
alcoolul, eterul s.a.)
Acidul + Bondingul
Aplicarea obturatiei curative + obturatia de baza + obt. Permanenta .
Mijloace curative : Se utilizeaza pentru taratmentul manifestarlor inflamatorii ale pulpei si stimularea functiilor ei
plastic. Se aplica in strat de aprox.0,5 mm pe planseul cavitatii pulpare sub obturatiile provizorii si permanente
.Exemple :UltraCal , Calasept , Acroseal , Calxyd
25.Pivoii parapulpari. Indicaii pentru aplicare.
Pivotii parapulpari sunt dispozitive metalice fixate in adincitura formata in dentina mai mica decit grosimea
pivotului(0,05) la o adincime de 2mm.In adincime se fixeaza pivotul parapulpar,daca are filet se insurubeaza,daca
este confectionat de medic(0,5-0,7) s fixeaza.
In functie de modul de agregare la dentina:
1pivoti fixati prin cementare;
2pivoti fixati prin fixtiune;
3.pivoti fixati prin infiletare.
Este o tehnica de adeziune amelo-dentinara:
*pentru dintii vitali-pivoti parapulpari(dentinari);
*pentru dintii devitali-pivoti corono-radiculari.
Se indica cind retentia materialului de restaurare la dinte este deficitara si necesita a fi suplimentata.
26.Tratamentul general i local al cariei.
Tratamentul general: Calciu gluconat 1 pastila x3 ori/zi 1 luna
Calciu glicerofosfat 1 x3ori/zi luna
Calciu lactat 1 x3ori/zi -1 luna
Fitin 0.25 x3/zi 1 luna

Vitaftor la 1 litru de ceai, 1 x zi 1 luna

Remodent 1 pulbere de dezolvat in 100ml de apa- clatituri
Micsorea dulciurilor din alimente
Alimentarea rationala
Folosirea productelor ce contin calciu si microelemente
2.Tratamentul local:
Terapia remineralizanta a) aplicarea sol. De 10% Calciu gluconat pe 20 min nr. 20 -30 b) Sol 2% Natriu floarat -5
min nr.20 -30 c) Sol 3 % Remodent 20 min
Frictiunea cu pasta de 75% fluor
Aplicarea lacului fluorat
27.Profilaxia cariei dentare.
Profilaxia cariei dentare reprezinta un complex de masuri indreptate pe de o parte,la lichidarea situatiei cariogene in
cavitatea bucala,si pe de alta parte la sporirea rezistentei tesuturilor dentare.
*Din masurile de lichidare a situatie cariogene fac parte:asanarea organismului,limitarea consumului de glucide,respectarea
regimului alimentar,consumarea bucatelor cu tratament culinar minim,igiena cavitatii bucale,stimularea salivatiei,repararea
deformatiilor dento-maxilare,obturarea fisurilor si orificiilor oarbe din dinti.
*Din metodele de sporire a rezistentei adamantinei dentare:formarea corecta a primordiilor si dezvoltarea tesuturilor
dentare,maturizarea calitativa a adamantinei,terapia de remineralizare,aplicarea preparatelor de flor(cu efect general si
local),aplicarea solutiilor remineralizante pe baza de calciu si fosfor.
respectarea igienei orale corespunztoare, prin periajul de cel puin 2 pri pe zi (dimineaa i seara), executarea
corect a acestuia. folosirea aei dentare i a apei de gur, renunarea la vicii, n special fumatul, dar i consumul
excesiv de alcool,detartraj,periaj professional,sigilarea santurilor si fisurilor,vizita la medic.
28.Profilaxia complicaiilor n tratamentul pulpitelor.
1. utilizarea metodelor de tratament corect
2. utilizarea instr. endodontice corespunzatoare
3. cunoasterea zonelor topografice cu risc crescut de complicatii,
4. cunoaterea anatomiei si morfologiei dintelui
5.respectarae asepsiei si antisepsiei
6.pregatirea psihologica a pacientului
7.efectuarea unei radiografii
8.efectuarea anesteziei corespunzatoare si corect
9.prelucrarea adecvata a canalelor
10.utilizarae obligatorie a gelurilor pentru largirea c.r
11.lucru atent,precaut curespectarae regulilor de consecutivitate autilizarii instr.
12.respectarae unghiurilor maxime a rotirii instr in canal.K-reamer(180 grade) K-file(90) ;in canalele inguste,curbate se
recomanda de a micsora cu 20-30 grade.H-file nu se rotesc.
29.Msurile curativ-profilactice locale n prevenirea cariei.
1.Florul aplicat local sub forma de aplicatii de solutii,lacuri dentare,clatituri sau paste ce contin flor,geluri florate.Se foloseste
mai frecvent solutia de 1-2% florura de sodiu si florura de staniu. Florura de staniu ar o aplicare mai limitata din cauza toxicitatii
mari.
Sol.de florura de sodiu(1-2%)se badijoneaza pe suprafata dintelui ,sub forma de tampon umectat si se tine 10-15 min.Se fac 2-3
aplicatii la interval de 2-3 zile.
Pentru sporirea rezistentei se folosesc o serie de solutii remineralizante bazate pe componentele de calciu si fosfor. Capata
raspindire larga terapia remineralizanta prin aplicarea de sol.10% gluconat de Calciu in asociatie cu sol.2% florura de sodiu.
Efect anticarios are si pastaRemodent Mecanismul actiunii aceste paste consta in reducerea indicelui de igiena a cavitatii bucale
si sporirea rezistentei antiacide a adamantinei dintilor umani.
respectarea igienei orale corespunztoare, prin periajul de cel puin 2 pri pe zi (dimineaa i seara), executarea corect a
acestuia. folosirea aei dentare i a apei de gur, renunarea la vicii, n special fumatul, dar i consumul excesiv de
alcool,detartraj,periaj professional,sigilarea santurilor si fisurilor,vizita la medic.
30.Metodele de analgezie la tratarea cariei.
Pentru tratamentul cariei dentare pot fi folosite in principiu toate metodele de anesteziere:
1.Anestezia generala conform unor indicatii
2.Anestezie locala-cea mai eficienta,cu risc redus
*A.aplicativa
*A.infiltrativa:directa si indirecta
*A.tronculara

-A.tuberala
-A.incisivala
-A.palatina(nazopalatina)
-A.infraorbitala
-A.mandibulara
-A.torusala
-A.mentoniera
*A.spongioasa
-A.intraosoasa
-A.intraseptala
-A.intraligamentara
Se administreaza doar cind pacientul prezinta dureri pentru a elimina du reread si a relaxa pacientul.
31.Metodele fizice n diagnosticul i tratamentul cariei i pulpitelor.
1Excitabiliatea electrica-determinarea pragului de sensibilitate dureroasa cu aparatul IVN-1
Dintii sanatosi reactioneaza la puterea curentului 2-6mA
In carie superficiala la 6mA
In carie profunda 7-35mA
In pulpita 100-200mA
2.Colorarea-mth prin care se determina marimile ficse ale sectorului de demineralizare,afectiuni ascunse,pete
carioase superficiale ce se pot determina prin metoda vitala de colorare a dintilor.
Sectoarele de smalt cu carie sau demineralizante devin mai prmiabile pentru toate solutiile de colorare:nitrat de
Ag,albaastru de metilen si rosu,ninghidrin 4%,casmin.etc
3.Stomatoscopia cu raze ultraviolete
4.Testul conductibilitatii termice
In caz de carie conductibilitatea termica se mareste.Pentru examenul dat se foloseste apa fierbinte de 60-70 ori rece
5-10
Caldura in limitele de 10-60nu provoaca senzatii.
5.Reactie chimica
In calitate de agenti chimici sunt folositi acizi lactici,de mar,citric,clorhidric si ac.fenic,sol.de zahar,glucoza spirt,efir.
68.Metode fizice n tratamentul pulpitelor.
electroforeza medicamentoasa (ionoforeza)- e o met de actiune asupra organului cu curent continu si
introducerea sub medicamentoase cu ajutorul lui.in cav dint se introduce un tampon de vata imbibata cu sol de iod si
electrodul activ , dupa 20 min preparatul de iod , cu un curent de 2-3mkA se inlocueste tamponul cu altul imbibat cu
sol apoasa de iod. se obt cu dentina artificiala. la a 3 zi se efect prelucr canal si obturarea lor.
depoforeza cu hidroxid de cupru-calciu- este o met moderna de tratament a canalelor cu hidroxid de
cupru-calciu sub act unui cimp electric slab, sub act curent continuuionii hidroxil si hidroxicuprat difuzeaza in partea
apicala si ramificatiile deltoide. disocierea lor si formarea hidroxidului de cupru duce la crearea "dopuri de cupru"care obt sigur canal rad,asigura formarea unei zone sterile. hidroxidul de cupru-calciu - stimuleaza osteoblastele care
asigura regenerarea tesut osos periapical.(aceasta met necesita 3 sedinte cu un interval de 8-14 zile, in primele 2
sedinte se efectueaza nemijlocit actiune asupra canal radiculare,iar in a 3 sedinta se obt canal)
32.Erori complicaii n diagnosticul cariei.
Erorile pot fi clasificate in :tactice si tehnice,obiective si subiective.
1.cele mai frecvente - la difentierea cariei dentare cu afectiunile necarioase,cariei medii-cu periodontita cronica,cariei
profunde acute-cu pulpite.
De ex. a)in caria profunda este necesara aplicarea unei obturatii curative,iar daca caria este medie,obturatia curativa
nu trebuie facuta,astfel se va produce o carie complicata(pulpita sau periodontita).
b)daca nu s-a facut diagnostic si s-a administrat anestezia,este imposibila efectuarea diagnosticului difential
intre caria medie si periodontita cronica si,prin urmare nu poate fi efectuat un tratament efectiv.
2.Erori ce apar la tratamentul conservativ la demineralizarea de focar a smaltului:
*dereglarea termenilor de a procedurilor si seriilor de remineralizare,
*folosirea aplicatiilor cu sol.de florura de sodiu fara folosirea anticipata a preparatelor de calciu,ce duce la formarea
unui strat de fluoride,ce blocheaza difuziunea altor ioni.Sub acest strat progreseaza procesul carios.
3.Posibile complicatii in perioada de anesteziere:
*intoleranta la prep.anestezice,reactii alergice;
*lezarea vaselor sangvine(aparitia hematoamelor),a nervilor(aparitia parezei);
*Anestezia necalitativa ce nu piermite o preparare indolora a dintelui.
4.Complicatii la prepararea cavitatii carioase:
*la deschiderea,sau extensia incompleta a cavitatii carioase poate fi creat un cimp vizual redus,insuficient in urma
carora se realizeaza o necretomie incompleta

