Tema3: EXAMENUL PARACLINIC EL PACIENTILOR CU LOC ,

DAIGNOSTIC SI INDICATII.
1. Metode de examinare paraclinice a LOC .
examen complementar celui clinic, datele căruia ne vor da posibilitate de a face o concluzie definitivă asupra
diagnosticului și a tratamentului optim individualizat.

Include analiza metodelor de diagnostic , radiografia sectoriala, ortopantomografia, radiografia panoramica,

electroodontometria, determinarea indexului ILSOD, ocluziografia, determinarea criteriilor ocluziei functionale
dula L.ENI. Determinarea diagnosticului. CONCEPEREA PLANULUI DE TRATAMENT.

• Studiul modelelor ;

• Examenul radiologic :

- intraorală sau dentoparodontală;

- panoramică(ortopantomografia);

- tomografia;

- teleradiografia;

- cineradiografia;

- artrografia;

• Electroodontometria;

• Termodiagnosticul;

• Eficiența masticatorie;

• Ocluzografia;

• Indexul ILSOD.

2. TERMOMETRIA.
Determinarea recției dintelui la excintanți termici (fierbinte, rece), cu ajutorul caruia se
determină starea pulpei dentare.
Re realizează prin irigare;
Aplicarea unui bulet de vată îmbibat cu apă fierbinte ( >50°C), sau rece (<+10°C)
In caz de afecțiuni ale pulpei dentare de caracter inflamator sau leziuni ale țesuturilor dure, la
aplicarea excitanților termici se declanșează o reacție doloră acută.
 3.ELECTROODONTOMETRIA
• Electroodontodiagnosticul ne permite să stabilim pragul de sensibilitate a sistemului nervos
dentar care indică starea pulpei și a periodonțiului.
• LOC provoacă diferite afecțiuni ale pulpei dentare.
• Pentru determinarea gradului de excitare electrică se folosește electroodontomentrul (EPM-9).
• Dintele se izolează, se amplasează electrodul activ pe marginea incizală, pe fața ocluzală, care
transmite curent electric la dinte. La momentul apariției sensibilității se fixează cifra care indică
mărimea curentului. Pragul dinților sănătoși este de 2-6 mkA, la inflamația pulpei poate ajunge
la valoarea de 40 mkA.

4.RADIOGRAFIA SECTORIALA A DINTILOR

• această metodă ne oferă posibilitatea de a preciza starea țesuturilor dure ale dinților, depistarea
diverselor LOC.
• Ne dă informații esențiale doar pentru zone reduse ale cavității bucale;
• Tehnica simpla – pacientul trebuie sa stea cîteva secunde în poziție fixă, ca imaginea radiologică
sa se poată înregistra pe film;
• Procedură rapidă, durează doar cîteva minute.

5. ORTOPANTOMOGRAFIA
• este o reprezentare radiologica panoramica a caviatii orale, fiind o metoda de investigatie
ce permite vizualizarea in ansamblu a dentitiei (tuturor dintilor) si a elementelor maxilo-faciale
inconjuratoare (osul maxilar si mandibula, sinusul maxilar, articulatiile temporo mandibulare).
• Avantaje:
- Doza extrem de scazuta de radiatii
- Confort pentru pacienti.
- Inalta calitate si definitie a imaginii (ultra high definition).
- Sistem avansat de autofocus si reducere a vibratiilor-asigura o imagine fidela in orice conditii
eliminand miscarea.
- Sistem avansat de reducere a artefactelor de imagine (metal artifact removal technology).
- Timp redus al manoperei. In mai putin de un minut obtinem o imagine de inalta calitate ce va intra
automat
6. MODELE DE DIAGNOSTIC
• modelul de studiu este obţinut pe baza unei amprente documentare, care reprezintă negativul
arcadei dento-alveolare şi al ţesuturilor limitrofe;
• pozitivul sau modelul de studiu se toarnă în gips, urmărindu-
se obţinerea unui model cât mai exact;
• este obligatorie turnarea a două modele: maxilar şi mandibular, precum şi a unei chei de ocluzie
în relaţia centrică;
• modelele de studiu se pot studia separat şi în rapoarte de ocluzie.

