ELABORAREA METODICĂ Nr.

4
TEMA: Indicaţii şi contraindicaţii la tratamentul edentaţiei parţiale cu punţi dentare.

1. Indicaţii către tratamentul edentaţiei parţiale cu punţi dentare.

Indicatia puntii dentare depinde de:

- gradul de intindere si topografia edentatiei;
- valoarea functionala a dintilor restanti;
- profesie;
- varsta;
- sex;
- constitutia psihica a pacientului;

Sunt indicate:
- inlocuirea a 1-3 dinti la nivelul unei singure brese;
- se permite inlocuirea a 4 dinti numai daca acestia sunt cei 4 incisivi;
- in edentatii intercalate multiple;
- in edentatii terminale ca exceptie;
- daca dintii stalpi au mobilitate nu mai marea de gradul 1-2 si nu sunt durerosi la presiun verticala
sau vestibulo-orala;
- puntile cu corp de punte suspendat sunt indicate pentru zonele laterale cand dintii stalpi sunt inalti
sau apofiza alveolara este atrofiata;

2. Indicaţii către tratamentul edentaţiei frontale cu punţi dentare.

-Sunt indicate punti daca lipsesc pana la 4 dinti, nu mai mult;

- mobilitatea dintilor stalpi este de gradul 1-2;
- sunt indicate punti fizionomice sau semi-fizionomice asa ca metaloceramice, metaloacrilice,
acrilice, ceramice, oxid de zirconiu, pentru restabilirea nu numai a morfologiei, dar si a esteticii;
- este indica raportul in sa sau in semisa acorpului de punte cu apofiza alveolara;
- culoarea materialului fizionomic, trebuie sa aiba culoarea dintilor restanti;

3. Indicaţii către tratamentul edentaţiei parţiale laterale cu punţi dentare.

- sunt indicate punti daca lipsesc pana la 3 dinti, nu mai sult;

- dintii stalpi au mobilitate de gradua 1-2;
- sunt indicate punti nefizionomice, semifizionomice sau fizionomice ( care au rezistena mare la
presiunile masticatorii- zirconiu sau metaloceramice ) ;
- este indica orice tip de raport a corpului de punte cu apofiza alveolara in dependenta de situatia
clinica;

4. Indicaţii către tratamentul edentaţiei fronto-laterale cu punţi dentare.

- daca sunt absenti 1-3 dinti si dintii stalpi vor fi capabili sa suporte presiunea masticatorie ( la
necesitate se iau dinti aditionali ) ;
- daca bresa este mai mare de 3 dinti se opteaza pentru un implant;
5. Indicaţii către tratamentul edentaţiei mixte cu punţi dentare.

-daca bresele sut in zone diferite ale arcadei, departate una de alta, se indica punti pentru fiecare in
parte;
- daca bresele sunt aproape una de alta si se despart printr-un dinte, se poate alege o punte care sa
cuprinda ambele brese si dintele intermediar sa fie ales ca dinte stalp intermediar;
- la fel se procedeaza daca sunt mai multe brese;
- daca sunt multe brese intercalate se poate face o punte fixa, totala, care restabileste morfologia
intregii arcade, cu conditia ca se creeaza paralelism intre toti dintii stalpi;
- daca paralelism nu se face, se fac mai multe punti, in dipendenza de situatia clinica;

6. Contraindicaţii absolută la tratamentul edentaţiei parţiale cu punţi dentare.

- edentatie terminala;
- dinti stalpi cu mobilitate de gradul 3;
- finti stalpi cu pulpite;
- breče mai mari de 5 dinti;
- maladii generale infectioase;
- procese inflamatorii locale;
- varsta pana la 18 ani;

7. Contraindicaţii relative la tratamentul edentaţiei parţiale cu punţi dentare.

- daca lipseste numai un dinte in zona laterala si dintii restanti nu au tendinta de deplasare sau
daca dintii stalpi sunt sanatosi;

8. Forţele de rezervă a parodontului, caracteristica şi folosirea lor la planificarea punţilor dentare.

Parodontiul este structura care receptioneaz si amelioreaza presiunea masticatorie. In caz de

edentatie partiala, dintii restanti primes o presiune mai mare, iar dintii stalpi ( sub punte ) primesc
presiunea care actioneaza asupra intregii punti.
Fiecare dinte utilizeaza numai 50% din posibilitatea sa functionala, adica un dinte sanatos poate
suporta presiunea care actioneaza asupra a doi dinti.
Cand se aleg finti stalpi, se analizeaza starea parodontiului lor si capacitatea functionala de a
rceptiona presiunea masticatorie.
Daca lipseste un dinte si este indicata o punte, se poate opta pentru o punte cu extensie ( daca
dintele stalp va face fata presiunilor masticatorii ).
Daca nu, atunci se mai ia un dinte stalp. Daca 2-4 dinti, d. stalpi trebuie sa fie la ambele
extremitati ale bresei.

9. Factorii ce contribuie la micşorarea forţelor de rezervă a parodontului.

Dintele talp primeste o presiune masticatorie mai mare decat n mod normal, de aceea daca acesta
este mai mare decat forta de rezerva a parodontului, se atesta o suprasolicitare functionala care va
afecta parodontul provocand atrofia si intr-un final- pierderea dintelui.
Plus la aceasta, intervine si starea generala, igiena, alimentatia; depuneri dentare ( pe punti se
depune putin, dar efect nociv au depunerile de pe dintii vecini sau care patrund sub corpul
puntii ) ; de asemenea, inchiderea marginala realizata incorect.
10. Odontoparadontograma şi însemnătatea ei practică.

- este un tabel in care sunt inclusi coeficientii tuturor dintilor, in dependenta de ce presiune
masticatorie pot receptiona;
Insemnatata ei practica este calcularea coeficientului de presiune pe care il v-or exercita dintii
antagonisti asupra puntii si presiunea care va putea fi receptionala in mod fiziologic de catre
dintii stalpi, asa ca sa se previna suprasolicitarea lor. Astfel tratamentul va fi cu succes, iar puntea
va avea o durata mai mare de exploatare.
Centru aceasta, se face o examinare clinica minutioasa a arcadelor dentare si a fiecarui dinte in
parte, evidentiind:
- starea coroanei ( carie, leziuni necarioase, fracturi, fisuri, obturatii, proteze unidentare ).
- starea parodontului ( retractie gingivala, dezgolirea radacinii, mobilitate, raportul coroana-
radacina ) .
Toate datele se noteaza in fisa de observatie.