*la formarea (finala)incompleta a cavitatii carioase se poate intipla o inlaturare partiala a dentinei patologic
modificata,cu dezvoltarea cariei secundare.
*la formarea incorecta a cavitatilor,cind peretele gingival formeaza cu fundul cavitatii un unghi obtuz,la nerespectarea
unghiului drept intre pereti,materialul de obturatie nu va adera bine.
*fracturarea unei parti din coroana dentara
*supraincalzirea,arsura pulpei si a tesuturilor dentare
*deschiderea accidentala a camerei pulpare
*deteriorarea smaltului dintelui vecin la prepararea suprafetei M sau D
5.Complicatii ce apar in urma prelucrarii medicamentoase insuficiente a cavitatii preparate
6.Complicatii legate de incalcarea regulilor de aplicare a obturatiei izolante
7.Erori si complicatii la obturarea cavitatilor .
33.Concepiile moderne despre cauzele apariiei cariei dentare.
In stadiul incipient al carie in focarul de infectare exista o demineralizare a adamantinei, cauza fiind formarea de acizi
organici( ac.lactic),se formeaza in procesul de fermentare a glucidelor de catre microorganismele placii dentare.
In aparitia cariei dentare rolul decisiv il au factorii cariogeni:locali si generali,precum si de rezistenta tesuturilor,
caracterizat prin gradul de perfectiune a structurii,prin compozitia chimica si genetic.
Ionii liberi de oxigen(H+)trebuie sa fie capabili sa realizeze o demineralizare a tesuturilor dentare.
Mentinerea pH la un nivel critic de hidrogen duc la disociere apatitlor suprafeteor in zonele mai putin rezistente ale
adamantinei(in striurile Retzius si in spatiile interprismatice)ceea ce duce la patrumderea in stratul subsuperficial al
adamantinei si la demineralizarea lui.Continuarea formarii de acizi organici pe suprafata adamantinei duce la demineralizare
si la sporirea treptata a microspatiilor dintre cristalele prismelor adamantinice.Astfel,se creeaza conditii pentru patrunderea
microorganismelor in microdefectele formate,sursa de formare a acizilor organici se transfera in interiorul
adamantinei.Evolutia procesului carios cu demineralizarea adamantine se extinde atit pe la suprafata cit si in
profunzime,formind focar de afectare in forma de con.
34.Prepararea cavitilor prin metoda de tunelizare. Tunelizarea complet i incomplet.
Metoda de preparare prin tunelare a aprut in urma implementarii cimenturilor glasionomere si a materialelor
compozite fluide,care permit reducerea considerabila a volumului tesutului dentar intact indepartat,la prepararea si
plombarea cav.carioase de cl2de profunzime medie cu distructie minima de smalt a fetei proximale,localizarea ceva
mai jos de ecuator(intre punctele de contact si coletul dintelui)prezentind un contact strins intre dinti.Spre deosebire
de traditionala deschidere a cavitatii carioase din O,catre focarul carios se creeaza prin acces ocluzal o trecere sub
forma de tunel.
A.Metoda tunelara partiala(incompleta)-prevede prepararea tesuturilor dure detare fara perforarea smaltului partilor
proximale.
B.Metoda tunelara completa-presupune perforarea cu freza a lamei adamantine demineralizate sub punctul de
contact.
Tunelizarea permite pastrarea crestei marginale intacte in locul treecerii suprafetii masticatorii in cea de contact(ce
face legatura intre peretii vestibulari si linguali) a smaltului intact de pe suprafata proximala si a punctului de contact
existent.
Metoda tunelara permite pastrarea intr-o oarecare masura,a rezistentei suprafetii masticatorii a dintelui si reduce riscul
unei posibile fracturari a coroanei lui.
Tunelarizarea vericala-prin fisura si foseta triangulara a suprafetei masticatorii a molrilor(la premolari prin foseta
meziala/distala),retragind freza diamantata la o distanta de 2-2,5mm de la creasta marginala.Dupa trepanarea
smaltului,in dentina este creat un tunel orientat catre cavitatea carioasa.
Prin tunelul creat,cu ajutorul unei freze sferice de dimensiuni mici din cavitate se inlatura in intregime toate tesuturile
necrozante.Mai apoi cavitatea este spalata cu apa,prelucrata cu sol.antiseptica si plombata cu ciment glasionomer
sau compozit.Folosirea compozitelor fluide in aceasta metoda are avantajul de a umple toate neregularitatile cavitatii
carioase.
35.Punctul de contact. Importana lui. Metode de restabilire.
Fiecare dinte prezinta cite 4 fete, fiecare prezentind in apropierea coletului bombari, care dirijeaza caderea alimentelor
farimitate la o anumita distanta de tesutul moale inconjurator denumit parodontiu, deci un control in protejarea acestuia.Prin
bombarea lor, dintii realizeaza intre ei puncte de contact, care au rol de aparare Si stimulare a tesutului parodontal. Prin unirea
bombarii a doi dinti vecini ia nastere un triunghi, cu virful in dreptul bombarilor si baza la nivelul gingiilor, baza fiind reprezentata
prin asa-numita papila interdentara. Punctele de contact impiedica patrunderea alimentelor printre dinti prevenind astfel
imbolnavirea papilei interdentare- in acelasi timp, ele transmit presiunea masticatorie de la grupul de dinti ce realizeaza la un

moment dat masticatia, la toti dintii arcadei respective, solicitarea fiind transmisa parodontiului tuturor dintilor care, in acest mod,
va fi stimulat.
Metode de restabilire. Punctul de contact se restabileste cu ajutorul matricii. Exista 2 metode de aplicare a matricii: 1.Matricea este
pusa in modul traditional, este fixata aplicind captuseala izolatorie pe toti peretii dupa aceasta amalgamul este introdus in cavitatea
pregatita. 2. Este folosita la loclizaea cavitatii principale pe suprafata de contact posterioara, cind este dificil abordul catre ea, este
aplicata captuseala izolatorie, este fixata matricea, apoi amalgamul este introdus in portii mici.
36.Etiologia i patogenia pulpitelor.
Cauza-agentii biologici (microbi si toxinele lor) care nimeresc in pulpa prin cavitata carioasa a dintelui, prin
canaliculele dentinare sau prin orificiu de perforatie, din punga parodontala sau cu torentul sagvin si limfatic in cazul
afectiunilor infectioase acute si prin orificiul apical al radacinii.
Inflamatia pulpei poate fi provocata de un traumatism *(mecanic, fizic, chimic).Factorii termici ce provin de la
nerespectarea regimului de preparare a suprafetei coronare.Factorii chimici ce provoaca inflamatia in pulpa sunt
medicamentele(alcool,eter).
Efectul toxic cauzat de materialele de plombare sau reactiile alergice.
SuplimentarLa trecere pulpei din stare normala in stare de pulpita distingem 3 etape:
*modificari functionale:se observa devieri doar prin metodele biochimice si histochimice.Diminuarea activitatii
enzimelor respiratorii,sporirea activitatii fosforilazei active
*modificari morfologice:restructurarea tuturor componentelor pulpei:schimbarea proteinogenezei,metabolismul
transcapilar,fagocitoza.Sporirea nr de macrofagi,plasmocite,granulocite neitrofile.
*inflamatia propriu-zisa
Patogenia: la imceput- pulpita acuta(14 zile) la care distingem citeva semne:alterarea,exudarea,proliferarea,tulburari
metabolice-reactie hiperergica.Mecanismul de declansare il constituie afectarea componentelor:celulelor,substantei
interstitiale,fibrelor,vaselor.Se deregleaza peermiabilitatea structurilor de tesut conjunctiv,ceea ce duce la formare de
exudat,care la incput este seros.
Peste 6-8h inflamatia seroasa trece in purulenta.Acumularea exudatului duce la hipoxie,tulburarile
metabolice,amplificarea glicolize anaerobe.Apoi apare acidoza si se formeaza un abces pulpar.
In pulpita fibroasa cronica putem distinge doua stadii:
1.O parte din pulpa coronara ,cea inconjurata de abces se transforma in tesut de granulatie cu numeroase infiltrate
limfomacrofagale.
2.pulpa este supusa unei degenerari fibroase,sporirii nr de elemente fibraose in pulpa.Se creaza o petrificare a pulpei.
Pulpita gangrenoasa cronica se poate solda cu gangrena pulpei,ceea ce se manifesta clinic sub forma de
periodontita,
Pulpita hipertrofica cronica se caracterizeaza prin proliferarea extinsa a tesutului de granulatie.
Agravarea pulpitei are loc atunci cind obturam calea de evacuare a exudatului,odata cu acumularea lui in cavitatea
dintelui,are loc marirea presiunii in ea,tulburari trofice in tesuturi si aparitia de abcese noi.
37.Clasificarea pulpitelor.
Dupa OMS:
1.Pulpite
a)hipremie pulpara
b)P.acuta
c)P.purulenta(abces pulpar)
d)P.cronica
e)P.cronica hiperplazica(polip pulpar)
f)alte forme de P.identificate
g)P.neidentificate
2.necroze pulpare
a)gangrena pulpara
3.pietre pulpare
a)denticle
b)pulpolide
4.formatiuni patologice
a)tesuturi duree in pulpa
b)dentina neregulata
Dupa E.M.Gofung 1927
1.P. acuta
a)partiala
b)generala
c)purulenta generalizata
2.P.cronica
a)simpla
b)hipertrofica
c)gangrenoasa