7. INDEXUL ILSOD
• Reprezintă indicele leziunii suprafeței ocluzale a dinților.
• Se calculează: raportul dimensiunii suprafeței atacate la suprafața ocluzală
• 0.2-0.3:incrustație metalica;
• 0.4-0.5:incrustație pe cuspizi;
• >0.6 coroana de acoperire.

8. OCLUZOGRAFIA
• Studiază dinamica mandibulară și contactul interdentar.
• Presupune mai multe tipuri de investigări:
• Studiul mişcărilor limită
Posselt şi Lavigne au înregistrat mişcările mandibulei în plan sagital, orizontal şi vertical,înscriind
traiectoria punctului interincisiv în timpul mişcărilor limită. Prezenţa unor disfuncţiimodifică aspectul
diagramei lui Posselt. în cazul existenţei unor puncte de interferenţă, peînscrierea saghală apar alterări ale
traseului 1-2, ceea ce presupune prezenţa unor obstacole petraiectoria dintre intercuspidarea maximă şi
relaţia centrică. O ocluzie deschisă frontală duce ladispariţia ghidajului ocluzal anterior. Acelaşi fenomen
se petrece şi în cazul unei edentaţiifrontale sau al unei prodenţii accentuate

DIAGRAMA POSSLET
9. CRITERIILE OCLUZIEI FUNCTIONALE DUPA L.ENI
• Studiul miscărilor funcționale:
Scoala romaneasca (Ene L) considera ca o ocluzie functionala trebuie sa raspunda urmatoarelor cinci
criterii:
1. Stopuri ocluzale stabile, multiple si simultane in R.C. si I.M.
2. Ghidaj anterior armonizat cu miscarile functionale ale mandibulei si posibilitatile A.T.M.
3. Dezocluzia dintilor laterali in propulsie
4. Dezocluzia dintilor laterali de partea nelucratoare in lateralitate
5. Absenta interferentelor pe partea lucratoare in lateralitate indiferent de tipul ghidajului.

10. FORMULAREA DIAGNOSTICULUI

• anatomo-clinic – stabilirea existenței LOC;
• topografic – consemnează suprafața și dintele (M;D;O;V)
• etiologic – cauza apariției LOC (carioasă, traumatică,ereditară etc)
• funcțional – precizează tulburările funcțiilor SS, prin gradul de afectare a masticației, fizionomiei,
foneticii, deglutiției etc.
• Complicații
11. INDICATII LOCALE SI GENERALE ALE TRATAMENTULUI PROTETIC

12. PRINCIPII DE TRATAMENT A LOC

• Curativ – refacerea integrității morfologice și reabilitarea funcțională a SS prin intermediul

protezelor si a diferitelor dispozitive.
• Profilactic – prevenirea afecțiunilor SS, păstrînd integritatea lui pe o durată cît mai mare.
• Biologic – prevede ca orice metodă de tratament sau intervenție să aibă o influență pozitivă
asupra organelor si sistemelor întregului organism.
• Biomecanic – echilibru eficient al raportului de rezistență dintre substratul biologic al cîmpului
protetic și proteze/dispozitive.
• Homeostazic – conservarea morfofuncțională a SS pentru un timp îndelungat.
13. METODE DE TRATAMENT A LOC
• Reconstituire coronară – se aplică în leziuni nu prea întinse în suprafață și profunzime, în scopul
asigurării rezistenței, retenției stabilității.
• Acoperire – constă în aplicarea microprotezelor dentare de acoperire, individualizate, ce refac
morfologia si funcția coroanelor naturale.
• Substituție – aplicarea microprotezelor ce substituie în întregime coroana naturală a dintelui.