Dupa IMSM I.Semasco

1.P acuta
a)focala
b)difuza
2.P.cronica
a)fiibroasa
b)gangrenoasa
c)hiertrofica
d)acutizarea P.cronice
3.Stari dupa depulparea partiala sau totala
Dupa I.Scoliar 1967
1.P.incipienta acuta
2P.acuta(purulenta)c intirziere de adresare
3.P.fibroasa cronica
4P.ulceroasa cronica
5P.granulomatoasa cronica
6P.cronica radiculara(pulpa gangrenoasa)
7Agravarea pulpitei conice
Dupa M.Gafar si C.Andreescu(Bucuresti)
A.P acute
1Seroase
a)cu leziuni limitate:
*p.acute seroase partiale
*psoronare
b) cu leziuni intinse:
*p.acute seroase totale
*p.corono-radiculare
2Purulente
a)cu focare limitate:
*p.acute purulente partiale partiale
*p.coronare
b)cu focare intinse:
*p.acute purulente totale
*corono-radiculare
B.P.cronice
a)intinse(fara comunicare cu eexteriorul)
*P.cronica inchisa propriu-zisa
*P.cronica hiperplazica sau granulomul intern Palazzi
b) deschise
*ulceroase
*granulomatoase(pilipoase)
Dupa B.Moghilnitchi si A.Evdochimov 1925
1Dereglari vasculare(hemoragii,hiperemie)
2Inflamatie
a)exudativa
*p.sperficiala
*p.seroasa partiala
*p.purulenta generalizata
b)proliferativa
*p.fibriloasa
*p.granulomatoasa
c) procese regresive(atrofie a pulpei necroza,gangrena,tulb.metabolice,concremente)
d) procese progresive(denticuli)

38.Tabloul clinic, diagnosticul diferenial i tratamentul pulpitelor acute de focar.

P.acuta de focar constituie stadiul de debut al inflamatie - localizeaza de obicei in portiunea cea mai apropiata
de cavitatea cariata.Din aceasta cauza procesul inflamatoriu debuteaza mai frecvent in regiunea cornului pulpar si
apoi proceusul se manifesta asupra pulpei coronare si radiculara.
Durata acestul proces este pin la 2 zile
Bolnavul acuza dureri intense la orice fel de excitanti. Durerrile pot sa apara spotan fara vre-o cauza explicabila.
Frecventa si durata durerilor variaza intre 10-30 min si nu depasesc o ora,perioada indolora tine citevai ore.
Durerea nu iradiaza,noapte intensificindu-se.

Inspectia nu releva modificari.Se observa o cavitate carioasa cu dentina ramolita. Prin sondare -o portiune mai
dureroasa pe fundull cavitatii linga cornul pulpar.
Electroexcitabilitatea este scazuta.
Percutia este indolora.
Diagnosticul diferential:
P.acuta de focar se va diferentia
*de caria profunda(p.a de focar prezenta durerilor paroxistice spontane,care se intensifica noaptea)
*de pulpita acuta difuza si (p.a.f nu exista dureri iradiante,durerea intotdeuna mai putin indelungat decit perioada
indolora); cronica fibroasa nu sint caracteristice durerile spontane si nocturne,dureri la excitanti fata de p.a.f
*de inflamatia papilelor exista edem,hiperemie,senzatii de durere si singerari la palpare.Cavitatea carioasa poate lips
Tratamntul:
Metoda amputarii devitale
1vizita:
-prep.partiala a cavitatii carioase
-deschiderea cornului pulpar
-aplicarea pastei arsenicale
-aplicarea dentin-pastei
2vizita:
-acuze,percutia
-inlaturarea obturatiei provizorii
-prepararea definitiva cu creazea accesului
-inlaturarea tavanului
-amputarea pulpei coronare
-aplicarea sol.ptr impregnare(rezorcin-formalina)
-aplicarea dentin-pastei
3vizita:
acuze
-inlaturarea pansamentului
-aplicarea pastei de foredent la orificii
-obturarea de baza si permanenta.
39.Tabloul clinic, diagnosticul diferenial i tratamentul pulpitei acute difuze.
Dureri sicietoare de la orice fel de excitanti..Deseori durerile lipsesc.
Bolnavul mentioneaza ca in trecut a avut dureri puternice ce s-au domolit si au disparut definitiv.
Apare un miros fetid.Examenul-carioasa profunda.adamantina are o nuanta cnusie.
Sondarea este indolora si doar in orificiul canalului se determina singerare si senzatie de durere.La aplicarea
excitantilor de rece si de cald apar incet cu incetul dureri ce trec treptat.dupa o perioada indelungata poate fi afectat si
periodontiul. Electroexcitabilitatea dintelui este foarte redusa(50-80mA)-Ceea ce marturiseste despre necroza
definitiva a pulpei.
Diagnostic diferential:
Pulpita gangrenoasa cronica e diferentiata
*p.fibroasa cronica
*de periodontita apicala cronica
In formele de periodontita cronica apicala prin interogare se poate clarifica existenta unor episoade de periodontita
apicala in trecut si despre actualizarile acesteia.
In mucoasa,in regiunea de proiectie a dintelui putem observa fistule sau edem.Introducerea unui ac in canalul
radicular nu produce dureri.la ectroexcitabilitatea pulpei depaseste 100mA.
Tratamentul:
Extirparea devitala:
1vizita:
-prepararea partiala a cavitatii d
-deschiderea cornului pulpar
-aplicarea pastei(devit)
-aplicarea dentin pastei
2vizita:
acuze
-prepararea definitiva cu crearea accesului
-inlaturarea tavanului
-amputarea pulpeo coronare
-extirparea pulpei radiculare
-prelucrarea mecanica si medicamentoasa a canalului radicular
-determinarea lungimii de lucru
-obturarea canalului radicular
-con-gutaprca condensarea laterala
-roentgen

-obturarea de baza si permanenta

40.Tabloul clinic, diagnosticul diferenial i tratamentul pulpitei cronice gangrenoase.
Bolnavul acuza dureri siciitoare de la orice fel de excitanti, mai ales de bucate fierbinti, care nu inceteaza dupa
inlaturarea acestor excitanti. Uneori dureri la inspiratii. Deseori acuzele de durere lipsesc. Deseori se face simtit un
miros fetid din gura. Bolnavul mentioneaza ca avut dureri puternice in trecut care apoi s-au domolit sau au disparut
definitiv.
Examenul releva o cavitate carioasa profunda. Adamantina uneori comporta o nuanta cenusie. In stadiile incipiente
-prin sondare se releva dureri in pulpa si singerare. Pulpa coronara poate suferi o histoliza deplina, are o culoare
cenusie, sa pastreaza doar o parte sau pulpa radiculara in intrgime. In astfel de cazuri sondarea - indolara si doar in
orificiul canalului se determina singerare si senzatii de durere. La aplicarea excitantilor de rece si de cald apar incetul
cu incetul durerile care trec treptat.Dupa un process mai lung sint posibile modificari destructive in periodontiu sub
forma de dilatari ale fisurii periodontale si chiar de formare a unor focare de ramolisment. Electroexcitabilitatea dintelui
e foarte redusa (50-80 mA)-necroza definitiva a pulpei sau in orice caz de necroza partii ei coronare.
Diagnosticul diferential: pulpita fibroasa cronica, periodontita apicala cronica. In formele cronice de periodontita
apicala prin interogare se poate clarifica existenta unor episoade de periodontita apicala in trecut si despre acutizarile
acesteia. In mucoasa in regiunea de proiectie a dintelui putem observa fistule sau edem. Introducerea unui ac in
canalul radicular nu produce dureri. Electroexcitabilitatea pulpei depasteste 100 de mA.
Tratamentul:
Extirparea devitala:
1vizita:
-prepararea partiala a cavitatii d
-deschiderea cornului pulpar
-aplicarea pastei(devit)
-aplicarea dentin pastei
2vizita:
-prepararea definitiva cu crearea accesului
-inlaturarea tavanului
-amputarea pulpeo coronare
-extirparea pulpei radiculare
-prelucrarea mecanica si medicamentoasa a canalului radicular
-determinarea lungimii de lucru
-obturarea canalului radicular
-con-gutaprca condensarea laterala
-roentgen
-obturarea de baza si permanenta
41.Diagnosticul diferenial ntre pulpitele acute i cronice.
Pulpita acuta de focar - pulpita cronica fibroasa unde nu sunt caracteristice durerile spontante si nocturne,
durerile apar mai frecvent de la excitanti termici. In pulpita fibroasa cronica se constata dureri acute antecedente.
Pulpita difuza acuta - pulpita cornica in acutizare evolutie de lunga durata, acutizari, asociere cu formele acute de
pulpita. Distrugeri masive in tesuturile dure si modificari periapicale.
Pulpita fibroasa cronica - pulpita acuta de focar, cea cronica fiborasaevolueaza un timp mai indelungat, procesul se
poate acutiza in repetate rinduri. Cea acuta de focar dureaza doar 1-2 nictemere.
Pulpita gangrenoasa cronica Pulpita hipertrofica cronica - dureri sicitoare ce se declara la diferiti excitanti, excrescente de carne care singereaza la
orice ocazie.
Acutizarea (exacerbarea) pulpitei cronice - formele acute ale pulpitei.
42.Tabloul clinic, diagnosticul diferenial al pulpitei cronice fibroase.
Pulpita fibroasa cronica - bolnavul acuza dureri paroxistice in dinte de la diferiti excitanti: termici, mecanici si
chimici. Din anamneza se deduce ca dintele durea si mai inainte. Durerile spontane apar rar si pot sa lipseasca
definitiv. Prin sondarea fundulului cavitatii deseori se constata prezenta unui orificiu de comunicare intre cavitate
carioasa si cavitatea coronara. Sondarea pulpei este dolora. Pulpa singereaza. Se constata fibrinizarea pulpei.
Electrosensibilitatea este de 40-60 mA. In unele cazuri pulpita fibroasa cronica poate evolua fara ca sa existe un
orificiu de comunicare intre cavitatea carioasa si cavitatea dintelui. In aceste cazuri sondarea fundului cavitatii
carioase determina o dentina compacta sau material de obturare. Se constata o dilatate a fisurii periodontale sau
focare de ramolisment al tesutului osos in regiunea apicala a radacinii.
Diagnosticul diferential: se va diferentia decaria profunda, de pulpita acuta de focar, pulpita cronica gangrenoasa. In
caria profunda durerea se atenueaza dupa inlaturarea excitantului, insa in pulpita cronica fibroasa ea persista un timp.
Pulpita fibroasa cronica fata de p. a. de focar evolueaza un timp mai indelungat. Cavitatea dintelui in majoritatea
cazurilor este dschisa, sondarea pulpei coronare nu provoaca o durere nu prea puternica sau ramine indolora.
Durerile in pulpa se pot declara doar in caz de sondare profunda cu ace endodontice.
ADAUGATOR
Tratamentul:
Extirparea devitala:
1vizita:

-prepararea partiala a cavitatii d

-deschiderea cornului pulpar
-aplicarea pastei(devit)
-aplicarea dentin pastei
2vizita:
-prepararea definitiva cu crearea accesului
-inlaturarea tavanului
-amputarea pulpeo coronare
-extirparea pulpei radiculare
-prelucrarea mecanica si medicamentoasa a canalului radicular
-determinarea lungimii de lucru
-obturarea canalului radicular
-con-gutaprca condensarea laterala
-roentgen
-obturarea de baza si permanenta
43.Tabloul clinic, diagnosticul difernial i tratamentul pulpitei cronice hipertrofice.
Bolnavul acuza dureri siciitoare la diferiti excitanti. Bolnavul acuza frecvent excrescente de carne care
singereaza la orice ocazie. In unele cazuri poate exist doar singerare, pe cind durerile lispesc sau durerile pot sa se
declare doar in timpul masticatiei. Examenul releva o cavitate carioasa in pulpa cu tesut proliferativ. Acesta din urma
poate fi dur sau de tip granular, care singereaza la orice atingere. Pot aparea dureri de intensitate mica.
In caz de polip al pulpei in cavitatea carioasa se observa o formatiune tumorala compacta de culoare roz-pala.
Sondarea ei nu produce singerare si e putin dureroasa. Reactia la excitanti termici nu este pronuntata. in portiunile
periapicale, conform datelor radiografice modificari nu se constata.
Diagnosticul diferential: proliferarea papilei gingivale sau tesutului granular din periodontiu, cu bifurcatia, trifurcatia
radacinilor. Proliferarea papilei gingivale se produce de pe urma unui traumatism cu o margine transanta a cavitatii
carioase. Pentru precizarea diagnosticului se foloseste o sonda cu care se preseaza gingia proliferata trecind-o pe
marginea exterioara a cavitatii carioase. Daca sursa de excrescenta a tesutului de granulatie o constituie periodontiul,
atunci introducerea adinca a sondei nu produce dureri. Poate sa se observe o singerare puternica si sa se formeze o
perforatie a fundului cavitatii coronare. Se observa pe radiografie o rarifiere a tesutului osos in regiunea bifurcatiei sau
trifurcatiei.
Tratamentul:
Extirparea devitala:
1vizita:
-prepararea partiala a cavitatii d
-deschiderea cornului pulpar
-aplicarea pastei(devit)
-aplicarea dentin pastei
2vizita:
-prepararea definitiva cu crearea accesului
-inlaturarea tavanului
-amputarea pulpeo coronare
-extirparea pulpei radiculare
-prelucrarea mecanica si medicamentoasa a canalului radicular
-determinarea lungimii de lucru
-obturarea canalului radicular
-con-gutaprca condensarea laterala
-roentgen
-obturarea de baza si permanenta
44.Diagnosticul diferenial al pulpitei hipertrofice, papilitei i perforaiei interradiculare.
Diagnosticul diferential: proliferarea papilei gingivale sau tesutului granular din periodontiu, cu bifurcatia,
trifurcatia radacinilor. Proliferarea papilei gingivale se produce de pe urma unui traumatism cu o margine transanta a
cavitatii carioase. Pentru precizarea diagnosticului se foloseste o sonda cu care se preseaza gingia proliferata trecindo pe marginea exterioara a cavitatii carioase. Daca sursa de excrescenta a tesutului de granulatie o constituie
periodontiul, atunci introducerea adinca a sondei nu produce dureri. Poate sa se observe o singerare puternica si sa
se formeze o perforatie a fundului cavitatii coronare. Se observa pe radiografie o rarifiere a tesutului osos in regiunea
bifurcatiei sau trifurcatiei.
45.Diagnosticul diferenial al pulpitelor. Zonele de iradiere a durerilor n pulpit.
Pulpitele se vor diferentia de cariile profunde, unde durerile dispar dupa inlaturarea factorului excitant, insa in pulpite
persita un timp anumit. De periodontita apicala acuta si cronica unde sunt prezente schimbari radiografice masive in
regiunea fantei periapicale, posibil si resorbtii osoase cu formarea de granulom, chistogranulom etc.
Zonele de iradiere a durerilor in pulpita: iradiaza durerea pe traiectul ramurilor nervului trigemen: in pulpita dintilor
maxilarului superior - in regiunea temporala, supraorbitara, in regiunea mandibulara, in dintii arcadei inferioare. In caz
de pulpita a dintilor arcadei inferioare durerea iradiaza in regiunea occipitala, la ureche, in regiunea submandibulara,

temporala, in dintii maxilarului superior. In pulpita dintilor frontali e posibila iradierea durerilor in partea opusa a
maxilarului.
1. Tabloul clinic, diagnosticul diferenial i tratamentul pulpitei cronice exacerbate.
Acutizarea (exacerbarea) pulpitei cronice e caracteristica o durere paroxistica in dinte cu un caracter spontan.
E posibila o durere vie indelungata cauzata de excitanti externi cu iradiere in ramurile nervului trigemen sau o durere
siciitoare trenanta ce se amplifica in timpul muscarii pe dinte. Prin anamneza seva afla ca dintele a durut si mai
inainte, ca au existat semne ale uneia sin formele cronice de pulpita. Cavitatea dintelui in majoritatea cazurilor este
deschisa. Sondarea pulpei este dureroasa, percutia produce dureri usoare. Electroexcitabilitatea pulpei este scazuta
si corespunde fie ulpitei cronice fibroase, fie pulpitei grangrenoase cronice. Pe radiografie se vizualizeaz o fisura
periodontala dilatata sau o osteoliza in regiunea apicala a radacinii.
Diagnosticul diferential: acutizarea pulpitei cronice se fa diferentia de formele acute ale pulpitei, de la periodontita
acuta apicala si de periodontita in acutizare. Pentru periodontita acuta si cronica in decurs de acutizare sunt
caracteristice dureri constante, fara intermitente, lipsa de acuze de dureri provenite de la excitanti termici si chimici.
Se constata modificari in mucoasa in regiunea dintelui in cauza. Un simptom caracteristic pentru periodontita acuta si
cronica in acutizare o constituie durerea puternica in caz de muscare pe dinte sau in caz de percutie.
Tratamentul:
Extirparea devitala:
1vizita:
-prepararea partiala a cavitatii d
-deschiderea cornului pulpar
-aplicarea pastei(devit)
-aplicarea dentin pastei
2vizita:
-prepararea definitiva cu crearea accesului
-inlaturarea tavanului
-amputarea pulpeo coronare
-extirparea pulpei radiculare
-prelucrarea mecanica si medicamentoasa a canalului radicular
-determinarea lungimii de lucru
-obturarea canalului radicular
-con-gutaprca condensarea laterala
-roentgen
-obturarea de baza si permanenta
47.Metodele de diagnosticare ale pulpitelor.
Metodele de diagnosticare ale pulpitelor: interogarea, inspectia, sondarea, percutia, palpatia, probe termice si
de alta natura, electroodontometria, radiografia.
Interogatoriul poate preciza daca bolnavul are careva afectiuni asociate care ar putea fi insotite de iradiere a durerilor
in dintii in dinti si maxilare: tulburari ale sistemului nervos (nevralgie, nevrita a ramurilor II si III a trigemenului).
Inspectia bolnavului: se examineaza configuratia fetei, si la examinarea endobucala nu ne limitam la un singur dinte,
deoarece poate duce la eroarea de diagnostic.
Sondarea ne ofera o informatie mai precisa daca ea se face dupa inlaturarea resturilor alimentare.Se va examina
daca este comunicare a cavitatii carioase cu cavitatea dintelui.
Percutia comparata a dintilor va permite sa determine prezenta inflamatieii active in regiunea periodontiului, care
frcvent insotesc pulpita.
Proba termica - se realizeaza cu introducerea in cavitatea bucala a apei reci sau fierbinte cu un tampon de vata.
Folosirea eterului poate duce la reactia neadecvata a pulpei.
Pentru electroodontometrie trebuie sa tinem cont de o serie de factori de caracter local (afectiuni ale parodontiului) si
general (afectiuni ale SNC) care influenteaza asupra sensibilitatii pulpei la curent.
Electrosensibilitatea la persoanele de virsta tinara este de 4-6 mA la persoanele in virsta electosensibilitatea este de
40-50mA.
Radiografia - modificarile in periodont, se constata dilatari ale fisurii periodontale si resorbtie a tesutului osos in
regiunea apicala. Putem observa pe radiografie denticuli pulpari care provoaca dureri puternice.
49.Tehnica de aplicare a pastei arsenicale. Mecanismul de aciune. Complicaiile. Componena pastelor
arsenicale.
Cu o freza mica sferica sau fisurata se deschide maximal larg cavitatea carioasa,care apoi cu ajutorul unui
excavator se elibereaza de dentina ramolita.Daca doare la prima vizita se face doar o preparare partiala a cavitatii
carioase. Dintele se izoleaza de saliva cu rulouri de vata , cavitatea carioasa se usuca cu tampoate si in caz de dureri
atroce pe fundul cavitatii se pune pentru 3-5min un tampon cu lichid analgezic. Dupa combaterea durerilor cu o freza
sterila sferica de diametru respectiv , iar in caz de osteoporoza vadita a dentinei cu o sonda stomatologica se degaja
pulpa. Necesitatea deschiderii camerei dentare inainte de a aplica pasta arsenicala este dictata de tendinte,pe de o
parte , de a crea conditii optime pentru patrundere anhidridei arsenicale in pulpa,pe de alta parte, pentru a obtine
refularea exudatului din tesutul inflamat, ceea ce constituie chiar prin sine o actiune curativa. Se va tine cont de faptul
ca in perioada actiunii preparatelor arsenicale se produce o intensificare a fenomenelor de edem a tesuturilor , ceea
ce amplifica reactiile dolore. Pasta arsenicala se aplica cu virful unei sonde in doza indicata ,apoi peste ea se pune
un tampon de vata fara a fi tasat,imbibat cu materie analgezica. Cavitatea carioasa se obtureaza etans fara tasare cu
dentina artificiala malaxata pe apa. O eventuala presiune a dentinei asupra pulpei denudate poate fi cauza

intensificarii reactiei de durere. Pasta arsenicala contine:anhidrida arsenioasa,anestezice

locale(cocaina,anestezina),substante antiseptice( timol,iodoform,ulei de camfor),subst medicamentoase ce inhiba
difuziunea arsenicului in tesutul pulpar,substante pentru prelungirea actiunii arsenicului(tanin-subst.astringenta).
50.nlturarea pulpei prin aplicarea preparatelor devitalizante.
Prima vizita - se efectueaza devitalizarea pulpei cu un remediu corespunzator.
1. Prelucrarea partiala a cavitatii carioase.
2. Deschiderea cavitatii dintelui
3. Spalarea (irigarea) si uscarea cavitatii carioase. Se utilizeaza solutie antiseptica slaba, calda.
4. Aplicarea pastei devitalizante - se aplica cu ajutorul virfului sondei pe corpul pulpar denudat. Se aplica pentru 24
ore dintii monoradiculari si 48 ore pentru dintii multiradiculari. Pasta paraformaldehida se aplica pentru 7-10 zile.
5. Acoperirea pastei cu un tampon cu substanta anestezica
6. Inchiderea cavitatii cu obturatie temporara, este inchisa ermetic cu dentina artificiala.
A doua vizita:
1. Extirpatia pulpei radiculare cu ajutorul pulpextractorului
2. Prelucrarea medicamentoasa a canalelor radiculare: solutie de iod sau unitol pentru inactivarea resturilor de
arsenic
3. Prelucrara mecanica a canalelor radiculare - endogel asigura glisarea instrumentelor endodontice si faciliteaza
indepartarea rumegusului. Etapa se finalizeaza cu prelucrarea antiseptica
4. Obturarea canalelor radiculare
5. Obturarea cavitatii carioase cu rstabilirea formei anatomice a dintelui
51.nlturarea pulpei prin aplicarea preparatelor devitalizante.
Esenta metodei biologie contsta dintr-un complex de masuri terapeutice ,indreptate spre suprimarea microflorei si
spre lichidarea procesului inflamator cu pastrarea integritatii maxime a pulpei dentare.
Indicatii: pulpita acuta de focar,pulpa accidental denudata la prepararea cavitatii cariose,virsta tinara(pina la 30 de
ani),lipsa unor afectiuni asociate sau afectiuni acute inainte sau in timpul tratamentului. Lipsa schimbarilor pe
radiografie in regiunea apexului, lipsa reactiilor alergice,dintele nu poate fi supus unui tratament protetic,cavitatea
carioasa nu trebuie sa fie localizata in regiunea cervicala, calea de patrundere a infectiilor doar prin coroana dintelui,
de la momentul aparitiei nu trebuie sa treaca mai mult de 24 h,electroexcitabilitatea pulpei trebuie sa fie 25mA,
dentina suprapulpara trebuie sa semene cu consistenta si culoarea cu dentina normala, sensibilitatea pulpei la
sondarea trebuie sa fie inalta,pacientul trebuie sa simta chiar si cea mai usoara atingere a sondei.
Contraindicatii:virsta peste 35 ani, starea generala-afectiuni cronice, cavitatea carioasa in zona cervicala, reducerea
electrosensibilitatii,schimbari radiologice in reg periapicale, folosirea dintelui in calitate de dinte stilp intr-o lucrare
protetica.
Etapele metodei biologice de tratament:
1.Anestezie.
2.prelucrarea mecanica cu freze sferice ascutite care sunt schimbate pe masura apropierii cu pulpa dentara.
3.Prelucrarea medicamentoasa - cu solutii antiseptice neiritante de concentratii joase.
4.Degresare si desicarea cav carioase se efectueaza cu rulouri de vata sterile si jet de aer cald. Alcool si eter nu se
foloseste actioneaza iritant.
5.Aplicarea unei obturatii curative si punerea unei obturatii de durata.
Metodele de tratament conservativ al pulpei:
Prelucrarea medicamentoasa a cav bucale. Dupa prelucrarea antiseptica se efectueaza anestezia injectata.
Izolarea cimpului operator. Izolarea cu diga sau rulouri sterile de vata.
Prelucrarea medicamentoasa a cimpului operator. Suprafata dintelui efectuat si a doi dinti vecini se prelucreaza cu
sol de clorhexidina sau alte antiseptice.
Prepararea cavitatii carioase. Cavitatea carioasa trebuie deschisa maxim,pentru a indeoarta, oe de o parte toate
tesuturile infectate,iar pe de alta parte a crea un cimp larg de contact al pulpei inflamate cu substantele
medicamentoase. Trebuie de atras atentie la starea dentinei suprapulpare de pe fundul cavitatii, de aceasta si
ddpinde succesul metodei biologice de tratament. Dentina carioasa ramolita este minutios indepartata cu o freza
ascutita , strat cu strat.
Prelucrarea medicamentoasa definitiva a cav carioase. Se spala cu solutii caldute 0,9%clorura de
sodiu,0,3%clorhexidina.
Uscarea cavitatii carioase
Aplicarea unei obturatii curative apoi una provizorie. Un remediu standart pentru aceasta metoda a devenit hidroxidul
da Ca care exercita un efect bactericid, normalizeaz echilibrul acido bazic, actioneaza antiinflamator si deshidratant,
stimuleaza procesele de remineralizare cu formarea dentinei secundare. Obturatii curative:preparate sulfanilamide,
antibiotice, glucocorticoizi.
52.Tratamentul pulpitei ntr-o singur vizit.
Extirparea vitala este indepartarea partii radiculare a pulpei. Esenta: consta in indepartarea operativa intr-o
sedinta a pulpei coronare si radiculare sub anestezia locala fara utilizarea prealabila a remediilor devitalizante.

Indicatii: forme acute si cronice ale pulpitei, deschiderea accidentala a cornului pulpar, complicatii ale metodei
conservative, hiperestezia, abrazia patologica de gradul 3 si 4, pierderi considerabile ale tesuturilor dure dentare,
fracturarea partii coronare a dintelui cu deschiderea cavitatii dintelui.
Contraindicatii: pacientii cu patologie generala, cind este contraindicata folosirea anestezicilor si vasoconstrictoarelor,
graviditatea primul si ultimul trimestru, perioada menstruala.
1. Izolarea cimpului operator, prelucrarea antiseptica a dintelui supus tratamentului dar si a celor vecini.
2. Deschiderea camerei pulpare cu inlaturarea pulpei coronare, largirea infundibulafa a ostiumurilor canalelor si
amputarea pulpei ostiale.
3. Extirparea pulpei se efectueaza cu pulpextractorul care se insera in canalul radicular pina la o senzatie de
rezistenta usoara apoi se retrage 1-2 mm spre inapoi. Pulpextractorul trebuie ales de calibru corespunzator dupa
latimea canalului. Se roteste de 1-2-3 ori in ax apoi se extrage din canal. La imposibilitatea insertiei
pulpextractorului in canalele inguste si sinuase curbe extirparea pulpei se realizeaza cu ajutorul K-files sau Kreamere.
4. Se realizeaza hemostaza
5. Largirea canalului radicular se efectueaza cu ajutorul instrumentelor endodontice.
6. Prelucrarea medicamentoasa a canalului radicular
7. Obturarea canalelor radiculare
8. Controlul radiologic al calitatii obturatii a canalului radicular
9. Aplicarea obturatiei izolatorii
10. Aplicarea obturatiei de durata
53.Preparatele medicamentoase folosite pentru tratarea pulpitelor prin metoda biologic.
In calitate de bazapentru obturatii curative pot fi folosite sulfanilamide,antibiotice, clucocorticoizi,paste ce
contin eugenol,sol oleica de vitamina A, faina heparinica si osoasa ,remodent si preparate pe baza de hidroxid de
calciu. Un remediu standart pentru aceasta metoda a devenit hidroxidul da Ca care exercita un efect bactericid,
normalizeaz echilibrul acido bazic, actioneaza antiinflamator si deshidratant, stimuleaza procesele de remineralizare
cu formarea dentinei secundare.
2. Noiune de coafaj direct i indirect. Preparate medicamentoase.
Coafajul indirect:pe fundalul cavitatii carioase este lasata o cantitate oarecare de dentina patologic modificata
care este acoperita cu hidroxid de calciu. El este aplicat cu ajutorul unei sonde butonate pe portiunea cea mai
profunda a planseului cavitatii dupa uscarea ei cu jet de aer. Apoi pe fundalul cavitatii este acoperit cu ciment ionomer.
Actualmente hidroxidul de calciu este acoperit cu adeziv ,ulterior fiind aplicata o obturatie oermanenta.
Coafaj direct: aceasta metoda prevede aplicarea obturatiei curative .suprafata pulpei denudate este irigata atent cu
apa sterila sau cu solutia de clorid de natriu cu indepartarea ei cu un jet de aer. Apoi fundul cavitatii sau cu un tampon
steril,preintimpinind prin aceasta singerarea . Apoi pe pulpa denudata se aplica hidroxidul de calciu si o obturatie
izolatorie din ciment ionomer si acoperit cu o obturatie de durata. Dupa finalizarea tratamentului pacientii sunt luati la
evidenta de dispensarizare.
1.

Calcimol

2.

Calcium Hydroxide

pe
3.

baza

de

Ca(OH)2
Pasta

Alkaliner MinTip

5.

de

de

26%

baza

si

baza

de

hidroxid de calciu
Pasta
de

baza

si

catalizatoare

baza

de
si

catalizatoare
4.

sol

pe

pe

6.

Septo-calcine Ultra

7.

hidroxid de calciu in cartus

Pasta
de
baza

8.

Life

9.

catalizatoare in tuburi
Material pe baza de hidroxid
de calciu cu 2 tuburi(baza si

10.

Dycal

11.

catalizator)
2 tuburi pe baza se hidroxid
de

calciu

si

butilenglicol

displicilat
56.Indicaiile i contraindicaiile n aplicarea metodei de amputaie a pulpei.
Indicatii: pulpita acuta de focar,denudarea accidentala a pulpei,pulpita fibroasa cronica cu
electroexcitabilitatea pina la 40mkA, virsta-la copii si tineri,pacientul este clinic sanatos,coafajul direct si indirect
nereusit, se realizeaza doar la dintii multiradiculari, in care pulpa coronara este clar delimitata de cea radiculara,
dintele cu radacini deindentificate.

Contraindicatii: Pulpite acute purulente, pulpit necrozate, virsta pacientului peste 35ani, la dinti monoradiculari,la
pacienti cu boli generice(diabet, dishomeostazii, boli cardiace)
57.Indicaiile i contraindicaiile n aplicarea metodei de extirpare a pulpei.
Indicatii: forme acute si cronice de pulpita, deschiderea accidentala a cornului pulpar ,complicatii ale metodei
conservative , hiperestezia ,abrazia patologica de gradul 3 si 4, pierderi considerabile ale tesuturilor dentare ,
fracturarea partii coronare a dintelui cu deschiderea cavitatii dintelui.
Contraindicatii: pacientii cu patologie genarala , cind este contraindicata folosirea anestezicelor si
vasoconstrictoarelor,graviditatea , perioada menstruala.
58.Prepararea instrumental a canalului radicular dup tehnicile un pas napoi i mai jos de coroan.
Metoda step-back este metoda conica. Esenta:prepararea de la virful canalului radicular catre ostium,
corespunzator in succesiunea utilizarii instrumentelor endodontice de la mica la una mai mare. Particularitatile acestei
metode este preparea conica a canalului radicular cu folosirea miscarilor de dute-vino ale unor files de marimi mai
mari dcit utilizate in alte metode obisnuite (Nr. 35, 40, 45, 50 si 55). La aceasta metoda de preparare partea ostiala a
canalului radicular se formeaza atunci cind partea apicala este deja formata. De regula canalele radiculare preparate
conform acestei metode sunt obturate prin metoda condensarii laterale.
Etapele:
1. Determinarea ultimii marimi de instrument (reamer) care trece liber pe toata lungimea canalului radicular pina la
orificiul apical.
2. Prelucrarea peretilor canalari cu alte tipuri de instrumente endodontice (k-files, h-files) de acesi marime
3. Irigarea canalului radicular
4. Repetarea procedeelor anterioare cu o marime mai mare a instrumentelor endodontice
5. Revenirea la instrumentul de marimea anterioara. Astfel largirea canalului se efctueaza cu minim trei marimi de
instrumente, dat nu mai putin de 25.
6. Trecerea la preparea canalului radicular cu urmatoarea marime a instrumentelor si cu lungimea de lucru fiind cu
1-3 mm mai mica decit anterioara.
7. Irigarea canalelor radiculare
8. Revenirea la instumentul care ajunge pina la orificiul apical cu curatirea acestuia frecvent e utilizat h-file de
rumegusul dentinar
9. Repetarea punctelor 6,7,8 cu urmatoarea marime a instrumentelor si lungimea de lucru fiind cu 4-5mm si 6-8 mm
mai mica decit cea initiala.
10. Repetarea procedeului cu marimea instrumentului si cu lungimea de lucru fiind cu 8-10 mm mai mica sau se va
efectua prelucrarea treimii superioare cu instrumentul de tip Gates Gliden
Metoda crown-down. Scopul: indepartarea strat cu start al continutului canalului radicular de la ostium pina la orificiul
apical cu folosirea succesiva a instrumentelor d la marimea mai mare la una mai mica. Aceasta metoda previne
modificarea dispozitiei initiale a canalului radiculare curbe si sinuoase. In aceasta metoda pentru indepartarea dentinei
sunt folosite doar virfurile instrumentelor.
Avantaje: prevenirea complicatiilor legate deimpingerea continutului contaminat dupa orificiul apical in timpul
prepararii mecanice. Sporirea eficientei irigarii canalului radicular la fiecare etapa de preparare a acestuia,
instrumentelende marimi mici, utilizate la prepararea treimii medii si apicale sunt supuse unei solicitari mai mici,
crearea formei conice a canalului radicular.
Etapele de lucru:
1. Determinarea lungimii de lucru cu 3 mm pina la apexul radiologic, determinarea adincimii patrunderii
instrumentului. Drept instrument optim este considerat file-ul nr.35 pentru prelucrarea treimii coronare si celei
medii. Daca file-ul nr.35 nu patrunde din start la adincimea necesara canalul este initial largit cu instrumente mai
mici.
2. Dupa introducerea instrumentului nr.35 pina la prima rezistenta se efectueaza doua rotatii complete fara presiune
apicala, se repeta prepararea cu un inatrument de o marime mai mica pina la atingera lungimii de lucru provizorii
a dintelui.
3. Pe masura avansarii catre orificiul apical se foloseste k-files de marimi tot mai mici si mai mici. Instrumentul este
introdus pina cind el nu va fi intim strins de ctare peretii canalului radicular. Doar dupa aceasta el este introdus de
doua ori fara presiune apicala. Dentina este retezata prin miscari rotative cu partea apicala a instrumentelui
endocanalar.
4. Determinarea lungimii de lucru definitive cu ajutorul examenului radiologic
5. Repetarea etapelor descrise anterior cu instrumentul nr.40 pina la ajungerea la lungimea de lucru a dintelui
59.Metoda de amputare vital a pulpei.
Metoda cere respectarea stricta a regulilor de asepsie si antisepsie, excluderea patrunderii salivei in cavitatea
dintelui, folosirea instrumentelor si materialelor sterile, schimbarea frecventa a frezelor sterile. se efectueaza la dintii
multiradiculari. Esenta metodei: indepartarea operativa a segmentului de inflamatie de focar cu exercitarea ulterioara
a unei actiuni medicamentoase asupra bontului ramas. Metoda se bazeaza pe procese reparative. Se limiteaza la
segmentul de focar infectios dentina carioasa si tesutul pulpei care a suferit modificari degenerative si unde procesul
inflamator a capatat un caracter trenant sau ireversibil.
Indicatii: pulpita acuta de focar, denudarea accidentala a pulpei, pulpita fibroasa cronica cu electrosensibilitatea pulpei
pina la 40mA, virsta la copii sau la tineri, coafajul direct sau indirect nereusit, se realizeaza doar la dintii multiradiculari
in care pulpa coronara este clar delimitata de cea radiculara, dintele cu radacini needificate.

Tratamentul urmareste: scoaterea durerii de pulpita, inlaturarea focarului de infectie si de intoxicatie a pulpei prin
necretomia dentinei carioase, deschiderea focarului de inflamatie focala, stoparea avansarii ulterioare a inflamatiei
prin intermediul pulpotonieii sau pulpectomiei, stoparea hemoragiei, prelucrarea suprafetei - plaga a bontului pulpar cu
remedii antiseptice sau antibiotice avind drept scop jugularea procesului inflamator. Aplicarea pastelor capabile sa
solutioneze definitiv procesul inflamator iar in viitor sa stimuleze si sa restabileasca functia normala, restabilirea formei
anatomice si a functieie fiziologice a dintelui prin obturare
12. Protejarea cavitatii dintelui de patrunderea salivei
13. Schimbarea cit mai frecventa a frezelor folosite pe altele sterile
14. Dintele este izolat de saliva cu ajutorul rulourilor de vata sau cu diga
15. Toate manoperele se fectueaza sub o picatura de antiseptic neiritant
Toaleta cimpului operator. Prelucrarea antiseptica a ariei de localizare a dintelui prin clatirea cavitatii bucale cu solutii
de permaganat de potasiu in stare calda. Prgatirea cimpului operator se face prin prelucrarea mecanica si chimica a
dintelui si a doi dinti vecini. Anestezia prin infiltratie sau tronculara. Prelucrarea cavitatii carioase. Deschiderea cavitatii
dintelui - crearea unei comunicari punctiforme. Extensia cavitatii dintelui indepartarea plafonului cavitatii dintelui.
Amputarea a pulpei coronare inflamate. Se aplica o obturatie curativa si se finalizeaza vizita cu obturatia temporara
din dentina artificiala.
3. Tratamentul pulpitei n cteva vizite.
tratamentul pulpitei in citeva vizite (metoda de devitalizare a pulpei):
in 2 sedinte -metoda de amputatie
in 3 sedinte-metoda de extirpare .
In ambele metode trebuie de respectat urmatoarele reguli:
1.aplicarea prep arsenios la apogeulul accesului de durere e interzis(se aplica pamsament
anestezic ,peste 24ore sub pansament se aplica prep arsenios)
2. in a 2 vizita trebuie indepartat toata dentina ramolita, pentru a preveni inactivarea prep aresenios
3.prep arsenios se aplica pe pulpa denudata sau pe un strat fin de dentina
4. prep arsenios se aplica fara presiune pentru
5. pansamentul trebuie aplicat etans (in urma contactului cu tesuturile moi pot aparea complicatii:
necroza gingiei marginale, papilei gingivale, gingiei alveolare)
6. se interzice aplicarea pansamentului arsenios in cavitatile carioase subgingivale-clasa 5
black( umiditate sporita nu garanteaza etansietatea pansamentului)
7. pansamentul trebuie inregistrat in fisa medicala indicind data aplicarii si data urmatoarei vizite
.I prima vizita:
1. prelucrarea partiala a cavitatii carioase(anestezia ,deschide cavitatea carioasa, se
indeparteaza resturile Alimenatare, dentina ramolita)
2. deschiderea cavit dintelui( se efectueaza cu excavatorul sau freza sferica)
3. spalarea si uscarea cav car (cu solutie antiseptica slab calda . se usuca cu bulete de vata
uscate sau cu aer cald jetat. cav dint trebuie sa fie izolata de saliva: rulouri de bumbac, aspirator de
saliva,diga. )
4. aplicarea pastei devitalizante (de pe virful sondei se aplica pe cornul deschis al pulpei,sau
pe un strat fin de dentina. monoradiculari pt 24h in miltiradiculari pt 48h)
5. acoperirea pastei cu un tampon cu sub anestezica (senzatia de durere creste pentru asta
se aplica un bulet de vata uscat putin imbibat cu sub anestezica)
6. inchiderea cav cu obturatie temporara (fara presiune, pentru a nu provoca dureri si a nu
deplasa pasta arsen si tamponul)
A II VIZITA
1 indepartarea obturatiei temporare
2. verificarea sensibilitatii dureroase
3. prelucrarea definitiva a cav car
4. extensia cav dintelui
5. amputatia coronara a pulpei
6.extensia ostiumurilor can radiculare
7. mumifierea pulpei(in cavitatea dintelui se introduce sol pe baza de rezorcin- formalina , pulpa
dentara ramasa e imbibata cu fluid de impregnare care sub actiunea catalizatorului se polimerizeaza
si se transforma intro masa vitroasa apoi se obtureaza cu o pasta pe baza de rezorcin-formalina)
8. aplicarea obturatiei izolatorii
9.restabilirea formei anatomice a dintelui
A III VIZITA
7. Extirpatia pulpei radiculare (indepartarea pulpei cu pulpextractorul)
8. Prelucrarea medicamentoasa a canalelor radiculare (cu sol de iod,Hemoragia aparuta se stopeaza
cu mese de vata imbibate cu peroxid de hydrogen 3% )
9. Prelucarea mecanica a canalului radicular (se largesc cu instrumente endodontice. Uscarea cu
aer din jet e interzisa!)
10. Obturarea canalului radicular (este insotit de control radiologic)
11. Obturarea cav car si restabilirea formei anatomice a dintelui

61.Metoda de extirpare vital a pulpei.

metoda de extirare vitala pulpei- indepartarea intr-o sedinta a pulpei coronare si radiculare sub
anestezie locala fara utilizarea prealabila a remediilor devitalizante
Indicatii: pulpit acuta si cronica,deschiderea accidental a pulpei,complicatii a metodei conservative,
hiperestezia,abraziunea patologica grIII-IV, fracturarea partilor coronare
Contraindicatii : Pacienti cu afectiuni CV,HTA,sensibilitate la prep anestezice si
vasoconstrictoare,graviditate,perioada menstrual
1.toaleta cimpului operator(prelucrarea antiseptic)
2 pregatirea cimpului operator(prelucrarea mecanica si chimica a dintilor bolnavi si a 2 dinti vecini)
3 anestezia(INFILTRATIVA SAU TRUNCULARA)
4 prelucrarea cavitatii carioase(deschiderea larga si extensive a cav car cu f. fisurala,sferica,con
invers,inlaturarea dentine ramolite De pe pereti si fundul cav cu excavatorul ascutit. Necrectomia
prin miscari in virgula)prelucrarea antiseptic
5. deschiderea cav dintelui(crearea comunicarii punctiforme a cav carios cu cav dintelui prin sondare.
Aplicarea antisepticului. Deschiderea camerei pulpare cu o freza sferica sau fisurala,fara effort)
6. extensia cavitatii dintelui (indepartarea plafonului,cozoroacelor prin miscari de excavare din
adinc spre afara.Cerinte fata de cav car: peretii cav car coincide cu peretii cav dentare, absenta
plafonului cav dintelui si a marginilor debordante, acces liber instrumentar catre can radiculare)
7. amputarea pulpei coronare(fara presiune cu excavator ascutit sau freza sferica pentru a nu perfora
planseul si peretii cav dintelui)
8. largirea orificiului de intrare a canalului radicular (cu freza sferica ,para,Gates Glidden.)
9.prelucrarea suprafetei-plaga a bontului radicular(cav car irigat cu sol antiseptic a calda 3-5 min.
schimbarea ruloului de vata ,evitind patrunderea salivei in cav dintelui)
10. stoparea hemoragiei
11. prelucrarea medicamentoasa a cav car
12. extirparea pulpei radiculare(cu pulpoextractor H-file
13. largirea si prelucrarea medicametoasa a canalului radicular(folosirea instrument endodontic steril
cu prelucrare mecanica si medicamentoasa simultan,uscarea cu mese sterile sau conuri de hirtie)
14 obturarea canalului radicular
15. controlul radiologic a calitatii (se atarage atentia la : sa fie obt deplin,absenta bulelor de aer)
16. aplicarea obturatiei izolatorii(Eugenol,pe baza de pasta rezorcin-formalin,se introduce cu spatula
se taseaza cu fuloar)
17 plicarea obturatiei de durata

62.Depunirile
formare.

dentare.

Tipurile

mecanismul

de

Pelicula dobndit este o pelicul acelular format cu saliva i lichidul gingival. nu se

elimina prin cltire cu ap sau prin periajul. Doar prin profilaxii profesionale. Se formeaz n
cteva ore. este un loc de adeziune pentru bacterii.
Materia alb- un complex de bacterii i detritus celular aderent lax. Materia alba se poate
elimina prin cltire viguroas cu ap sau prin irigaii. Este un amestec de microorganisme,
celule epiteliale i componente salivare.
Resturile alimentare sunt particule de alimente, care se pot desprinde prin micrile
musculare i prin cltire cu ap.
Placa bacteriana masa densa si coerenta de microorganisme ce adera la dinti sau pe
suprafetele lucrarilor protetice, aparatelor ortodontice, restaurarilor, etc.
In functie de localizare, deosebim:
Placa supragingivala adera in vecinatate a marginii gingivale libere si prezinta o
zona coronara si una marginala, mai aproape de gingie.
Placa subgingivala dupa a21-a zi microflora devine polimorfa , ceea ce cauzeaza
gingivitele.Are 3 zone: 1) asociata suprafetei dentare, 2) asociata epiteliului santului
gingival, 3) asociata tesutului gingival.
Mecanismul de formare a placii bacteriene (etape)
1. Formarea peliculei - dupa o ora de la periaj, se depun glucide, glicoproteine, etc.
2. Aderenta si atasarea microbiana (prin mechanism electrostatic, hidrofob,
receptori de suprafata)

3. Multiplicarea bacteriana, formarea matricei bacteriile produc matricea

intericrobiana alcatuita din complex de polizaharide si proteine)
Tartru dentar complex organo mineral aderent la suprafata dentara sau alte
structure solide orale (lucrari protetice, aparate ortodontice etc), rezultat din mineralizarea
placii bacteriene.
Tartru supragingival (salivar) un deposit organo-minera de culoare alb galben, ce se
formeaza repede, sau maroniu negru ce se formeaza mai incet. Se gaseste preponderant pe:
1. Suprafata lingual a incisivilor inferiori centrali, in dreptul orificiului canalului Warthon
2. Suprafata vestibulara a molarilor superiori, in dreptul orificiului canalului Stenon
3. Suprafata ocluzala a dintilor lipsiti de antagonisti
Tartru subgingival de culoare maroniu-negru, dens, foarte adherent, situate in santul
gingival, sub forma de depozite lamelare cu o suprafata dura, neregulata, sau depozite mici
punctiforme.

64.Indexarea instrumentelor endodontice dup ISO.

Codificarea prin culori a marimilor:
006 zmeuriu: 008 gri; 010 violet; 015,045,090 alb; 020,050,100 galben; 025,055,110 rosu;
030,060,120 albastru; 035,070,130 verde; 040,080,140 negru
Standartizarea dupa ISO:
K-Reamer-dilatator de canale Kerr,451, triunghi
K-file-burghiu Kerr,452, patrat
H-file-burghiu Hedstroem,453, cerc
Rasp-ac pentru raclare,454,
Nervextractor,pulpextractor
Smoath broach- ac diagnostic rotund
Miler broach- acul Miler pt diagnostic fatetat
Ac Lentulo- pt obturarea canalelor

67.Metode de lrgire (permeabilizare)

radiculare. Instrumente i utilizarea lor.

canalelor

1 metoda apico coronara(urmareste pepararea consecutive acanalului radicular folosind instrumental

endodontic cu diametrul crescind pina la marimea necesara,de la 10 pina la min 25, se foloseste K-reamer,K-file,H-file
de aceeasi dimensiune. Se respecta consecutivitatea K-reamer,K-file,H-file. )
2 metoda step-back(consta in efectuarea prepararii de la virful can radicular catre partea lui ostiala si utilizarea
instrumentelor endodontice de la marimi mici la mari. Folosirea miscarilor de dute-vino. Canalele radic prelucrate cu
aceasta metoda sunt obdurate prin metoda metcondensarii laterale. Instrumente: reamer,K-file,H-file,ace endodontice
3. metoda crown down(indepartarea strat cu start a continutului con radicular de la ostiu la orif apical,folosirea
intrumentelor de la marime mai mare la una mai mica.Instrumente :K-file,H-file,Gates-Glidden,ace endodontice)
4. metoda stepback-step down

70.Deschiderea
tratamentul ei.

accidental

camerei

pulpare

deschiderea accidentala a camerei pulpare se produce din cauza grabei, din cauza extinderii insuficiente a cav
car , pastrarea cozorocelor de smalt, cunoasterea proasta a anatomiei dintelui topografia camerei pulpare, grosimi
peretilor, utilizarea turbinei la prepararea unei cav profunde, miscari fortate cu excavatorul. tratamentul se va decide in
dependent de gradul de afecatre a pupei, virsta pacientului !!!!! (se aplica met biologica), conditiile in care a fost
efectuata deschiderea camerei pulpare(cu diga sau fara,important din punct de vedere septic).Coafaj direct sau
indirect.extirparea !

72.Profilaxia complicaiilor n tratamentul pulpitelor.

1. utilizarea metodelor de tratament corect

2. utilizarea instr. endodontice corespunzatoare

3. cunoasterea zonelor topografice cu risc crescut de complicatii,
4. cunoaterea anatomiei si morfologiei dintelui

73.Saliva lichidului bucal. Componena. Funciile.

1500 ml pe zi,viscozitatea 1,2-2,4 unitati dupa Ostwald, continut(99,4 -apa, 0,6- materii
organice si anorganice-saruri de Ca,compusi ai K,Na,cloruri,bicarbonati, fluoruri)
enzime - 4 grupuri principale: carboanhidraze, esteraze,transferaze,grupul mixt
Alfa-amilaza - hidroliza partiala a glcidelor,pina la dextrani maltoza si maltaza. Saliva conine
fosfataze,lizozim,hialuronidaza,calicreina, peptidaza,ADN-aza,ARN-aza.
Functia salivei: protectie(umectarea si tapetarea cu mucina a mucoasei,spalarea suprafetei
dintilor si tunicii mucoase,asigurind curatarea lor de microorganisme ,proprietate
bactericida,plasmocoagulanta si fibrinolitica-asigura homeostazia locala ,neutraizarea acizilor
si bazelor) digestiva (asigurata de catre alfa-amilaza si maltaza etc.)

74.Materiale pentru obturaii de canal. Clasificarea.

1 Paste plastice care fac priza in canal
a) Materiale din grupa ciment pe baza de oxid de zinc - Eugenol: Cariosan,Endobtur
b) pasta pe baza de oxid de zinc-Eugenol: Endometazona
c) cimenturi oxifosfat de zinc: Fosfat ciment
d) materiala din gutaperca
e) bachelite(din rezorcin-formalina):Fluorodent,Paracina
f) paste ermetice pe baza de rasini epoxide : Termasil
g) paste cu hidroxid de calciu : Endocal, .Biocalex
2. paste plastice care nu fac priza in canal:
a) paste cu actune antiseptica de durata: Iodoform,
b) paste cu actiune biologica(pe baza de hidroxid de Ca)
3. materiale cu duritate
a) conuri de gutaperca
b) conuri de argint
c) conuri din rasini sintetice

Clasificarea Ivanov,Ovrudtzchi,Ghimanov(8 grupuri)

1. pe baza de rasina de rezorcina-formalina
2. pe baza de rasina epoxide
3. paste pe baza de oxid de Zn-Eugenol
4. paste pe baza de hidroxid de calciu
5. ciment fosfat
6. ciment pe baza de oxid de Zn-Eugenol
7. material pe baza de metilacrilate: Hydron
cimenturi glassionomere:Ketac-Endo

75.Materiale pentru canal dure. Termofilele.

Termofile metoda se bazeaza pe obturarea canalului cu gutaperca fixata pe o tija de otel,nichel-titan sau de masa
plastica, metoda asigura o obturatie suficienta si control apical exact. Gutaperca e incalzita pina la temp de
lucru,devine lipicioasa si adeziva, fixata bine pe tija centrala ceea ce permite introducerea materialului de obturatie pe
toata lungimea canalelor. tija are functia unui conductor central,care compactizeaza gutaperca pe toata lungimea
canalului. inainte de obturarea canalului se efectueaza calibrarea lui, prin introducerea in canalul radicular si
radiografierea a intrumentului Verificator. Obturatorul de marimea Verificatorului e plasat in cuptorul ThermaPrep , in
canal se introduce o cantitate mica de pasta (cu ac Lentulo,con de hirtie),dupa care se introduce thermafilul pregatit
aterior. dupa fixare conul se taie la nivelul intrarii in canal. condensarea gutapercii se realizeaza cu ajutorul
pluggerului.

76.Condensarea
radiculare.

lateral

plombarea

canalelor

scopul condensarii laterale este de a atinge o densitate inalta a obturatiei radiculare la utilizarea cant max de
gutaperca si a cant minime de sealer.
etape :
1. prelucrarea mecanica a canalului radicular
2. prelucrarea canalului cu aniseptic, uscarea lui
3. alegerea conului primar de gutaperca(sa se situeze cu 0,5-1 mm mai sus de apexul fiziologic), efectuarea
radiografiei
4. aplicarea pe peretii can radicular uscat a sealerului preparat (ac lentula, ac radicular, file,pivot de hirtie)
5. aplicarea pe virful conului primar a unei cantitati de sealer si introducerea conului in canal
6. condensarea conului(se realizeaza cu spreaderul,presind conul de un perete al canalului.)
7. introducerea si condensarea conurilor auxiliare de gutaperca(conurile auxiliare sunt introduse pina cind spreaderul
nu mai patrunde in canal)efectuarea radiografiei de control
8. topirea surplusului de gutaperca(indepartarea, retezarea surplusulu de gutaperca din regiunea ostiumului cu
excavator ,plugger,spirtiera)
9. pregatirea cavitatii, restaurarea partii pierdute a coroanei dentar

77.Avantajele i dezavantajele localizrii pulpei ntr-un

lca cu pereii duri.
Avantaje: limitarea accesului la pulpa a : microbilor, proc carios, salivei. crearea unui spatiu optim actiunea prep
medicamentos
Dezavantaje: crearea unei presiuni intrapulpare c urmare a eliminarii exsudatului din pulpa inflamata,semnul dolor
marit,iar la o acutizare durerile sunt exacerbate. din cauza peretilor duri situati in partea coronara a dintelui procesul
patologic va evolua spre apex si poate duce la o periodontita

78.Instrumente

necesare

pt

obturarea

canalelor.

Selectarea lor.
instrumente: ac Lentulo,plugger,sealer,termofile(Verificator,Obturator,cuptor
ThermaPrep)piesa in unghi,rigla endodontica
Selectarea lor se face in dependenta de metoda de obturare,(condensare laterala a conului-se
realizeaza cu spreaderul,presind conul de un perete al canalului.)

Termofile- metoda se bazeaza pe obturarea canalului cu gutaperca fixata pe o tija de otel,nichel-titan sau de masa
plastica. in canal se introduce o cantitate mica de pasta (cu ac Lentulo,con de hirtie).Condensarea cu pluggerul.

79.Complicaiile care pot aprea n tratamentul cariei i

pulpitei.
1.

erori legate de diagnostic

2. erori ce apar la tratamentul conservativ la demineralizarea de focar a smaltului

3. complicatii in prioada de anestezie
4. complicatii la prepararea cav carioase(forma incorecta,fractura, supraincalzire,deschiderea accidentala a
camerei pulpare, bizotare si finisare agramata0)
5. prelucrarea medicamentoasa insuficienta a cavitatilor preparate
6. incalcarea regulilor de aplicare a oburatiei izolante(obturatii izolatorii prea mari,lipsa obturatiei de
baza,nerespectarea tehnologiei de preparare a pastei,obturatia izlatorie deplasata de la peretii dentari ceea
ce permite contactarea obturatiei de durata cu peretele pulpar, adeziune insuficienta)
7. erori la obturarea cavitatilor(alpicrea incorecta ,patrunderea lichidului in cavitate,neverificarea
ocluziei,supraocluzia,margine debordanta a obturatiei,retentia defectuoasa a obturatiei)
8. perforatia peretilor, fundului camerei pulpare,perforatia apicala,perforatia longitudinala a peretilor
canalului radicular,supralargirea canalului in treimea medie,supralargirea orificiului apical
9. fractura instrumentului n canal